Aproape 16.000 de copii au fost supuşi unei forme de abuz în 2021, a transmis, marţi, organizaţia Salvaţi Copiii România, în contextul în care parlamentarii au decis că persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, inclusiv împotriva copilului, nu mai pot candida la funcţii publice.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, două iniţiative legislative care prevăd interdicţia de a candida şi a fi alese în funcţiile de senator, deputat, respectiv de primar, preşedinte al Consiliului judeţean, consilier judeţean, consilier local pentru persoanele care au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.
Pe parcursul anului 2021, arată organizaţia Salvaţi Copiii, 15.925 de copii români au fost supuşi unei forme de abuz, dintre care 1.561 cazuri de abuz fizic, 2.171 cazuri de abuz emoţional, în vreme ce în 1.349 de cazuri a fost vorba despre de abuz sexual. Din totalitatea cazurilor semnalate, a fost demarată urmărirea penală pentru 1.990 dintre acestea, potrivit celor mai recente date ale ANPDCA.
„Combaterea abuzului asupra copilului, în diferitele lui forme, rămâne una dintre mizele majore ale Organizaţiei Salvaţi Copiii România, care salută, astfel, adoptarea proiectului de lege prin care persoanele care au comis infracţiuni împotriva vieţii copiilor, viol, pornografie infantilă, trafic de copii, rele tratamente ori altele, nu mai pot candida pentru funcţii publice. Mai mult, proiectul de lege ‘Fără prădători de copii pe buletinele de vot’ a fost modificat şi extins la toate categoriile de infractori şi adoptat de Camera Deputaţilor”, se menţionează în comunicat.
Ați simțit vreodată că sunteți prea emoționali sau că lucrurile pe care le credeți adevărate sunt doar închipuiri în mintea dumneavoastră? Cunoașteți pe cineva care vă face să vă simțiți neliniștiți în permanență, vă face să vă puneți la îndoială propria sănătate mintală sau care vă face să simțiți că aveți nevoie permanent de scuze? Este posibil să fiți victima unui abuz de tip gaslighting.
Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), abuzul de tip gaslighting reprezintă o formă de abuz emoțional ascuns și este actul de a manipula pe cineva folosind eforturi psihologice pentru a-i face să-și pună la îndoială propria sănătate, propriile forțe și puterea de judecată.
„Abuzul de tip gaslighting este o formă severă de abuz emoțional care adesea îi determină pe cei abuzati să-și pună la îndoială propriile amintiri, gânduri sau evenimente care s-au întâmplat.
În cazul în care comportamentul nu este oprit, poate avea ca rezultat o ”victimă ”care să se îndoiască de propria persoană și să-și piardă propriul sentiment de identitate și de sine. Poate avea loc în orice tip de relație, fie ea personală sau profesională.
Este o tehnică obișnuită folosită de soții abuzivi sau de partenerii intimi, narcisiști și de cei care încearcă să controleze grupuri mari de oameni, cum ar fi liderii de cult. Efectele acestei forme de abuz pot fi adesea devastatoare”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Mai mult, specialistul afirmă că abuzul apare sub mai multe forme: poate fi fizic, mental, emoțional, sexual sau financiar. Răstirea, lovirea, amenințarea sau criticarea în mod constant sunt câteva exemple de abuz.
Sexul forțat sau reținerea banilor sunt, de asemenea, moduri în care oamenii pot fi abuzați. Acestea sunt formele mai evidente de abuz. Abuzul de tip gaslighting, pe de altă parte, nu este la fel de ușor de detectat, victimele fiind adesea atât de copleșite de comportamentul agresorului și de îndoiala de sine, încât poate dura mult timp pentru a realiza ce se întâmplă și pentru a cere ajutor.
Semnele abuzului de tip gaslighting
Abuzul de tip Gaslighting poate lua diferite forme și se întâmplă adesea în etape:
Negarea: „Persoana abuzivă neagă că a spus ceva, chiar dacă există dovezi ale minciunii lor. Chiar dacă știți ce ați auzit sau ați văzut și dacă persoana abuzivă știe că ați auzit-o sau ați văzut-o, acest tip de individ va nega realitatea unei situații și va încerca să facă o persoană să se simtă ca și cum ar fi imaginat totul”, explică psihologul.
Minciuni: „Abuzatorul spune minciuni și se comportă șocat dacă îl confruntați cu adevărul. Acest tip de individ nu este neapărat abil în legătură cu minciunile, ci spune mai degrabă minciunile cu atâta înverșunare încât vă poate lăsa să vă întrebați de ce v-ați îndoit vreodată de ele.
Însă, faptele vorbesc mai tare decât vorbele! Dacă sunteți implicați într-o situație/relație cu cineva care dă semne de abuz gaslighting, fiți atenți la ceea ce face, nu la ceea ce spune. De obicei, persoana folosește cuvinte pentru a distorsiona adevărul și pentru a vă face să vă puneți la îndoială propria sănătate. Observați acțiunile lor și aveți încredere în instinctul vostru”, consideră expertul.
Laude false: „Abuzatorii de tip Gaslighting vor folosi adesea laude false sau acte de apreciere, lăsându-vă să vă întrebați dacă sunt cu adevărat abuzivi sau dacă nu cumva ați înțeles greșit. Cel mai adesea, aceasta este pur și simplu o încercare de a vă dezechilibra emoțional. Un semn că lauda sau aprecierea este falsă este motivul pentru care ești lăudat. Acești indivizi oferă de obicei semne de apreciere dacă acțiunile tale au realizat ceva care le-a servit cu ceva scopului lor”, este de părere psihologul Laura Maria Cojocaru.
Proiecția: „Reprezintă actul de a acuza pe altcineva pentru propriile deficiențe sau defecte. De exemplu, dacă acest tip de persoană trișează într-o relație, s-ar putea să te acuze că ești infidel/ă. Acesta este o stratagemă pe care aceste persoane o folosesc adesea pentru a îndepărta atenția de la ei înșiși și de la comportamentele lor slabe”, explică specialistul.
Manipularea: „Abuzatorii de tip Gaslighting sunt de obicei maeștri manipulatori. O modalitate prin care încearcă să manipuleze victimele este folosirea de prieteni sau persoane dragi împotriva lor. În multe cazuri, prietenul sau persoana iubită nici măcar nu este conștient de ceea ce spune sau face abuzatorul.
De exemplu, ei îți pot spune lucruri care să te facă să crezi că altora nu le pasă cu adevărat de tine, „Nu le pasă de tine. Dacă ar face-o, nu crezi că ar veni mai des? ” sau „Știi că nu vei găsi niciodată pe nimeni ca mine”. Aceste tipuri de declarații sunt adesea suficiente pentru a face victimele să se izoleze de cei care le-ar putea fi de ajutor sau să-i susțină. Acest lucru oferă agresorului și mai mult control asupra vieții persoanei de lângă el”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.
Cum putem identifica un abuzator gaslighting?
Acești indivizi prezintă adesea un aspect la care mulți specialiști se referă ca personalitate autoritară. Indivizii cu acest tip de personalitate nu văd de obicei niciun minus la propria persoană, însă le este foarte ușor să evidențieze defectele sau neajunsurile altora. Nu este neobișnuit ca acest tip de persoane să aibă o tulburare clinică de personalitate.
Tulburarea antisocială a personalității, adesea denumită sociopatie sau psihopatie, este o tulburare de personalitate care este caracteristică lipsei de empatie sau a preocupării pentru ceilalți, a manipulării și a controlului minții. Deși nu toți cei cu tulburare de personalitate antisocială sunt violenți fizic, unii pot manifesta și acest aspect.
„Dacă voi considerați că sunteți într-o relație cu o persoană care manifestă sociopatie sau psihopatie, este important să căutați ajutor și să stabiliți un plan de siguranță pentru a vă proteja. Tulburarea de personalitate narcisistă este o altă tulburare de personalitate frecventă în rândul acestor tipuri de indivizi.
Persoanele cu tulburare de personalitate narcisistă au un sentiment exagerat al stimei de sine. Au tendința de a face ca totul să fie despre ei și în jurul lor și de a fi ușor jigniți dacă alții nu le acordă o atenție specială, chiar adorare. Un narcisist va manipula în mod firesc orice situație pentru a-i aduce beneficii într-un fel sau altul. S-ar putea preface că își ajută victimele, dar, de fapt, comportamentul lor are de obicei o ”agendă” care îi aduce numai lui beneficii”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Care este „agenda” din spatele acestui tip de comportament?
Abuzul prin metoda gaslighting este adesea alimentat de dorința unei persoane de a deține controlul sau de a câștiga lucrurile pe care le dorește, fără a fi nevoie să lucreze pentru aceste beneficii sau să își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale. Acest tip de indivizi s-ar putea convinge că ceea ce îți fac este pentru binele tău și că ar trebui să-i apreciezi.
„Deși comportamentul lor poate sugera altfel, adesea simt anxietate intensă la gândul de a te pierde. Din păcate, oricât de mult ar dori țintele acestui abuz să se simtă iubite sau dorite, acest tip de indivizi nu vor răspunde în general acelor sentimente. Conexiunea lor emoțională este mai degrabă înrădăcinată în control și manipulare decât orice lucru ce ține de iubire sau grijă.
Indiferent dacă abuzatorul înțelege sau nu ceea ce face, abuzarea prin metoda gaslighting vă poate dăuna dacă nu primiți ajutor. Acești indivizi nu doresc ca victimele lor să gândească singure, să ia decizii sau să aibă proprii prieteni sau o viața personală. Acești indivizi doresc un control total și sunt de obicei foarte pricepuți în a-l obține. Dacă simțiți că aveți o relație cu o persoană care prezintă semne ale acestui tip de abuz, căutați ajutor și îndrumare pentru a vă proteja starea de bine, sănătatea și libertatea emoțională și decizională”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.
Cum să faceți față situației?
„La început, poate fi dificil să înțelegeți cum poate dăuna abuzul emoțional în relația voastră și, mai ales, să recunoașteți și acceptați că sunteți victima unui abuz. Când o relație abia începe, este posibil să nu vă dați seama că sunteți manipulați sau abuzați. În primul rând, trebuie să știți că o relație sau o situație de muncă care implică această formă de abuz este toxică.
Schimbările în comportamentul agresorului presupun un efort dedicat axat pe o relație sănătoasă și pot îmbunătăți relația, dar, fără ajutorul adecvat, schimbarea este puțin probabilă. Este necesar să fiți dispuși să puneți pe primul loc propria bunăstare fizică și mentală și să vă concentrați asupra depășirii abuzurilor pe care le-ați suportat.
Este important să stabiliți relații cu prietenii sau membrii familiei care vă pot încuraja pe măsură ce învățați să faceți față și să depășiți această formă de abuz. În plus, contactarea unui consilier sau terapeut poate fi, de asemenea, foarte utilă. Dacă vorbiți cu un teraput despre experiența dvs. și despre cum ați fost făcuți să vă simți, veți avea ocazia de a vă exprima gândurile și sentimentele către cineva care are o viziune obiectivă și vă poate îndruma corect.
O persoană specializată vă poate ajuta să învățați modalități de a face față emoțiilor voastre și de a începe să vă reconstruiți încrederea ți respectul de sine”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru.
Unul din doi copii e supus unei forme de abuz şi unul din trei se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Salvaţi Copiii.
„În România, un copil din doi este afectat de analfabetism funcţional, este supus unei forme de violenţă fizică, emoţională şi sexuală, un copil din trei trăieşte în risc de sărăcie şi excluziune socială, şase copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an de viaţă, 750 de fete sub 15 ani devin mame anual, cel puţin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinţi sau fără unul dintre ei, celor 78.000 de copii cu dizabilităţi nu li se asigură condiţiile necesare integrării socio-educaţionale, iar participarea copiilor la decizii care-i privesc nu reprezintă o preocupare a societăţii de astăzi”, se afirmă în comunicat.
Organizaţia solicită autorităţilor să oprească „starea de neconstituţionalitate în care s-au adâncit an de an programele politice ale partidelor, legile bugetului de stat şi deciziile privind alocările bugetare locale, a căror fundamentare strategică şi aplicativă nu a avut în vedere principiul constituţional al asigurării unui regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor copilului” şi cere Parlamentului şi Guvernului măsuri urgente pentru 10 probleme majore cu care se confruntă copiii în România.
Problemele identificate sunt sărăcia familiilor şi comunităţilor în care trăiesc copii, educaţie echitabilă şi de calitate pentru toţi copiii, violenţa asupra copiilor, asistenţa psihoterapeutică post-pandemie a copiilor, mamele minore, protecţia copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate, natalitatea şi mortalitatea infantilă, protecţia copiilor instituţionalizaţi, integrarea în sistemul educaţional a copiilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale şi participarea copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct.
Organizaţia Salvaţi Copiii apreciază, în acest context, că „Garanţia pentru Copil” reprezintă un instrument european esenţial pentru copiii din România.
„Considerăm că implementarea în România a viitoarei „Garanţii pentru Copil”, un instrument al Uniunii Europene care are drept scop prevenirea şi combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor, va constitui direcţia esenţială de garantare a serviciilor esenţiale copiilor vulnerabili.
După adoptarea Garanţiei, preconizată a avea loc în această lună, Parlamentul şi Guvernul României vor fi obligate să adopte măsuri concrete pentru asigurarea accesului eficace şi gratuit la servicii medicale şi de educaţie de calitate, la îngrijire pe perioada copilăriei timpurii, cel puţin o masă sănătoasă în fiecare zi de şcoală pentru toţi copiii, la locuire adecvată şi la o nutriţie corespunzătoare”, se precizează în comunicat.
Instituţiile europene consideră că cele mai vulnerabile categorii de copii sunt cei fără adăpost ori expuşi deprivării locative severe, copiii cu dizabilităţi, copiii afectaţi de migraţie, copiii care aparţin unei minorităţi etnice, copiii din instituţiile de protecţie şi copiii care aparţin familiilor expuse unor factori de risc care pot conduce la excluziune socială.
Multe persoane se bucură de un pahar de vin sau de o bere la cină, crezând că un consum redus de alcool nu are efecte negative asupra sănătăţii. Cu toate acestea, potrivit unui nou studiu, chiar şi o cantitate mică de alcool pe zi poate dăuna sănătăţii.
Cercetătorii susţin că nu există un nivel sigur de consum de alcool, fiecare cantitate de băutură alcoolică fiind asociată cu un risc crescut de deces timpuriu, cancer şi boli cardiovasculare. Cercetătorii de la Washington University din St. Louis au descoperit cât de dăunătoare este chiar şi o băutură pe zi.
În Uniunea Europeană, consumul este cel mai ridicat în Lituania (15,2 litri/persoană), Republica Cehă (12,7 litri/persoană) și Belgia (12,6 litri/persoană). Cu 11,5 litri/persoană, Franța depășește media UE (10,2 litri/persoană).
Date îngrijorătoare despre consumul de alcool în rândul tinerilor
Abuzul de alcool este o realitate în rândul adolescenților și trebuie privit cu seriozitate. Aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional.
Anul trecut, 84% la din băieți și 12% dintre fetele cu vârsta de 16 ani, consumaseră cel puțin o dată în viața o băutură alcoolică. Acestea sunt datele furnizate de Institutului Național de Sănătate Publică.
Consumul de alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură la populația din Uniunea Europeană. Nici în România situația nu este mai bună.
Ponderea elevilor care au băut, pentru prima dată, alcool înaintea vârstei de 9 ani este de 6%. Este aproape la fel ca cea a tinerilor care au consumat alcool după 17 ani.
Potrivit OMS, țara noastră ocupă locul 3 în Uniunea Europeană, la cantitatea de alcool consumată.
Școala este acest micro-univers social în care copiii primesc primele lecții de viață în afara familiei. Vorbim despre validare, acceptare, empatie dar, din păcate, vorbim și despre teamă, rușine, respingere. De cele mai multe ori, încărcarea negativă de la școală reverberează și acoperă emoțiile pozitive, ambiția și potențialul copiilor.
Sursa foto: www.commons.wikimedia.org
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Acest comportament nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă.
Asociația Telefonul Copilului a înregistrat în anul 2018 o creștere de 42,62% a numărului de cazuri de abuz de tip bullying raportate, cu 2.212 mai multe sesizări comparativ cu anul 2017. Formele abuzului de tip bullying sesizate au fost: jigniri, sarcasm, loviri, îmbrânciri, denigrare sau insulte.
Bullying-ul reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic și are trei caracteristici:
Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.
Care sunt cauzele bullying-ului?
Expunerea la violență a unei persoane poate duce mai departe, precum „efectul fluturelui” (o acțiune mică într-un anumit loc, la un anumit moment-dat, poate produce schimbări majore, exponențial amplificate, în alte zone) la alte fenomene de bully-ing, atât din partea agresorului, cât și din partea celui agresat.
De multe ori, agresorul adoptă violența ca ultimă posibilitate de defulare și exprimare, fiind la rândul său abuzat ori neglijat.
Sursa foto: www.flickr.com
Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de comportamente ale agresorului pot fi lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relațiilor umane, și, mai ales, expunerea și preluarea unor modele de comportament similare – de cele mai multe ori, copilul reproduce cu semenii săi ceea ce vede acasă.
Victimele abuzului și violenței au fost în proporție de 51.86% băieți și 48.14% fete.
62,48% dintre copiii supuși abuzului au provenit din familii nucleare;
35,51% din familii monoparentale, familii extinse și familii adoptatoare;
2,01% din centrul de plasament.
70,1% dintre copiii care au solicitat consiliere psihologică au fost pre-adolescenți și adolescenți, iar nevoile de consiliere indicate au fost:
29,47% probleme sentimentale sau legate de aspectul fizic, identitate, temeri sau probleme legate de relaționare;
27,91% îmbunatățirea relației cu părinții;
22,14% nevoia de comunicare cu ceilalți (părinți, alți copii, rude) pe aspecte de interes conform vârstei;
20,48% probleme comportamentale (consum de alcool, stupefiante sau tutun, discriminare privind probleme medicale, auto-mutilare, gânduri/tentative suicidare).
Sursa foto: www.shaw.af.mil
Cele mai multe beneficii în ceea ce privește eliminarea bullying-ului le-ar aduce schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele:
Metode non-formale de educare anti-bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea le poate avea.
Abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei de Consiliere și Orientare.
Organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună practică.
Anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier școlar, mediator școlar, supraveghetor / părinte) ori de câte ori este constatat un act de bullying asupra unui coleg.
Anual, la data de 15 iunie, este marcată Ziua mondială de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici.
Această zi a fost desemnată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin rezoluţia 66/127, din 19 decembrie 2011, şi reprezintă acea zi din an când întreaga lume se manifestă în mod deschis împotriva oricărei forme de abuz sau de suferinţă provocată persoanelor vârstnice, potrivit site-ului oficial al ONU.
Tema pe anul 2017 a Zilei mondiale de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici face apel la conştientizarea şi, totodată, la stoparea abuzului financiar faţă de vârstnici.
La nivel global, numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani este în creştere, de la 542 milioane în 1995 până la aproximativ 1,2 miliarde, estimate pentru anul 2025. Până în prezenţ între 4% şi 6% dintre persoanele în vârstă au fost victime ale unei forme de rele tratamente chiar acasă. Acestea pot duce la răni fizice, dar şi la consecinţe psihologice pe termen lung. Având în vedere că multe ţări se confruntă cu îmbătrânirea rapidă a populaţiei, se estimează că şi incidenţa abuzurilor faţă de personale în vârstă va creşte.
Abuzul faţă de vârstnici este o problemă socială globală, care afectează sănătatea şi drepturile a milioane de persoane din lume, dar şi o problemă care merită atenţia comunităţii internaţionale. Potrivit site-ului menţionaţ abuzul faţă de vârstnici se defineşte prin ”orice acţiune unică sau repetată sau lipsa unei atitudini corespunzătoare, care se petrece în cadrul unei relaţii bazate pe încredere, dar care duce la vătămarea sau la suferinţa unei persoane în vârstă”. Abuzul faţă de vârstnici se poate manifesta sub diverse forme, de la cele fizice, la cele psihologice sau emoţionale, sexuale sau financiare. Poate surveni şi ca urmare a neglijenţei deopotrivă intenţionate sau lipsite de intenţie.
Ţinuţ până de curând, departe de ochii publicului, abuzul faţă de vârstnici a fost considerat un subiect tabu, fiind subestimat şi ignorat de societate. Cu toate că, în ultima vreme, a început să câştige din ce în ce mai multă vizibilitate, rămâne încă una dintre formele de violenţă cel mai puţin investigate.
Studiile mai recente asupra acestui subiect relevă însă faptul că o problemă serioasă o reprezintă exploatarea financiară şi abuzul material faţă de persoanele vârstnice. Din datele existente, reiese faptul că între 5% şi 10% dintre vârstnici sunt victime ale unei forme de exploatare financiară.
Exploatarea financiară se poate manifesta sub mai multe forme. În ţările dezvoltate, această formă de abuz cuprinde furtul, înşelătoria, folosirea abuzivă a bunurilor ce aparţin persoanelor vârstnice prin obţinerea de împuterniciri, dar şi îngrădirea accesului la propriile fonduri băneşti. În ţările mai slab dezvoltate, exploatarea financiară include deposedarea de bunuri, alungarea din locuinţe sau refuzul de a acorda moştenirea cuvenită văduvelor.
În ceea ce priveşte persoanele care pot cădea victime ale unui astfel de abuz, există o serie de factori care cresc acest risc, cum ar fi izolarea socială şi afecţiunile cognitive, dependenţa emoţională sau fizică faţă de autor, dependenţa financiară a autorului faţă de persoana vârstnică, sărăcia, văduvia, lipsa oricărui sprijin din afară, un sistem juridic deficitar etc.
Tema de anul acesta îşi propune să aducă în atenţia întregii lumi mijloacele prin care poate fi consolidată protejarea vârstnicilor, prin conştientizarea şi adoptarea de măsuri împotriva exploatării financiare sau materiale a acestora.
În acord cu Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi cu Planul Internaţional de Acţiune privind Îmbătrânirea, adoptat la Madrid, persoanele vârstnice au dreptul la o viaţă demnă, liberă de orice fel de abuz, inclusiv de exploatare financiară şi materială.
Ministrul de Interne, Carmen Dan, a dispus verificări cu privire la modul în care o persoană nevăzătoare din Paşcani a fost dată jos, în mod abuziv, dintr-un autobuz de către şofer, pentru că era însoţit de un câine ghid.
Se fac cercetări și asupra poliţistului chemat la faţa locului, care nu a aplicat niciun fel de sancţiune în acel caz.
Decizia ministrului a fost luată în urma unei postări pe Facebook a scriitoarei Laura Baban, care a relatat întregul eveniment. Povestea a adunat peste 7000 de distribuiri pe rețeaua socială. Printre cei care au distribuit postarea se numără și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
Aproape jumătate dintre copiii din România au fost la un moment dat victime ale bullying-ului. În mod repetat, în şcolile noastre, 3 din 10 copii sunt excluşi din grupul de colegi, tot 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi, iar 1 din 4 copii a fost umilit în faţa colegilor, potrivit unui studiu naţional realizat în acest sens de organizaţia „Salvaţi Copiii”.
Bullying-ul este o formă de abuz aparte care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenționat, repetat asupra aceluiași copil din partea altcuiva, iar în relațiile interpersonale se caracterizează prin dezechilibru de forțe.
Organizaţia “Salvaţi Copiii„ a implementat în perioada 7 februarie-24 martie, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale, a şaptea ediţie a Concursul Naţional „Fără ură, cu toleranţă”. Elevii clasei a VII-a, de la Şcoala Al. Vaida Voevod, şi-au dorit să participe la acest concurs. Sprijiniţi fiind de profesoara Carmen Haţegan, în toată această perioadă ei au desfăşurat au serie de activităţi care au avut ca scop cunoaşterea fenomenului de bullying atât în mediul şcolar cât şi în mediul on-line.
Prin vizionare de filme tematice, prin ateliere de lucru, prin discuţii, dezbateri cu elevii am încercat să găsim soluţii la diversele situaţii conflictuale care apar zilnic între elevi, atât la şcoală cât şi acasă, pe stradă, între prieteni. În cadrul orelor de dirigenţie, şi uneori rămânând şi după ore, elevii au acordat o atenţie deosebită fenomenului de bullying.
Prima mea întrebare la începutul acestor activităţi a fost: „Ai fost vreodată martorul sau victima unei intimidări? Te-ai simţit vreodată jignit de către un prieten, un coleg, sau chiar de către un adult?” n-au avut curajul să-mi spună pe loc „da”, dar prin activităţile pe care le-am desfăşurat ulterior, prin jocurile de rol pe care le-am efectuat, fiecare dintre ei a simţit sentimentul unui agresor, a simţit sentimentele pe care le încearcă o victimă.
Am încercat să dezbatem, să discutăm foarte mult pe această temă. În cele din urmă au fost foarte deschişi şi pur şi simplu s-au putut transpune în situaţia unei victime şi să-mi spună: „M-am simţit trist” sau „M-am simţit umilit”.Ei au avut cel mai mare rol în aceste activităţi, am încercat să găsim soluţii şi soluţiile au venit de la ei. Am pregătit o acţiune publică prin care arătăm colegilor, părinţilor, cadrelor didactice, comunităţii locale ,ceea ce am lucrat noi într-o lună şi jumătate. E vorba de un filmuleţ, o scenetă şi un cântecel, toate având ca temă bullying-ul. (prof. coordonator Carmen Haţegan)
Fenomenul de bullying este un fenomen, din păcate, cu largă răspândire în şcoli. Ce poate să facă un cadrul didactic care se află în faţa unui asemenea fenomen? Răspunde la această întrebare directorul adjunct al Şcolii Al.Vaida Voevod, Maria Verebei:
În primul rând, să nu fie pasiv! Automat trebuie să intervină prin a face observaţie copilului sau copiilor respectivi, prin a discuta pe tema respectivă. Dacă este cazul să informeze părinţii. Să discute mai mult, în sensul de a înţelege dacă într-adevăr este un fenomen de bullying sau este doar o agresiune izolată. Prin regulamentul intern, prin codul de conduită al elevilor noi am stabilit nişte reguli pe care elevii trebuie să le respecte. Părinţii semnează la începutul anului şcolar aceste regulamente, deci le sunt aduse la cunoştinţă. Intervenim şi prin comisia de prevenire şi de combatere a violenţei, avem psiholog şcolar, dacă este cazul se face imediat consiliere psihologică pentru aceşti copii. (Director adjunct- Maria Verebei)
Ce efecte are bullying-ul asupra copiilor pe termen lung, ne spune psihologul clinician, Diana Avram.
Bullying-ul poate duce la consecinţe foarte severe stres, absenteism şcolar, abandon din partea victimelor, plus, creşte fantastic riscul de suicid în cadrul copiilor hărţuiţi. Tot timpul în şcoli vor exista copii oarecum predispuşi să fie victime şi copii care sunt predispuşi să fie agresori, ceea ce, pentru un părinte ar trebui să fie un semnal de alarmă. Bullying-ul poate avea şi efecte în timp. De exemplu o depresie ascunsă, o anxietate generalizată, care se tratează mult mai greu la vârsta adultă. Copilul poate să dezvolte o stimă de sine extrem de scăzută, care să-l facă să creadă că este neajutorat şi să nu mai poată să înveţe să se apere, să nu aibă strategii adecvate de a se lupta împotriva acestor hărţuiri să ajungă la locul de muncă un adult hărţuit, să ajungă în familie o persoană abuzată de către soţ sau soţie.
Vremea bullying-ului în forma s-a convenţională n-a apus, din păcate, acestei forme i se adaugă agresiunea virtuală sau cyberbullying-ul, care poate fi extrem de periculos.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
