CONSTANȚA: Profesor de la o cunoscută facultate reținut de polițiști după ce ar fi pretins MITĂ

Publicat de adinaiftime, 1 iulie 2017, 18:30

La data de 30 iunie, polițiștii din cadrul Secției 3 Poliție și lucrătorii Biroului investigații criminale ai Poliției municipiului Constanța, au realizat un flagrant la sediul unei unități de învățământ superior din municipiul Constanța, în urma căruia l-au reținut pe P.A , în vârstă de 69 de ani, președintele respectivei instituții.

Astfel, la data de 28 iunie, o femeie în vârstă de 44 de ani, din Năvodari, a sesizat polițiștii de la Secția 3 politie Constanța, că respectivul bărbat ii condiționează susținerea unui examen de plata unei datorii financiare mai vechi, în cuantum de 500 de lei.

Polițiștii constănțeni l-au reținut pe bărbat pe o perioada de 24 de ore și l-au introdus în arestul IPJ Constanța, urmând ca la data de 1 iulie, să fie prezentat instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă.

În cauză polițiștii fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.

Conform unor surse neoficiale, este vorba de președintele Universității Andrei Șaguna, Aurel Papari.

Și cel care dă mită e vinovat!

Publicat de Mihaela Costache, 8 octombrie 2015, 14:30

De obicei, atunci când vine vorba despre scandaluri de corupție, ne îndreptăm atenția asupra persoanelor care dețin functii în administrația publică, centrală sau locală, și care au luat mită sau care au fost implicate în traficul de influență.

Să nu uităm, însă, că orice infracțiune de corupție implică două părți, persoana coruptă, care, în schimbul unor foloase necuvenite, face sau nu face ceva în legătură cu atribuțiile sale de serviciu, în avantajul corupătorului, al celui care dă mită. De asemenea, trebuie bine ştiut că legea română incriminează şi fapta celui care oferă mita, acesta fiind considerat la fel de vinovat cu cel care ia această mită.

Având toate acestea în minte, să ne întoarcem la cazurile de corupție care au zguduit administrația publică locală a Bucureștiului, în ultima vreme.

Primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, este acuzat de procurorii anticorupție că ar fi creat, la nivelul primăriei pe care o conducea, un sistem prin care agenții economici care aveau contracte cu autoritatea locală trebuiau să plătească un comision. Cei care nu plăteau comisioanele, nu mai aveau acces la contracte cu Primăria Sectorului 5. Același lucru l-ar fi făcut, potrivit procurorilor, și primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, și primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu. Desigur, în aceste fapte ar fi implicați și consilieri locali și municipali și funcționari din cadrul celor trei primării, susțin procurorii.

Ei bine, toate aceste fapte de corupție, care implică adevărate rețele organizate formate din funcționari publici, după cum reiese din referatele întocmite de către procurorii anticorupție, implică, de cealaltă parte, agenți economici privați care au fost dispuși să facă acest joc, să plătească respectivele comisioane, adică mita, pentru a obține contractele. Și lucrurile au mers așa ani și ani la rând, fără ca agenții economici să reclame organelor specializate ale statului sau în mod public faptul că sunt obligați să plătească sume mari de bani drept comisioane pentru obtinerea contractelor.

Totul a ieșit la lumină abia atunci când au intervenit procurorii anticorupție sau când respectivii agenți economici au fost „strânși cu ușa” de FISC, pentru anumite infracțiuni economice.

Această complicitate de lungă durată între funcționarii corupți și afaceriști la fel de corupți poate ar trebui să ne facă să ne gândim că este ceva în neregulă și cu mediul privat de afaceri. De ce, oare, nu au demascat reprezentanții acestuia corupția? De ce nu au reclamat public faptul că li se cere mită, la nivelul unor autorități locale? Și, mai ales, ce garanție avem că această „simbioză” corupți-corupători nu se va relua, cu alți actori implicați?