Fosta conducere a Poliției Locale București – trimisã în judecatã !!!

Publicat de adinaiftime, 20 decembrie 2017, 20:30

Fosta conducere a Poliției Locale București a fost trimisã în judecatã pentru abuz în serviciu.

Este vorba despre Ion Țincu, la data faptelor director al Direcției Generale de Politie Localã, și alți patru șefi de servicii din cadrul acestei instituții.

Procurorii anticorupție noteazã în rechizitoriul trimis judecãtorilor cã, în perioada 2010 – 2011, cei cinci ar fi încheiat cu o societate comercialã douã contracte și un act adițional prin care au fost externalizate, în mod nelegal, serviciile de patrulare, intervenție, constatare contravenții și aplicare sancțiuni.

Procurorii susțin cã prejudiciul adus Primãriei Capitalei este de 380.875,84 euro.

Procurorii informeazã cã în cauzã s-a dispus instituirea sechestrului asigurãtor asupra unor bunuri ce aparțin a trei dintre acuzați.

DNA informeazã cã, pânã la data întocmirii rechizitoriului, Primãria Generala nu a comunicat dacã se constituie parte civilã în cauzã.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București.

Curtea Supremă judecă contestaţia lui Liviu Dragnea la sechestrul pe avere

Publicat de adinaiftime, 29 noiembrie 2017, 11:40

Instanţa Supremă se pronunţă astăzi asupra contestaţiei depuse de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, la sechestrul pe întreaga sa avere impus de DNA în dosarul „Tel Drum”.

Procurorii au estimat un prejudiciu de peste 127 de milioane de lei în acest dosar. Pentru recuperarea lor au decis, acum o săptămână, să pună sub sechestru bunurile mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi.

În dosarul ”TelDrum” Liviu Dragnea este acuzat de construire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi fraudare de fonduri europene.

Alături de preşedintele Camerei Deputaţilor, vizaţi de anchetă sunt alţi 4 funcţionari din Teleorman şi acţionari ai Tel Drum.

Dosarul a fost înregistrat la instanţa supremă la sfârşitul săptămânii trecute și s-a constituit pe baza unei sesizări a Oficiului European Antifraudă OLAF.

Camera Deputaților: Comisia Juridică a respins cererea DNA în cazul Rovanei Plumb

Publicat de adinaiftime, 17 octombrie 2017, 09:00

Comisia juridică a Camerei Deputaților a respins luni solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la încuviințarea efectuării urmăririi penale a fostului ministru al Mediului Rovana Plumb.

S-au înregistrat 14 voturi pentru respingerea solicitării DNA și 9 voturi împotriva respingerii solicitării, a anunțat deputatul PNL Ioan Cupșa.

Raportul comisiei urmează să fie supus votului plenului Camerei Deputaților în ședința de marți.

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut sesizarea Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Rovana Plumb, fost ministru al Mediului și Schimbărilor Climatice la data faptei, în legătură cu săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul care o vizează și pe Sevil Shhaideh, referitor la trecerea unei părți din Insula Belina și Brațul Pavel în administrarea Consiliului Județean Teleorman.

2 cazuri de corupţie la Consiliul Judeţean Sibiu

Publicat de adinaiftime, 23 iulie 2017, 09:30

DNA Alba Iulia i-a trimis în judecată pe Ana Kraus, la data faptelor șef Serviciu Administrativ în cadrul Consiliului Județean Sibiu, și pe Ioan Stoica, director economic în cadrul aceleiași instituții, ambii pentru abuz în serviciu.

Ana Kraus, la data faptelor șef Serviciu Administrativ în cadrul Consiliului Județean Sibiu, este acuzată de conflict de interese în formă continuată și uz de fals, în formă continuată.

Ioan Stoica, la data faptei director executiv economic în cadrul CJ Sibiu, este acuzat de DNA de abuz în serviciu în formă continuată.

Anchetatorii arată că diferența dintre valoarea de vânzare a unor produse către Consiliul Județean Sibiu și valoarea de achiziție a acestor produse de la un centru comercial, reprezintă un adaos comercial al societății, de aproximativ 240%.

Prin aceste demersuri, arată DNA, ar fi fost produs Consiliului Județean Sibiu un prejudiciu de 487.296 lei, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit, în același cuantum, pentru agenții economici.

CJ Sibiu s-a constituit parte civilă în dosar.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Sibiu, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse.

Dezbateri pentru stabilirea pragului valoric la abuzul în serviciu

Publicat de adinaiftime, 26 iunie 2017, 11:30

Ministerul Justiţiei deschide, săptămâna viitoare, seria dezbaterilor publice privind modificarea legislaţiei referitoare la abuzul în serviciu, care va trebui sa aibă un prag valoric.

La dezbaterea de miercurea viitoare au fost invitaţi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului de afaceri, urmând ca la discuţiile programate pe 3 iulie să participe reprezentanţii sistemului judiciar.

Magistraţii CCR consideră, în motivarea deciziei, publicată în urmă cu patru zile, necesară instituirea de către legiuitor a unui prag al pagubei, precizând că nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere anumitor valori sociale ocrotite, ci că această atingere prezintă sau nu un anumit grad de gravitate care să justifice sancţiunea penală.

Dosarul falşilor revoluţionari, trimis în judecată. Băile Herculane se numără printre oraşele cu beneficiari ilegali ai certificatelor de revoluţionar

Publicat de Mihaela Costache, 17 martie 2017, 16:00

Adrian Sanda, fost şef al Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de alte 11 persoane.

3.505 persoane au primit titlul de „Luptător cu rol determinant”, în mod ilegal

Potrivit rechizitoriului procurorilor, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, Legea nr. 341/2004 a fost modificată şi completată, fiind introdusă o nouă categorie de revoluţionari, şi anume „Luptător cu rol determinant”, cu menţiunea că va fi atribuit doar în cazul celor din localităţile în care au fost persoane ucise, rănite sau reţinute până la fuga dictatorului, respectiv 22 decembrie 1989, ora 12.10, fiind determinate astfel localităţile Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu Mureş, Cluj-Napoca şi Bucureşti. În cazul în care şi în alte localităţi existau astfel de situaţii, acestea urmau să fie determinate din acte normative emise în acest sens sau prin documente oficiale eliberate de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procedura de obţinere a certificatelor pentru acordarea titlului de „Luptător cu rol determinant” consta în avizarea dosarului la SSPR, deciziile emise în acest sens putând fi contestate la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 (CPRD). Prin patru decrete semnate de preşedintele României, în anii 2015 şi 2016, a fost conferit titlul de „Luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 – Luptător cu rol determinant” unui număr de 3.505 persoane. Anchetatorii au stabilit că unele dintre aceste persoane au obţinut ilegal acest titlu. „În mod concreţ procedura de obţinere a acestui certificaţ fiind bazată aproape exclusiv pe documente şi declaraţii provenind de la persoane direct interesate, a favorizat apariţia, atât la nivelul asociaţiilor judeţene de revoluţionari, cât şi la nivelul celor două instituţii cu atribuţii în acordarea acestor titluri  a unor persoane dispuse să promoveze acţiunile revoluţionarilor din ţară, solicitându-le acestora în schimb diferite sume de bani pentru obţinerea în mod fraudulos a titlurilor de „Luptător cu rol determinant” în cadrul Revoluţiei şi, impliciţ obţinerea ilegală a drepturilor băneşti aferente. Facem precizarea că, spre deosebire de celelalte categorii de revoluţionari, cea la care am făcut referire anterior presupune drepturi băneşti majorate, în baza titlului respectiv deţinătorii primind, începând cu data de 1 ianuarie 2015, o indemnizaţie de gratitudine în valoare de 2.020 de lei/lună”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Indemnizaţii de gratitudine, în valoare de 50.000 de lei, de persoană

Procurorii susţin că persoane din localităţile incluse în mod abuziv în categoria celor cu „rol determinant” au obţinut de la bugetul de stat sume importate de bani, cu titlu de indemnizaţie de gratitudine. Din probele de la dosar rezultă că o astfel de persoană, care a parcurs tot circuitul legal şi a intrat la plată, a încasat aproximativ 50.000 de lei.

Adrian Sanda, Denisa Corina Tănase şi Cristina Valentina Cechi sunt acuzaţi că nu au analizat şi verificat dosarele depuse de asociaţiile locale de revoluţionari, permiţând astfel ca nouă oraşe „în cazul cărora a fost eludat adevărul istoric” să fie incluse în categoria localităţilor în care au fost persoane ucise, rănite sau reţinute. În urma acestor cazuri, bugetul de stat a fost prejudiciar cu suma de 14.047.085 de lei, aceasta reprezentând indemnizaţiile acordate revoluţionarilor începând cu data 1 ianuarie 2015, plătite de către casele judeţene de pensii.

Băile Herculane, pe lista procurorilor

Indemnizaţiile au fost acordate în Târgovişte – 3.510.651 de lei (80 de persoane au primit indemnizaţia de gratitudine din totalul celor 89 care au obţinut titlul de luptător cu rol determinant), Buzău – 2.107.536 de lei (50 de persoane din 52), Arad – 2.996.227 lei (64 de persoane din 68), Băile Herculane – 545.458 lei (toate cele 13 persoane solicitante), Brăila – 2.810.048 de lei (64 de persoane din 67) şi Deva – 2.077.165 de lei (56 de persoane din 62). La Piatra Neamţ au fost cereri admise pentru 32 de persoane, care nu au primit până în prezent drepturile băneşti aferente datorită intervenţiei organelor de urmărire penală. Şi la Suceava au fost cereri admise pentru şase persoane, dar acestea nu au mai primit drepturile băneşti. La Hunedoara, prin decizia Comisiei au fost create condiţiile necesare pentru ca persoanele care susţin că au luptat la Revoluţie în această localitate să solicite şi să obţină acordarea titlului şi implicit drepturile băneşti aferente. „Probele administrate au relevat că cei trei inculpaţi au luat deciziile menţionate fără a avea o fundamentare juridică, uneori chiar în pofida probelor existente. Astfel, de exemplu, în cazul localităţilor Băile Herculane şi Hunedoara, inculpaţii au ignorat adresele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, prin care se comunica organizaţiilor de revoluţionari solicitante că în oraşele respective nu s-au înregistrat victime ucise sau rănite, respectiv reţinute, până în data de 22 decembrie 1989, ora 12.10”, au precizat procurorii în rechizitoriu.

Adevărul istoric despre falşii revoluţionari

Potrivit procurorilor, în ceea ce priveşte includerea oraşului Târgovişte, inculpaţii şi-au întemeiat decizia pe un document din anul 2015 care atesta că o persoană ce a fost internată în decembrie 1989 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte avea diagnosticul „plagă împuşcată la nivelul cicatricei operatorii”, deşi în dosar exista şi un alt document din acea perioadă care infirma acest lucru, respectiv menţiona ca diagnostic „plagă supurată la nivelul cicatricei operatorii” (complicaţie medicală survenită în urma unei intervenţii chirurgicale anterioare). De asemenea, în cazul oraşului Brăila, în dosarul de admitere a localităţii s-a reţinut în mod fals că în decembrie 1989, pe strada Republicii, s-ar fi scandat „nu avem pâine, nu avem salam, nu avem ce mânca”, când, în realitate, documentul avut ca temei prezenta o cu totul altă situaţie de fapţ respectiv proferarea de cuvinte obscene de către două persoane aflate în stare de ebrietate. „În unele cazuri, inculpaţii şi-au fundamentat hotărârile luate doar pe declaraţiile unor persoane care erau interesate în mod direct de obţinerea titlului de revoluţionar cu rol determinanţ nefiind identificate documente care să ateste că, până la fuga dictatorului, au fost persoane ucise, rănite sau reţinute în legătură cu evenimentele revoluţionare din oraşele respective”, susţin procurorii.

Procurorii au solicitat instanţei desfiinţarea deciziilor prin care cele nouă oraşe au fost incluse în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, precum şi a certificatelor de luptători cu rol determinant emise persoanelor care au luptat în aceste localităţi. De asemenea, s-a solicitat şi desfiinţarea certificatelor de luptător cu rol determinant emise pe numele altor cinci persoane.

Dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Bucureşti, procurorii cerând instanţei să menţină măsurile asiguratorii şi controlul judiciar dispuse faţă de Adrian Sanda, Denisa Corina Tănase, Cristina Valentina Cechi şi Gheorghe Neagu.

Ministerul Muncii s-a constituit parte civilă în această cauză, cu suma aferentă plăţii indemnizaţiilor.

Primarul din Limanu, trimis în judecată pentru pista de biciclete dintre Vama Veche şi Bulgaria

Publicat de Mihaela Costache, 7 octombrie 2015, 07:40

Direcţia Naţională Anticorupţie a emis, marţi, un comunicat de presă în care sunt relatate mai multe dosare instrumentate de procurori şi trimise în judecată în luna septembrie, dar NEMEDIATIZATE la momentul respectiv.

Printre ele se numără şi unul în care apare numele primarului din Limanu, Nicolae Urdea, suspectat de abuz în serviciu. Precizăm faptul că edilul nu a putut fi contactat, marţi seara, pentru emiterea unui punct de vedere.Redăm în continuare, integral, comunicatul DNA:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

URDEA IUSTIN NICOLAE, primar al comunei Limanu, județul Constanța, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție în formă continuată (două acte materiale),
– folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

VOICU BOGDAN, secretar al Primăriei Comunei Limanu, județul Constanța, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție în formă continuată (două acte materiale),
– complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

TAMBOZI ELENA, reprezentant al unei societăți comerciale, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
BARBU EUGEN, diriginte de șantier, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție,

COTIN VASILE, reprezentant al unei societăți comerciale, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție,
– complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada 2008-2009, în contextul unui proiect finanțat din fonduri PHARE, intitulat „Turism Transfrontalier pe bicicletă – pistă comună pentru pietoni și biciclete pe faleza Mării Negre în zona 2 Mai – Vama Veche – frontieră”, inculpatul Urdea Iustin Nicolae, beneficiind de sprijinul celorlalți inculpați, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce decurgeau din calitățile de primar al comunei Limanu, jud. Constanța, a atribuit acest contract societății comerciale reprezentate de inculpatul Cotin Vasile, fără respectarea prevederilor legale.
În același context, inculpatul Urdea Iustin Nicolae deși cunoștea împrejurarea că o parte a lucrărilor aferente traseului modificat al pistei comune s-a realizat anterior semnării unui act adițional la contractul respectiv de lucrări, a prezentat Autorității de Management documente cu un conținut nereal, care atestau în mod fictiv faptul că lucrările ar fi fost efectuate după intrarea în vigoare a actului respectiv.
În baza acestor documente unitatea administrativ – teritorială Limanu a obținut fonduri nerambursabile în cuantum de 413.641,31 lei.
Documentele respective au fost întocmite și semnate de inculpații Tambozi Elena, în calitate de proiectant al lucrărilor respective, Barbu Eugen diriginte de șantier și Cotin Vasile.
Faptele descrise mai sus au avut drept consecință aplicarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a unei corecții financiare de 25% din valoarea contractului de lucrări, modificat prin actul adițional (reprezentând 116.258,73 euro și TVA în cuantum de 79.373,46 lei,), ce a determinat stabilirea în sarcina beneficiarului finanțării, respectiv a Consiliului Local al comunei Limanu, a unei creanțe bugetare de 68.427,19 euro, aferente contribuției U.E. la finanțarea proiectului, 92.012,03 lei, aferente contribuției publice naționale de la bugetul de stat, și TVA în sumă de 79.374,78 lei.
De menționat este faptul că atât atribuirea actului adițional aceleiași firme reprezentate de inculpatul Cotin Vasile cât și aplicarea corecției financiare mai sus amintită au avut la bază o notă cu un conținut nereal întocmită de inculpatul Voicu Bogdan.

Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 215.428,10 euro. În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra imobilelor ce aparțin inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Constanța, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Termen la Înalta Curte în dosarul Alina Bica

Publicat de Mihaela Costache, 18 septembrie 2015, 08:40

Înalta Curte de Casație și Justiție dezbate, astazi, 18 septembrie, un nou termen în dosarul în care fosta șefă a DIICOT Alina Bica este judecată pentru corupție în dosarul ANRP.

Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, faptă săvârșită ca secretar de stat și reprezentanta Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.

În același dosar sunt judecate și alte persoane care erau în componența comisiei: Crinuța Dumitrean, Dragoș Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu și Remus Baciu.

De asemenea, au mai fost deferiți justiției evaluatorul Emil Nuțiu, oamenii de afaceri Stelian Gheorghe și Dorin Cocoș, fiul acestuia, Alin Cocoș, și Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al șefei DIICOT.

Elena Udrea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Publicat de Mihaela Costache, 4 august 2015, 15:10

Fostul ministru Elena Udrea s-a prezentat marţi în fața magistraților de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru un nou termen al dosarului ‘Gala Bute’. Elena Udrea este judecată pentru fapte de corupţie.

Elena Udrea a fost trimisă în judecată pe 21 aprilie în dosarul ‘Gala Bute’, fiind acuzată de săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

În dosar au mai fost deferiţi justiţiei şi fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu – administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, Ştefan Lungu – fost consilier al Elenei Udrea, Gheorghe Nastasia – fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ana Maria Topoliceanu – fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, Dragoş Marius Botoroagă – administratorul unei firme.

Potrivit DNA, Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul condus atunci de Elena Udrea.

Elena Udrea, Rudel Obreja şi Tudor Breazu au primit arest la domiciliu în acest dosar, iar Gheorghe Nastasia şi Ştefan Lungu au control judiciar.

Marți, la intrarea în sediul instanţei, Udrea nu a dorit să facă declaraţii presei.

Șeful ANI, Horia Georgescu, a fost reținut de DNA

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 martie 2015, 14:36

Horia Georgescu, șeful Agenției Naționale de Integritate, a fost reținut de DNA.
El este suspectat de abuz în serviciu, în dosarul retrocedărilor.

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări din perioada 2009-2011.

În urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

Percheziţii de amploare la Biblioteca Metropolitană

Publicat de Stefania Grigore, 16 septembrie 2014, 09:08

Cercetările vizează un dosar cu un prejudiciu de aproximativ 5 milioane de lei, în care este inclus si directorul general al instituţiei.
Poliţiştii au descins la 18 adrese din Capitală, Ilfov, Giurgiu şi Teleorman, fiind vizate 16 persoane, care sunt bănuite de abuz în serviciu, conflict de interese şi fals în declaraţii.

Suspectii sunt acuzaţi că ar fi cumpărat mai multe cărţi care ar fi trebuit să fie catalogate drept rare, dar care au fost supraevaluate.
Potrivit anchetatorilor, aşa zisele cărti rare ar fi fost cumpărate de Biblioteca Metropolitană prin intermediul unei fundaţii care aparţine chiar directorului Bibliotecii.

Procurorii DNA confirmă că semnăturile care stau la baza retrocedarilor masive de la Nadăş, judeţul Arad, sunt false

Publicat de Stefania Grigore, 9 iulie 2014, 15:00

Expertizele grafologice dovedesc faptul că bătrâna luată în întreţinere de familia Colţeu ar fi lăsat acesteia moştenire doar o casă.
Potrivit procurorilor, ulterior documentele au fost falsificate, astfel încât familia respectivă să moştenească întreaga avere a bătrânei.
Ca urmare a acestor fapte, familia Colţeu a fost împroprietărită cu peste 8 mii 700 de hectare de teren agricol şi de pădure, adică aproape întreg extravilanul satului Nadăş.

Procurorii au început o anchetă în acest caz, cu prejudiuciu estimat la peste 20 de milioane de euro.
În dosar sunt cercetate persoane fizice şi juridice pentru abuz in serviciu, cu obtinere de foloase materiale, instigatare la fals si uz de fals.