Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:59

Gabriel Hanganu: Să fiu alături de ceilalți militari răniți Invictus m-a ajutat să-mi depășesc limitele și să-mi schimb viața. Mi-am dat seama că nu sunt singur în suferința mea, că ei îmi sunt aproape. Sunt plutonier adjutant principal Hanganu Cristian Gabriel. Fac parte din colectivul Centrului Militar Zonal Vrancea „Regele Carol I” și am îmbrăcat ținuta militară acum 22 de ani. Am ales cariera militară din dorința de a realiza ceva în viață, precum au realizat părinții mei, care la rândul lor a fost cadre militare. În anul 2005 am participat cu Batalionul 300 din Galați la o misiune în teatrul de operații din Afganistan. În timpul unei misiuni de patrulare, am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat. După explozie, mașina a luat foc. M-am evacuat și am întrebat de colegul meu Șonei și am încercat să ne ducem să-l ajutăm să iasă din TAB. Nu am mai putut, pentru că deja muniția din interiorul TAB-ului a început să explodeze. Mi-am dat seama că sunt rănit după ce sanitarul care patrula cu noi a venit și a intervenit. Am fost sedat și după o perioadă de o săptămână m-am trezit în Spitalul Militar de Arși din San Antonio, Texas. Am arsuri pe 48% din corp de gradul trei și doi, majoritatea. La momentul respectiv nu am simțit nimic. După o perioadă de timp am început să simt usturimile și durerile. Am mulțumit lui Bunul Dumnezeu că sunt în viață, dar, în același timp, voiam din tot sufletul să-l ajut pe colegul meu de care eram și prieten și mi-am dorit să, nu știu, să-l pot ajuta și să-l pot extrage din TAB. Tot ce am realizat după accident este parte și din ajutorul dat de Șonei acolo, de sus. Îi mulțumesc de fiecare dată, toată familia se roagă pentru el, pentru sufletul lui Şonei, lui Narcis. Recuperarea a fost dificilă. Alături de mine a fost familia: atunci prietena mea, acum soție, prietenii și Ministerul Apărării, care m-a ajutat enorm. Am un băiețel de 21 de ani. Este student la Academia Forţelor Aeriene din Brașov și își dorește din tot sufletul să facă ce a făcut tatăl lui, adică să servească patria. M-am alăturat proiectului Invictus în anul 2019. Am participat pentru prima dată în anul 2022 la Jocurile Invictus din Olanda. Anul viitor voi participa la Jocurile Invictus din Canada, la probele de scheleton, rower și volei din șezut. Eu îmi doresc să cinstesc Armata României, colegii mei să fie mândri de mine, iar de acolo eu îmi doresc să devin mai puternic.

Start în instituțiile militare de învățământ superior ale Ministerului Apărării Naționale

Publicat de Gabriel Stan, 10 octombrie 2022, 14:24

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Pe 3 octombrie a început anul universitar în instituțiile militare de învățământ superior ale Ministerului Apărării Naționale. Momentul a fost marcat prin ceremonii militare desfășurate la Universitatea Națională de Apărare, Academia Tehnică Militară și Institutul Medico-Militar, toate din București, și la academiile categoriilor de forțe ale Armatei de la Sibiu, Brașov și Constanța.

În toate aceste universități învață peste 4.000 de studenți militari, din care circa 1.100 sunt în primul an de studiu. Prezent la festivitatea de la Academia Forțelor Aeriene de la Brașov, secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a scos în evidență importanța învățământului de aviație, mai ales în actualul context de securitate.

Simona Cojocaru: I-am felicitat pe studenții de anul I, le-am urat bun venit și le-am mai spus că trebuie să aibă în continuare curaj și să-și urmeze visurile. E foarte important. Ne bazăm pe ei. Le-am spus și celor din anii II şi III că îi așteptăm ca tineri ofițeri în bazele noastre aeriene.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La Sibiu, noul an universitar vine cu cea mai mare cifră de școlarizare de după Revoluție, a declarat generalul Ghiţă Bârsan, rectorul Academiei Forțelor Terestre.

Generalul Ghiţă Bârsan: Anul I a început deja cursurile la Academia Forțelor Terestre. Studenții au avut un modul de pregătire militară în poligon Perii Dăii.

Pentru ceilalți, care au venit după o bine meritată vacanță, este anul confirmărilor, pentru că vorbim despre cei din anul III și anul IV, care în vara viitoare vor deveni ofițeri, dar și o continuitate pentru ceilalți din ceilalți ani de studiu.

Repatrierea românilor din Africa de Sud

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 14:36

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule comandant, bună ziua și bun venit la „Jurnal Militar”, bun venit la Radio!

Răducu Moise: Bună ziua, vă salut pe dumneavoastră și ascultătorii dumneavoastră!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aş fi putut să mă adresez și cu formula militară „Am onoarea să vă salut!”, pentru că ați fost pilot militar, pilot de avion supersonic pe MIG-21 și, cumva, aș vrea să pornim de aici discuția, după care să mergem către zborul pe care l-ați efectuat dinspre Africa de Sud înapoi, cu românii de acolo. Ați îmbrăcat mai întâi costumul de pilot militar. Când se întâmpla asta?

Răducu Moise: Cariera mea a început în armată, cu Liceul militar, în 1991, apoi Academia Forțelor Aeriene, prima promoţie de la Brașov, pe care am terminat-o în 1999, după care am fost detaşat ca pilot militar de MiG 21 la unitatea militară de la Fetești, de la Borcea.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi cât ați zburat pe MiG?

Răducu Moise: Şapte ani, între 2000 și 2007. Eu consider că a fost o perioadă extraordinară, perioada imediat următoare în care România a intrat în NATO, iar programul pe care piloții l-au avut la momentul respectiv, programul de pregătire, de training a fost destul de mare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Venind către acest zbor în ajutorul românilor care au fost surprinși de această carantină rapidă, în urma acestui nou tip de virus mutant, presupun că a fost o pregătire rapidă și cu privire la protecția dumneavoastră epidemiologică?

Răducu Moise: Da. Într-adevăr, timpul de pregătire a fost foarte scurt, practic, o zi și o noapte am avut la dispoziție să pregătim această misiune, că a fost o misiune, nu putem spune că a fost un zbor normal. Eforturi au fost făcute din partea tuturor celor implicați, adică toate departamentele, nu numai piloţi sau însoţitori de bord, conducerea companiei, departamentul comercial. Legat de protecție, având în vedere pandemia, pot spune că eram pregătiți din punctul ăsta de vedere, pentru că în ultimii doi ani de zile am încercat să ne protejăm echipajele și nu numai echipajele de zbor, ci şi colegii de la departamentul tehnic, de la departamentul security. Nu a fost o surpriză pentru noi, avem deja experienţă și în ultimul timp, Tarom chiar a făcut eforturi majore să ajute cât se poate la acest gen de misiuni, când a fost solicitat. S-au mai făcut misiuni de transport aerian chiar și a trupelor noastre militare din Mali sau din alte destinaţii. Acum a apărut această cursă din Africa de Sud, care, după părerea mea, a fost destul de dificilă, luând în considerare numai faptul că a fost foarte lungă. Tarom nu operează curse de peste 11, 12 ore în mod normal. Avem avioane mediu curier și e destul de dificil să executăm o cursă așa de lungă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Trebuie să fie un sentiment foarte special. Sigur, dumneavoastră sunteți obișnuiți cu asta, să mergi, practic, în aceeași zi din emisfera sudică în emisfera nordică sau, în fine, din nordică în sudică și înapoi. Este o meserie foarte, foarte frumoasă, sigur că da, a oamenilor care știu carte, care au instrucție și care sunt și curajoși. Această meserie ați deprins-o, după cum spuneam, în armată și voiam să vă întreb dacă la ora asta duceți dorul stilului cu totul diferit de a pilota un avion de vânătoare sau sunteți mai confortabil și mai mulțumit pe un avion de transport pe linia cea mai importantă a României, pe Tarom?

Răducu Moise: Sincer, sper ca colegii pe care îi am acum în aviaţia civilă să nu se supere pe mine, dar, da, simt dorul zborului cu un avion supersonic, cu un avion militar.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru cei care ascultă la radio și nu au neapărat cunoștințe nici militare și nici aviatice, pentru că diferențele mari sunt?

Răducu Moise: Pentru că eu cred că mie mi se potrivea mai bine, da să știți că provocări sunt și de o parte și de cealaltă și frumusețea profesiei o pot vedea și acolo și aici. Gândiţi-vă numai la un singur aspect, și în viaţia militară şi la aviaţia civilă, dacă jos plouă, ai ocazia să vezi soarele în fiecare zi când zbori, iar asta pentru mine este un lucru foarte frumos și foarte important. De fiecare dată când mă urc în avion eu simt că mă rup de absolut orice este jos. Frumuseţea zborului cu un avion militar este că avionul ăsta este numai al tău, dar ai o zonă de antrenament sau de desfășurare a misiunii care îţi este destinată doar ție sau unui grup de avioane, mai multe avioane care desfășoară aceeași misiune. La aviația civilă și acolo, bineînțeles, să nu fiu înţeles greşit, regulile sunt și de o parte și de cealaltă. La aviaţia civilă, într-adevăr, trebuie să urmezi strict niște reguli și e foarte bine că este așa, mai ales că și la Tarom prioritățile sunt în ordine: siguranță, securitate, punctualitate şi confort al pasagerilor.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ultima întrebare: dacă nu ați simțit presiunea responsabilității având în vedere că adineauri aţi spus că la aviația militară erați dumneavoastră singur în avion, așa cum este un pilot de vânătoare, și, iată, ați trecut în altă ligă într-un fel, în care aveți în responsabilitatea dumneavoastră sute de oameni la un zbor. A fost o presiune pe care a trebuit să o depășiți?

Răducu Moise: A fost o presiune, este o presiune și acum. Nu pot să spun că nu simt o presiune, chiar şi în momentul de față şi totuşi am o experienţă de peste 10.000 de ore de zbor, dar este o presiune constantă. Presiune era și acolo, responsabilitățile erau aproape la fel și în partea militară și aici în partea civilă. Acolo, să zic, eram singur în avion, dar colaboram cu colegii cu care zburam în formație, cu care desfășuram misiuni, doar că nu erau lângă mine, erau în alte avioane, dar colanorarea era aceeaşi. La aviația civilă în schimb, trebuie să ținem cont și de faptul că pasagerul are nevoie de siguranță, are nevoie de confort și noi trebuie să le oferim lucrurile acestea. Zburaţi cu Tarom!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost comandantul pilot la Tarom Răducu Moise. Domnule comandant, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Răducu Moise: Şi eu vă mulțumesc! Vă urez o zi bună!

Schimbare de comandă la Academia Forţelor Aeriene de la Braşov

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 17:03

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Academia Forţelor Aeriene de la Braşov are de miercuri, 16 iunie, un nou comandant în persoana comandorului Marius Şerbeszki. Ceremonia de primire a comenzii a avut loc în prezenţa reprezentanţilor administraţiei publice locale, a comandanţilor structurilor militare braşovene şi a reprezentanţilor instituţiilor de învăţământ superior din Braşov. Drapelul de luptă al unităţii i-a fost înmânat noului comandant de către şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul maior Viorel Pană.

Generalul Maior Viorel Pană, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene: O nouă schimbare de ştafetă, un nou comandant la Academia Forţelor Aeriene, un ofiţer cu mari perspective în care am investit foarte multă încredere, un ofiţer de o integritate deosebită, de un caracter deosebit şi de o competenţă deosebită. În timp ce în mâinile militarilor din Forţele Aeriene, din marile unităţi ale forţelor aeriene stă prezentul, avionul multirol, radarele digitale, rachetele Patriot, în mâinile lor, la Academia Forţelor Aeriene, stă viitorul forţelor aeriene.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comadorul Marius Şerbeszki vine la comanda Academiei Forţelor aeriene după ce, de-a lungul carierei, a lucrat atat în unităţile operative ale Armatei, cât şi în învăţământul universitar militar.

Comandorul Marius Şerbeszki, comandantul Academiei Forţelor Aeriene: Este o mare onoare şi totodată o mare responsabilitate. Trebuie să răspunzi solicitărilor Forţelor Aeriene Române, în primul rând, şi celorlalţi beneficiari din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională. M-am alăturat unui corp didactic de excepţie în această instituţie de învăţământ militar superior şi le sunt recunoscător pentru tot ceea fac în fiecare zi pentru a pregăti aceşti tineri. Forţele Aeriene Române sunt dotate cu tehnică de luptă modernă, care necesită oameni foarte bine pregătiţi, oameni care să răspundă rapid tuturor ameninţărilor care pot să apară în spaţiul aerian al României.

2.570 de locuri scoase la concurs de unitățile militare de învățământ universitar, postliceal sau liceal

Publicat de Dan Boanţă, 9 februarie 2019, 13:34

Cei care vor să urmeze o carieră militară și vor să ajungă subofițeri, maiștri militari sau chiar ofițeri se mai pot înscrie până la 1 martie. Concret, cei care optează ca în viitor să aibă pe umeri trese de ofițer, au la dispoziție 893 de locuri. În primul rând, tinerii se pot înscrie la una din academiile categoriilor de forțe.

Este vorba de Academia Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu”, Sibiu (264 locuri), Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă”, Brașov (184 locuri) și Academia Navală “Mircea cel Bătrân” (Secția Militară), Constanța (108 locuri). Concursuri de admitere mai organizează și Academia Tehnică Militară, București (219 locuri), Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, București (8 locuri) sau Institutul Medico-Militar, București (110 locuri).

Cei care optează să devină maiștri militari vor avea la dispoziție 678 locuri în școlile militare din Pitești, Boboc sau Constanța. Trebuie subliniat că, la admiterea în școlile militare de maiștri militari, un procentaj de cel mult 25% din numărul de locuri este rezervat absolvenților din acest an ai colegiilor naționale militare.

Tinerii care vor să fie subofițeri ai Armatei Române au la dispozitie 399 de locuri în școlile din Pitești și Boboc. În fine, adolescenții care vor să urmeze cursurile unui colegiu militar au la dispoziție 600 locuri în liceele din Alba Iulia, Breaza, Câmpulung Moldovenesc, Craiova sau Constanța -120.

Criterii de recrutare

Pentru admiterea în învățământul universitar militar de formare a ofițerilor (cu durata între 3 și 6 ani) se pot înscrie elevii din clasele a XII-a, precum și tinerii care sunt absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat și care vor împlini cel mult 30 de ani (24 pentru piloți) în anul 2019. La admiterea în învățământul postliceal militar de formare a maiștrilor militari (cu durata de 2 ani) se pot înscrie elevii din clasele a XII-a, precum și tinerii care sunt absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat și care vor împlini cel mult 30 de ani în anul 2019. În fine, pentru admiterea în învățământul postliceal militar de formare a subofițerilor (cu durata de 1 an) se pot înscrie soldații/gradații profesioniști care sunt absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat și care vor împlini cel mult 35 de ani în anul 2019.

În plus, aceste cursuri mai pot fi accesate și de elevii din clasele a XII-a și tinerii care sunt absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat și care vor împlini cel mult 35 de ani în anul 2019. Pentru colegiile naționale militare (licee militare cu specializare matematică-informatică și durata de 4 ani) se pot înscrie elevii din clasele a VIII-a cu vârsta de cel mult 16 ani împliniți în anul 2019.

Cum se face selecția

Toți candidații vor începe cu vizita medicală. Dacă aceasta a fost trecută urmează depunerea documentelor necesare în dosarul de candidat (obligatoriu acte de identitate si de studii, cazier). Selecționarea candidaților recrutați constă în susținerea unor probe psihologice și fizice.

Candidații admiși vor participa, apoi, la concursul de admitere care constă într-un examen scris. Mai multe informații se pot găsi la birourile informare-recrutare din cadrul centrelor militare județene și de sector, unde candidații trebuie să se prezente cu documentul de identitate. Pentru liceul militar, trebuie să fie prezent unul dintre părinți sau tutorele legal.

Care este nivelul de salarizare

La nivelul ministerului Apărării solda lunară se compune dintr-o parte fixă alcătuită din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă și o parte variabilă compusă din indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.

În ultimii doi an, salariile în Armata Română au crescut substanțial. Astfel, în cazul unui subofițer, acesta a câștigat în decembrie 2018 suma de 2.440 lei. Plutonierii adjutanți principali sunt subofițerii care au solda cea mai mare încasând 2.576 de lei.

Trecând la corpul ofițerilor, un tânăr locotenent a încasat în luna decebrie a anului trecut suma de 2.971 de lei. Alte sporuri și beneficii Indiferent de grad sau funcție, la capitolul beneficii materiale ale militarilor profesioniști pot fi încadrate din acest an și diurnele duble pe care militarii le încasează în comparație cu alți bugetari.

Astfel dacă pleacă la o distanță mai mare de 5 km de localitatea în care își are locul permanent de muncă angajatul beneficiază, pe perioada executării acestor tipuri de misiuni, de suma zilnică de 85 de lei.

Apoi, tot din acest an, militarii pleacă în concedii pe banii lor, urmând ca la întoarcere să deconteze cheltuielile în limita sume de 1.450 de lei. În plus, chiria sau rata locuinței este compensată de MApN.

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????