În Biblioteca de Bucurii, așezăm cu respect și un moment de reculegere, o emisiune realizată, în anul 2020, cu Acad. Eugen Simion.
În această ediţie a emisiunii, academicianul Eugen Simion ne vorbea despre momentele de care îşi aduce aminte cu bucurie, despre profesorii extraordinari pe care i-a avut în facultate, despre Nichita Stănescu, Marin Preda, Perpessicius…, oameni de mare valoare care i-au marcat drumul vieţii.
Domnul academician Eugen Simion ne-a declarat că pentru el, Adevărul există și l-a avut ca reper în tot ceea ce a dorit să realizeze.
Tema emisiuniii a fost inspirată de vernisajul expoziţiei „Dante – 700 | «Pentru a revedea stelele»“. Evenimentul prilejuit de împlinirea a 700 de ani de la moartea marelui poet italian Dante Alighieri, personalitate ce a marcat prin opera și gândirea sa cultura europeană şi universală, a fost organizat în luna septembrie de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Romfilatelia şi Teatrul „Nottara“.
Această ediţie este realizată din secvenţe ale prelegerile rostite în cadrul evenimentului de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, E.S. Alfredo Maria Durante Mangoni, Ambasador al Italiei în România, dna. Gabriela Dumitrescu, Director adj al Bibliotecii Academiei Române, curator al expoziţiei „Dante – 700 | «Pentru a revedea stelele»“.
„Dante – 700“. Expoziție la Biblioteca Academiei Române
Publicat de Camelia Teodosiu,
30 august 2021, 09:46 / actualizat: 4 septembrie 2021, 9:52
Biblioteca Academiei Române găzduiește miercuri, 1 septembrie 2021, vernisajul expoziţiei „Dante – 700 | «Pentru a revedea stelele»“, eveniment prilejuit de împlinirea a 700 de ani de la moartea marelui poet italian Dante Alighieri, personalitate ce a marcat prin opera și gândirea sa cultura europeană şi universală. Vernisajul va avea loc la ora 13, în Sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei nr. 125.
Vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, ES Monseniorul Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România și în Republica Moldova, ES Alfredo Maria Durante Mangoni, Ambasador al Italiei în România, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, Cristina Popescu, director general Romfilatelia, precum şi curatorii expoziţiei – Gabriela Dumitrescu şi prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Vor fi expuse în premieră 21 de lucrări de grafică semnate de maestrul Marcel Chirnoagă, aflate în patrimoniul Muzeului Naţional al Literaturii Române, lucrări inspirate de „Infernul“, primul volum din opera capitală a lui Dante, „Divina Comedie“. Pe simeză se vor afla, de asemenea, mini-gravuri în linoleum, realizate de Mac Constantinescu, și ilustrații la ediția din 1935 a volumului „Infernul“, Editura „Scrisul Românesc“. Alături de acestea vor fi prezentate publicului incunabule şi ediţii rare din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, precum și manuscrisele celebrei traduceri din „Divina Comedie“ realizată de poetul George Coșbuc.
În cadrul vernisajului va fi lansată emisiunea întregului poștal Dante Alighieri, emisă de Romfilatelia.
Expoziția „Dante – 700 | «Pentru a revedea stelele»“ se înscrie într-un ciclu de manifestări culturale organizate în perioada 1-11 septembrie 2021 de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române, Institutul Cultural Român, Romfilatelia şi Teatrul „Nottara“.
În zilele de 9 şi 10 septembrie 2021, va avea loc Colocviul internaţional „Dante Alighieri – 700“, desfășurat la sediul Bibliotecii Academiei Române, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“, şi la sediul Muzeul Național al Literaturii Române din str. Nicolae Creţulescu 8. Sâmbătă, 11 septembrie 2021, Teatrul „Nottara“ prezintă spectacolul „Călătoria lui Dante“, un recital al actorului Emil Boroghină.
Expoziția organizată la Biblioteca Academiei Române rămâne deschisă pe toată perioada manifestărilor, în intervalul 1-10 septembrie 2021, și poate fi vizitată între orele 10-14. Intrarea este gratuită.
Poposim la Observatorul Astronomic din Parcul Carol unde ne întâmpină dr. Magda Stavinschi, cercetător onorific la Institutul Astronomic al Academiei Române cu o prelegere integrată în seria conferințelor proiectului „Conexiuni“ prin care Academia Română își propune să ofere repere științifice și culturale autentice pentru națiunea română și să pună în valoare beneficiile pe termen lung ale vieții intelectuale.
Conferința doamnei Magda Stavinschi surprinde relația dintre astronomie și cultură, pornind de la întrebările filozofice vechi de când lumea – Cine a creat Cerul și Pământul? Care este locul nostru în Univers? Suntem oare singurele ființe raționale care populează această lume cosmică?
În spațiul Bibliotecii noastre, găsesc onorant să evocăm numele marelui istoric Nicolae Iorga, de la nașterea căruia s-au împlinit 150 de ani.
Cu acest prilej, Academia Română a organizat două evenimente importante – o sesiune omagială „Nicolae Iorga – 150 de ani de la nașterea marelui om de cultură“ și o expoziție care a adus în atenția publicului pagini de manuscris din studiile elaborate de Nicolae Iorga, fragmente de discursuri, corespondența acestuia cu personalități culturale și politice ale epocii, pasaje din scrierile dramatice și articole referitoare la evoluția societății românești.
De la cele două evenimente am ales pentru această ediție a emisiunii fragmente din discursurile susținute de Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române.
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române, partener în proiectul de restaurare și punere în valoare a sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din București al Academiei Române va participa, în calitate de partener științific, la realizarea proiectului „Capitala Daciei – Muzeu viu al Patrimoniului Cultural European“, proiect gestionat de Consiliul Județean Hunedoara și conceput în asociere cu Institutul Național al Patrimoniului și SC Profesional Construct Proiectare SRL București. La finele lunii mai 2021 cele patru entități au semnat contractul pentru serviciile de proiectare și asistență tehnică, în valoare de 612.000 de lei, având ca obiect conservarea, restaurarea și punerea în valoare a cetății Sarmizegetusa Regia. Contractul semnat acum reprezintă continuarea unui proiect derulat în perioada 2017-2018, care a vizat întregul sit arheologic Sarmizegetusa Regia, proiect la care Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ a participat, de asemenea, tot în asociere cu Institutul Național al Patrimoniului.
În perioada 2017-2018, Institutul de Arheologie al Academiei Române a contribuit la realizarea studiului istoric-arhitectural, care trasează direcțiile proiectului de intervenție. În acest scop, au fost efectuate cercetări arheologice în zone mai puțin cunoscute, iar cercetătorii din cadrul Sectorului de Arhitectură al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ au realizat cercetările de arhitectură complementare cercetărilor arheologice și au analizat și cercetat piesele litice dacice cunoscute sau mai puțin cunoscute, precum și pe cele nou-descoperite. Studiile de arhitectură arheologică realizate au condus, în faza preliminară a proiectului, la recuperarea unor elemente importante ale arhitecturii dacice de la Sarmizegetusa Regia. Aceste rezultate ale cercetării de arhitectură arheologică au fost integrate în proiectul de restaurare, întocmit de Institutul Național al Patrimoniului.
După avizarea de către Ministerul Culturii a propunerilor proiectului privind conservarea, restaurarea și punerea în valoare a sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, punct „Dealul Grădiștii“, Consiliul Județean Hunedoara, care este beneficiarul proiectului de restaurare și administratorul sitului Sarmizegetusa Regia, a obținut finanțare, prin programul RO-CULTURA, pentru zona „Fortificația romană“ a sitului arheologic.
„Este un proiect important pentru judeţul Hunedoara, menit să salveze o componentă importantă a monumentului UNESCO şi să revitalizeze întreg ansamblul de vestigii. Ne bucurăm că am reuşit să atragem această finanţare pentru Sarmizegetusa Regia, unul dintre cele mai spectaculoase şi valoroase situri dacice de la noi din ţară. Suntem mândri că putem implementa un astfel de proiect, realizat în premieră într-un sit dacic.“ – preşedintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurenţiu Nistor.
Cercetătorii Sectorului de Arhitectură ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ vor realiza în perioada următoare cercetări de arhitectură, în scopul obținerii de date suplimentare privind configurația cetății, informații ce vor permite fundamentarea în detaliu a intervențiilor proiectate de către Institutul Național al Patrimoniului.
Începând cu anul 2022, se va desfășura etapa de punere în operă a lucrărilor de restaurare și de punere în valoare a monumentului. Toate lucrările de proiectare și execuție sunt finanțate prin programul RO-CULTURA, derulat de către Ministerul Culturii, apelul „Restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice“, fondurile fiind asigurate prin Granturi SEE – fonduri norvegiene, 2014-2021.
Aduc în atenția dumneavoastră o temă abordată în conferințele proiectului „Conexiuni“ prin care Academia Română își propune să ofere repere științifice și culturale autentice pentru națiunea română și să pună în valoare beneficiile pe termen lung ale vieții intelectuale. Ele pot fi utilizate inclusiv ca material didactic în mediul universitar și chiar liceal, cu scopul de a orienta și a fundamenta gustul pentru dezbatere, exersarea gândirii critice, dezvoltarea capacității analitice și manifestarea spiritului creativ.
Printre cele mai prezente personalități românești în spațiul cultural european este Georges Banu, critic și eseist de teatru, membru de onoare al Academiei Române, profesor la Universitatea Sorbonne Nouvelle Paris III și președinte de onoare al Asociației Internaționale de Critici de Teatru.
Una dintre conferințele propuse de Georges Banu în cadrul proiectului „Conexiuni“ lansat în luna mai de Academia Română, are ca temă Scena lumii și este promovată pe romaniadenota10.ro
Dumitru Dorin Prunariu: Cu gândul și inima inima printre stele, după 40 de ani
Publicat de Camelia Teodosiu,
14 mai 2021, 12:49 / actualizat: 27 mai 2021, 13:07
Se împlinesc 40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic
Cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu a realizat, în perioada 14-22 mai 1981, primul zbor în spaţiul cosmic al unui român. Misiunea spaţială s-a desfăşurat la bordul navei cosmice sovietice Soiuz 40 şi al complexului orbital de cercetare ştiinţifică Soiuz-Saliut 6. Alături de colegul său de echipaj, cosmonautul Leonid Popov, a efectuat o serie de cercetări ştiinţifice, tehnologice, biomedicale, astrofizice şi psihologice.
În anul 2011, Academia Română l-a ales pe Dumitru-Dorin Prunariu membru de onoare, drept recunoaştere a extraordinarei sale performanţe ştiinţifice.
În mai 2016, cu prilejul sărbătoririi a 35 de ani de la performanța sa, la Academia Română, cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu declara:
„Eram perfect conştient că mă aflu în faţa unui eveniment istoric, atât pentru România, cât şi pentru mine personal. Pregătirea a fost complexă, cu multe situaţii dificile pe care a trebuit să le depăşesc. Cu toate acestea, cele mai mari emoţii le-am avut cu o zi înainte de lansare. Ai emoţii gândindu-te cum ar urma să decurgă un eveniment major, istoric, pe care urmează să-l trăieşti în premieră. Emoţii, nu pentru că aveam îndoieli în ceea ce priveşte pregătirea mea, ştiam că sunt foarte bine pregătit – cunoşteam foarte bine nava, ştiam teoretic ce mă aşteaptă în cosmos, documentaţia de bord o cunoşteam la perfecţie, parcursesem sute de ore la simulator, dar nu trecusem niciodată live prin toate aceste evenimente.“
Invitat în Biblioteca de Bucurii, Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spaţiul cosmic este de profesie inginer aeronautic fiind reprezentat al României în diferite structuri – președinte al Agenției Spațiale Române, ambasador al României în Federația Rusă, președinte al Comitetului ONU pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic (UN COPUOS), vice-președinte al Comitetului de Relații Internationale al Agenției Spatiale Europene (ESA), președinte al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE).
Poziția Academiei Române privind proiectul Roșia Montană
Academia Română, consecventă cu poziția sa fermă de apărare a valorilor culturale naționale, de conservare a bogățiilor subsolului României și de protejare a mediului natural – poziție exprimată în repetate rânduri (https://acad.ro/forumuri/doc2013/d0619-ProiectulRosiaMontana-AnalizaAR.pdf) – salută decizia Guvernului României de reluare a procedurii de înscriere a sitului Roșia Montană în lista patrimoniului mondial al UNESCO.
Totodată, Academia Română, cel mai înalt for de consacrare a valorilor intelectuale, de cercetare și de creație din România, este gata să sprijine în continuare autoritățile statului și alte entități interesate în conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și culturale de la Roșia Montană, în elaborarea grabnică a unui Plan Urbanistic General, în dezvoltarea durabilă a unor activități economice benefice locuitorilor și în stimularea turismului cultural de interes național și internațional în această importantă regiune a Munților Apuseni.
Se împlinesc 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Acesta a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.
Eminescu a fost supranumit „Luceafărul poeziei româneşti” şi a rămas cel mai important reprezentant al romantismului din literatura română, un remarcabil erudit şi militant activ pentru dreptul la existenţă naţională a poporului român.
Poetul Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. Din 1860 până în 1963, a urmat cursurile Liceului german din Cernăuţi, apoi s-a retras ca elev particular. În 1864 s-a angajat copist la Tribunalul din Botoşani, iar din 1865 a devenit custode al bibliotecii profesorului său, Aron Pumnul.
După moartea lui Aron Pumnul, tânărul Eminovici (numele poetului la naştere) a plecat în Transilvania, la Blaj şi Sibiu, unde şi-a continuat studiile liceale. A ajuns apoi la Bucureşti, urmând trupele de teatru Tardini-Vlădicescu, Iorgu Caragiale (1866-1868), Mihail Pascaly (1868), fiind copist şi sufleur, apoi a ajuns la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a fost angajat ca sufleur.
În perioada 1869-1872 a fost „student extraordinar” la Facultatea de Filosofie de la Viena, unde a audiat cursuri de filosofie, drept, economie politică, filologie romanică, ştiinţe. Aici a făcut parte din societatea literar-socială „România” şi din cea literar-ştiinţifică „România jună”. Tot la Viena l-a cunoscut pe Ioan Slavici.
În 1872 o cunoaşte, la Viena, pe Veronica Micle, cea care a devenit apoi marea lui iubire.
Primele încercări de poezie ale lui Mihai Eminescu datează din ianuarie 1866, când a debutat cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, pe care a semnat-o M. Eminovici, care era închinată memoriei profesorului său.
În 1870 a început să colaboreze la revista ieşeană „Convorbiri literare”, unde a publicat poezia „Venere şi Madonă”, poemul „Epigonii”, povestea „Făt-Frumos din lacrimă”, urmate în 1871 de poeziile „Mortua est”, „Înger de pază” şi „Noaptea”.
Primul şi singurul volum de poezii tipărit în timpul vieţii lui Mihai Eminescu a apărut la 21 decembrie 1883, purtând titlul „Poesii”. Ulterior, au mai fost publicate două ediţii – în 1885 şi în 1888.
Cartea a fost tipărită când Eminescu nu era în ţară. Deja se afla internat într-un sanatoriu în Germania, în 1883 apărând primele semne ale bolii. Volumul cuprindea 61 de poezii, plus trei variante la „Mai am un singur dor”.
Pe lângă poezie, Mihai Eminescu a publicat şi proză („Sărmanul Dionis”, „Făt-Frumos din lacrimă”), nuvelă fantastică („Cezara”), povestiri, schiţe, teatru ş.a.
Boala lui Eminescu avansa, iar în primăvara anului 1888 s-a stabilit la Botoşani, la sora sa Henrieta.
În iulie, acelaşi an, a plecat pentru tratament la băile din Hall, în Austria. La întoarcere, s-a mutat în Bucureşti, însoţit de Veronica Micle.
Grav bolnav, Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. Două zile mai târziu, în 17 iunie, a fost înmormântat în Cimitirul Bellu.
La 28 octombrie 1948 devine membru de onoare post-mortem al Academiei Române.
Conform Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010, ziua de 15 ianuarie a fost aleasă ca Zi a Culturii Naţionale.
Pe mai multe clădiri din ţară va fi proiectat portretul poetului Mihai Eminescu. La Iaşi, unde marele poet a locuit în două perioade ale vieţii sale, va avea loc, astăzi, un eveniment omagial.
Academia Română anunță desfășurarea la București, în săptămâna 2-6 septembrie 2019, a celui de-al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene, cu tema generală Dinamici politice, sociale și religioase în Sud-Estul Europei. Congresul are ca invitați peste 400 de specialiști din peste 30 de țări și este organizat în parteneriat cu Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen (AIESEE).
Deschiderea congresului va avea loc în Aula Magna a Facultății de Drept, luni, 2 septembrie 2019, ora 11, unde vor lua cuvântul prof. Alexandre Kostov, președintele AIESEE, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și secretar general AIESEE, prof. Mircea Dumitru, rectorul Universității București, și dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și președinte al Comitetului de organizare.
Lucrările congresului sunt împărțite în 35 de secțiuni, ce se vor desfășura de-a lungul a cinci zile, în sesiuni paralele, acoperind o arie temporală care se întinde din Antichitate până în epoca contemporană, cu o diversitate tematică din care nu lipsește niciuna dintre disciplinele umaniste: istorie, arheologie, lingvistică, filologie, istoria artei și a dreptului, etnografie, folclor etc.
Fiecare zi prevede conferințe inaugurale susținute de reputați specialiști din Europa și din Statele Unite ale Americii, între care: prof. François de Polignac, École Pratique des Hautes Études, Paris, prof. Bernard Heyberger și prof. Paolo Odorico, École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, prof. Victor Friedman, Universitatea din Chicago și președinte al Comitetului American al AIESEE, prof. Peter Mackridge, Universitatea din Oxford, prof. Oliver Jens Schmitt, vicepreședinte al Academiei Austriece de Științe, prof. emerit Michael E. Stone, Universitatea din Ierusalim, prof. Paschalis Kitromilides, Universitatea din Atena, prof. emerit Paul Magdalino, Universitatea din St. Andrews, prof. Elena Boeck, Universitatea DePaul din Chicago.
Cea mai mare parte a sesiunilor se va desășura la Facultatea de Drept a Universității din București, căreia i se vor alătura, pentru câteva sesiuni speciale, Biblioteca Sfântului Sinod și Arhivele Naționale.
Pe perioada desfășurării congresului, vor fi organizate mai multe expoziții, mese rotunde și lansări de carte:
luni, 2 septembrie, ora 15: prezentarea colecției Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes, Facultatea de Drept, sala Online
luni, 2 septembrie, ora 19: vernisajul expoziției Floating Spaces. Maps of the Danube Region 1650‑1800, la Biblioteca Națională
miercuri, 4 septembrie, ora 11: lansarea culegerii de studii a acad. Emil Condurachi, Pars Orientis. Studii de istoria culturii europene (Editura Academiei, 2019), la Facultatea de Drept, sala Online. Prezentare de acad. Răzvan Theodorescu, vicepereședinte al Academiei Române
miercuri, 4 septembrie, ora 13: vernisajul expoziției Romania and South‑Eastern Europe. Historical witnesses from the collections of the National History Museum of Romania, organizată la Muzeul Național de Istorie
miercuri, 4 septembrie, ora 18: masa rotundă dedicată lucrării Constantin Basarab Brâncoveanu. Portrait of a ruler and retrospective of an era (1654-1688), 2 vol. (DAR Publishing, 2018-2019), în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei. Vor lua cuvântul profesorii Paschalis Kitromilides, Andrei Pippidi și Paolo Odorico, dr. George Lazăr, dr. Cristian Anița și dr. Claudiu Turcitu, autorul lucrării.
Tematica integrală a congresului cuprinde: Dinamici religioase între Pontul Euxin și Marea Egee în Antichitate, Retorica religioasă a puterii în Bizanț și în Sud-Estul european, Sud-Estul european și Mediterana orientală, Cucerirea otomană a Balcanilor: schimbare structurală și continuitate, Rețele în Sud-Estul european: politică, comerț, cultură (sec. XIV-XVII), Ortodoxia, de la Imperiu la Biserică. Expresii sociale și forme culturale ale credinței, Apocrifele biblice în Sud-Estul european: variație și transmitere din Antichitate în epoca modernă, Tiparul în și pentru Sud-Estul Europei, Negustorii în Balcani: solidarități familiale și geografice, rețele și tehnici comerciale, Monumentele bizantine în perioada postbizantină, Cultura scrisă a periferiilor din Evul Mediu în epoca modernă, Literatura fanariotă, Formarea națiunilor sud-est europene, Migrația, condiție umană și politică în Sud-Estul european, Noi perspective asupra lingvisticii balcanice, Ieșirea din Marele Război: societățile sud-est europene din 1918 în 1923, Balcanii în perioada noului imperialism și dincolo de ea, Moștenirea imperiilor în Balcani: România și Bulgaria în secolul XX, Marea Neagră și strâmtorile: o permanență istorică sud-est europeană, Devoțiune și donații pioase la Locurile Sfinte din Imperiul Otoman, Traducerile din literatura patristică în Sud-Estul european, Imperiul Otoman, Balcanii și Mediterana orientală în lumina călătorilor occidentali, Imaginea creștinătății răsăritene și a islamului în descrierile de călătorie occidentale din a doua jumătate a veacului al XVI-lea, Între țar, kaiser și sultan: noi abordări ale epocii Revoluției la Dunărea de Jos și în regiunea Mării Negre, Pe fluvii și pe mare: conflict hidropolitic și cooperare maritimă în Sud-Estul european, De la Ani în România: istorie, tradiție, iconografie, Georgia și Sud-Estul european: moștenire bizantină și parcurs cultural comun, Minoritățile religioase în Sud-Estul european, Evreii în Iugoslavia în sec. XX, Frontiera în Balcani: deschidere și închidere a teritoriilor, Doctrine, mișcări și regimuri totalitare în Sud-Estul european în sec. XX, Viața cotidiană în România comunistă, Uniunea Europeană și statele sud-est europene, Conservarea moștenirii culturale și artistice în Sud-Estul european, Perspective asupra digitalizării documentelor în arhivele sud-est europene.
Programul poate fi consultat pe site-ul oficial al Academiei Române.
Închiderea festivă a congresului va avea loc vineri, 6 septembrie 2019, ora 18, în Aula Magna a Facultății de Drept.
În perioada 7-9 septembrie vor fi organizate pentru participanții la congres două excursii la mănăstirile din Oltenia și Bucovina, prețioase tezaure documentare pentru evoluția istorică și culturală a acestui spațiu sud-est european.
Organizarea la București, pentru a treia oară în ultimii 50 de ani, a Congresului Internațional de Studii Sud-Est Europene, are o relevanță specială pentru istoria și cultura noastră, întrucât inițiativa înființării unui institut de cercetări care să studieze viața și cultura popoarelor din sud-estul Europei a aparținut istoricului român Nicolae Iorga. Institutul de Studii Sud-Est Europene fondat de Nicolae Iorga, împreună cu Gheorghe Murgoci și Vasile Pârvan, în urmă cu peste 100 de ani, în 1914, a fost primul de acest fel din lume și a reușit, în scurt timp, să impună pe plan internațional o disciplină științifică autonomă.
Continuarea acestei tradiții durabile prin organizarea acestui congres de studii sud-est europene, cu participarea unui impresionant număr de specialiști din întreaga lume, reprezintă un prilej major pentru reafirmarea în mediul academic internațional a locului privilegiat pe care l-a avut și îl are în continuare România în promovarea cunoașterii reciproce și a colaborării academice în spațiul sud-est european.
Acordul de parteneriat încheiat între Academia Română şi Asociația Municipiilor din România îmbină prestigiul științific cu forța economică și politică
Academia Română a încheiat ieri, 16 aprilie 2019, un acord de parteneriat cu Asociația Municipiilor din România.
Documentul, semnat de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și Robert Negoiță, președintele Asociației Municipiilor din România, are la bază „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani“, amplu studiu realizat de peste 300 de specialiști din mediul academic și universitar, sub coordonarea Academiei Române.
Cele 4 volume ale aceste strategii prezintă direcțiile de evoluție a României, pe termen mediu și lung, în cadrul a 11 proiecte fundamentale de dezvoltare pentru cele mai importante domenii: învățământ, sănătate, mediu și alimentație, economie, resurse materiale și umane, cultură, știința și tehnologia informației.
Pentru început, în baza acestui acord, partenerii implicaţi îşi propun derularea unor acțiuni comune în sistemul național de învățământ, la toate nivelurile, pentru asigurarea capitalului uman necesar dezvoltării locale, regionale și naționale. Un vector important de acțiune comună este informatizarea și digitizarea, în scopul dezvoltării programelor de e-administrație, generalizarea ghișeului unic, mutarea serviciilor publice în spațiul virtual, fluidizarea schimbului de date informatice între instituții.
Alte direcții de acțiune vor fi: reforma administrativă, eficiența energetică, economia și calitatea vieții. Instituțiile administrative locale vor beneficia de consiliere științifică din partea Academiei Române, pornind de la datele analizate și sintetizate în cadrul „Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani“ elaborată de Academia Română, cu consilierea specialiștilor din institutele de cercetare ale ale Academiei Române.
Cu ocazia semnării acestui document, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a declarat:
„Convingerea mea este că având un acord cu Asociația Municipiilor din România vom reuși să întărim această colaborare, să îmbinăm prestigiul științific cu forța economică și politică, pentru că altfel Academia nu se poate manifesta, și să demonstrăm că în România, între instituțiile statului, poate să existe și armonie. E un lucru esențial pe care lumea îl așteaptă de la noi și exemplul pe care îl vom da, cred, că va fi unul de bun augur. De aceea, în cadrul acestui acord de colaborare, care este unul general, sunt convins că, proiectele speciale vor veni de acum încolo. Având baza legală, cred că vom reuși în continuare să scoatem la lumină valori spirituale, în primul rând, valori de creație, valori de cercetare științifică, pe care aceste comunități, pe care dumneavoastră le conduceți, să le aibă în fața ochilor, să vadă, să înțeleagă că o națiune care are o elită puternică și științifică, literară, culturală, politică, pentru că ele nu merg decât împreună, o asemenea elită este cea capabilă să ducă mai departe această frumoasă creație care se cheamă România sau Țara Românească și pe care strămoșii au înţeles să o facă și noi am înțeles să o ducem mai departe, cu răspundere, cu pasiune, cu înțelegere, cu căldură omenească. Eu văd în acordul nostru foarte multă căldură omenească și armonie. Și dacă dăm un asemenea mesaj, cred că avem de câștigat cu toții, împreună, pentru că, repet, forțele acestei națiuni împreună pot duce mai departe un mesaj și pot crea o realitate palpabilă, care să ne reprezinte așa cum se cuvine.“
Academia Română va încheia marți, 16 aprilie 2019, un acord de parteneriat cu Asociația Municipiilor din România. Documentul va fi semnat de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și Robert Negoiță, președintele Asociației Municipiilor din România. Evenimentul va avea loc la Clubul Academicienilor din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 12, în prezența presei.
La întâlnirea de semnare a parteneriatului vor participa Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța, Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea, Mircia Gutău, primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați, și alți membri din conducerea Asociației Municipiilor din România.
Acordul se încheie pe o perioadă de cinci ani și are în vedere efectuarea în colaborare a unor studii, analize și cercetări comparate privind accesul cetățenilor la cultură, educație și tehnologie, promovarea și susținerea unor inițiative de îmbunătățire a cadrului legislativ în domeniul administrației publice, educației, cercetării și dezvoltării tehnologice, precum și realizarea de programe și proiecte în comun.
Academia Română găzduiește vineri, 7 decembrie 2018, lansarea volumului „Educaţia la Centenar. Idei. Instituţii. Personalităţi“, o retrospectivă analitică a sistemul de învăţământ românesc sub influenţa evenimentelor istorice naţionale şi europene din ultima sută de ani.
Evenimentul va avea loc la Clubul Academicienilor, începând cu ora 11, și va fi onorat de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Vor lua cuvântul acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, scriitorul Răsvan Popescu, prof. Romiţă Iucu, prorector al Universității din Bucureşti, pr.dr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal, și coordonatorii volumului Steliana Toma, Liliana Romaniuc, Ioan Neacşu, Laurenţiu Şoitu.
Volumul, apărut la editura Polirom, este alcătuit prin contribuția a 61 de cadre didcatice din mediul academic și specialiști din diverse domenii, între care se numără: academicienii Ioan-Aurel Pop, Bogdan C. Simionescu, Dumitru Radu Popescu, Viorel Barbu, Alexandru Surdu, dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române și prof. Ştefan Afloroaie, membru corespondent al Academiei Române.
Autorii au dorit să evidențiaze în acest volum principiile şi valorile ce au constituit repere pentru învăţământul românesc de-a lungul unui secol de istorie modernă și să ofere explicaţii privind provocările cu care acesta se confruntă în prezent. În acest context sunt evocate personalităţi care şi‑au pus amprenta asupra educaţiei în perioada premergătoare Marii Uniri şi ulterior, cum sunt Andrei Şaguna, Spiru Haret, Dimitrie Gusti, Cristofor Simionescu, Ion Jalea, George Văideanu, Onisifor Ghibu şi Ştefan Bârsănescu.
Ziua Națională a României din acest an are o semnificație specială și o încărcătură emoțională deosebită. Românii comemorează un secol de la finalul „Marelui Război“, care a secerat milioane de vieți și a produs pierderi și suferințe greu de evaluat, pe de o parte, dar și celebrează încheierea procesului de formare a României moderne ca stat național unitar, pe de altă parte. Sărbătoarea Marii Uniri este un bun prilej de rememorare a grandorii acelei generații de oameni de stat și de intelectuali care au condus națiunea spre unirea tuturor românilor și care au manifestat o admirabilă coeziune, pentru binele public. În același timp, secolul trecut de atunci, plin de învățăminte, ne obligă să reflectăm asupra prezentului și viitorului. Academia Română, care a reușit să realizeze, din punct de vedere instituțional, coagularea elitei culturale din toate provinciile istorice românești încă din 1866, cu peste o jumătate de veac înainte de Marea Unire, și care, în consecință, a dobândit vocația de făuritor și păstrător al unității acestui popor, îndeamnă, în aceste momente solemne, toți factorii de răspundere din România să-și asume misiunea care le-a fost încredințată de români și să pună în prim plan buna gestionare a edificiului național, creat cu atâtea sacrificii. România desăvârșită la 1918, confirmată în plan internațional în 1919-1920 și reconfirmată – cu regretabile modificări teritoriale și în condiții istorice foarte dificile pentru întreg spațiul Europei Central-Răsăritene – la Conferința de pace de la Paris din 1946-1947, nu este un dat imuabil, ci este o realitate geopolitică și spirituală care trebuie permanent administrată, primenită, protejată, organizată și condusă cu responsabilitate, profesionalism și demnitate, spre a putea participa activ la dialogul dintre state. Preluarea de către România, la 1 ianuarie 2019, a președinției Consiliului European plasează țara noastră în fruntea protagoniștilor Uniunii Europene și presupune un efort național fără precedent în cadrul Uniunii Europene pentru următoarele șase luni. În acest context, admirabila unitate a românilor înregistrată de istorie la finele „Marelui Război“ trebuie să fie mai mult decât o rememorare și o celebrare, trebuie să devină un exemplu și un reper pentru noi, contemporanii, deveniți legatarii personalităților de la 1918, care și-au împlinit cu onoare datoria lor istorică. „Datoria vieții noastre“ (Vasile Pârvan) ne obligă la acțiune conștientă și coordonată pentru revigorarea României și pentru pregătirea sa întru afirmare și dezvoltare în secolul al XXI-lea. De aceea, invităm toate instituțiile statului la un dialog lucid, profund și sincer, cu scopul bunei funcționări a societății românești, dialog necesar și obligatoriu pentru toate aceste organisme delegate de națiunea română să-i conducă destinele spre viitor, și la înțelepciune, prin transmiterea către români a unui mesaj de încredere, putere şi curaj pentru redobândirea demnităţii naţionale.
Academia Română găzduieşte vineri, 9 noiembrie 2018, începând cu ora 10, conferința în limba franceză „La fin de l’Autriche-Hongrie“, susținută de reputatul istoric Jean-Paul Bled, profesor la Universitatea Sorbona din Paris, catedra de Istorie a Germaniei contemporane și a lumii germanice. Manifestarea va avea loc în Aula Academiei Române și se va deschide cu un cuvânt de salut adresat de academician Victor Voicu, Vicepreședinte al Academiei Române.
În conferința sa, profesorul Jean-Paul Bled va discuta contextul și mai ales cauzele prăbușirii Imperiului Austro-Ungar și ale dispariției sale de pe harta Europei, la sfârșitul primului Război Mondial. Temele abordate vor fi declanșarea și extinderea conflictului izbucnit la 28 iulie 1914, când Viena declară război Serbiei, intrarea în război a Marilor Puteri, evaluarea iluzorie a unui război dorit a fi de scurtă durată, creșterea radicalismului național în interiorul Imperiului, însoțită de stingerea patriotismului dinastic, ravagiile unei crize alimentare necontrolate, efectele nefaste ale relațiilor diplomatice degradate, îndeosebi cu Monarhia Germană, Franța și Vaticanul, și, nu în ultimul rând, incapacitatea monarhiei duale de a se reinventa pe fondul absenței unui conducător monarhic venerat și al egoismului și orbirii politice a elitelor.
„Vechea monarhie a murit de epuizare. Piesă importantă a arhitecturii europene, Monarhia habsburgică a trăit secole de-a rândul. Ruperea în bucăți a Dublei Monarhii nu este opera unui dirijor misterios. Nici nu poate fi explicată printr-o conspirație a puterilor. Monarhia dunăreană pur și simplu nu a rezistat unui război prea lung. Dacă pacea ar fi fost încheiată în 1917, probabil că ar fi supraviețuit, fie și într-o formă reînnoită. Adevărul este că Monarhia austro-ungară s-a îmbolnăvit de război. În ajunul conflictului, traversată de tensiuni, brăzdată de fisuri, ea dădea deja semne evidente de fragilitate. Sub efectul războiului, această fragilitate a transformat-o într-un mare corp bolnav“, sintetizează profesorul Bled în textul conferinței sale.
Cu prilejul susținerii conferinței, profesorul Jean-Paul Bled va primi medalia aniversară „General Henri Mathias Berthelot“, realizată de Academia Română, ca omagiu adus generalului francez, în cadrul ciclului de evenimente consacrate Centenarului Marii Uniri.
Profesor emerit la Universitatea Sorbona IV, Jean-Paul Bled este autor a zeci de lucrări științifice și monografii și a coordonat publicațiile „Revue d’Allemagne et des Pays de langue allemande“ și „Revue d’Europe Centrale“. Actualmente conduce activitatea revistei „Études danubiennes“. Este director al colecției „Combat pour la liberté de l’esprit“ la Editura François-Xavier de Guibert.
Un apropiat al presei, profesorul Bled a condus, în perioada 2004-2011, rubrica „Libre journal“ la Radio Courtoisie. A fost consilier pe probleme de istorie al seriei „Apocalypse Hitler“ difuzată de France 2 în 2011. Din 2012 este membru în consiliul științific al revistei „Figaro histoire“.
Membru al biroului internațional al Uniunii Paneuropene Internaționale. Activist fervent pentru pace, s-a opus războiului din Serbia și a semnat, în 1999, petiția „Europenii vor pace“, inițiată de grupul „Nu războiului“.
A fost distins cu Legiunea de Onoare în grad de Cavaler (2015), Ordinul „Palmes Académiques“ în grad de Comandor, Ordinului austriac „Litteris et Artibus“ în grad de Cavaler. Laureat al unor prestigioase premii, între care: Premiul Fundației Pierre-Lafue, Grand Prix Gobert, Premiul Edmond Michelet, Premiul Historia de la Biographie.
În 2017 a primit titlul Doctor honoris causa al Universității „Babeș Bolyai“ din Cluj Napoca.
Protocol de colaborare mediatică și culturală între Societatea Română de Radiodifuziune și Academia Română
Publicat de Camelia Teodosiu,
6 noiembrie 2018, 17:01 / actualizat: 7 noiembrie 2018, 12:40
Societatea Română de Radiodifuziune și Academia Română au semnat azi, 6 noiembrie 2018, un protocol de colaborare mediatică și culturală.
În cadrul acestui parteneriat, Academia Română și Societatea Română de Radiodifuziune își propun desfășurarea unor proiecte comune cu caracter cultural, ştiinţific şi educativ, având ca obiectiv principal promovarea culturii şi identităţii naţionale, a valorilor limbii şi literaturii române, a istoriei naţionale, a ştiinţei şi artelor româneşti.
Semnarea protocolului de colaborare dintre Academia Română și Societatea Română de Radiodifuziune are loc într-un moment festiv special, când Radio România sărbătorește 90 de ani de la înființare, fiind prima societate națională de radio din România și cel mai longeviv post radiofonic românesc.
Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române consideră că ceea e leagă cele două prestigioase instituții, ambele cu misiune națională încă de la înființare, este „forţa culturală naţională”:
„ Nu este întâmplător că radiodifuziunea română se bucură, în ochii opiniei publice româneşti, de un respect atât de mare, pe care şi l-a cucerit de-a lungul celor nouă decenii, ca instituţie de prim plan în comunicare.
Pentru naţiunea română, Academia este fericită să încheie acest Acord şi bănuiesc că sentimentele sunt reciproce.”
Georgică Severin, Preşedinte Director General al Societății Române de Radiodifuziune a subliniat că elementul fundamental comun celor două instituţii este încrederea populaţiei:
„Radio România şi Academia Română au un element fundamental care le leagă şi anume încrederea populaţiei.vom vedea că, de fiecare dată, când românii vor să aibă încredere în informaţia pe care o primesc, atunci sursa cea mai sigură este Radio România. De ce? Pentru că, în toţi aceşti ani, noi nu am dezamăgit şi, ca un serviciu public, definit prin Constituţie, am continuat să-i informăm obiectiv, să contribuim la educaţie, la promovarea produselor culturale. Şi o mare bucurie, cu ocazia semnării acestui parteneriat, este că Radio România este nu numai un difuzor şi un comunicator de cultură, ci şi un creator de cultură.”
Principiile de concretizare a prevederilor acestui protocol sunt: sprijinirea liberei circulaţii a ideilor în ştiinţa și cultura românească, promovarea valorilor democratice şi etice, prezentarea publicului din România şi din străinătate a marilor personalităţi ştiinţifice şi culturale ale Academiei Române, difuzarea datelor ştiinţifice de interes public legate de cercetările Academiei Române, promovarea manifestărilor ştiinţifice şi culturale la nivel naţional şi internaţional.
Academia Română, prin Filialele sale Cluj-Napoca și Timișoara, Institutul de Istorie „George Barițiu“ și Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“, organizează marți, 25 septembrie 2018, începând cu ora 12, simpozionul științific „Pe urmele generalului Henri Mathias Berthelot în România“.
Evenimentul va avea loc la Centrul de Dezvoltare Durabilă Țara Hațegului-Retezat al Academiei Române, cu sediul în comuna General Berthelot, din județul Hunedoara.
Manifestarea este onorată de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va deschide lucrările simpozionului și va susține, de asemenea, o prelegere științifcă dedicată momentului istoric de la 1918 și rolului generalului francez Henri Mathias Berthelot în reorganizarea armatei române și participarea României la Primul Război Mondial.
La eveniment vor participa de asemenea Maria Huzoni, primarul Comunei General Berthelot, și oficialități ale județului Hunedoara.
În cadrul simpozionului vor susține prelegeri: Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, președinte al Academiei Române în perioada 2006-2014, acad. Păun Ion Otiman, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, prof.univ.dr. Ioan Bolovan de la Universitatea „Babeș Bolyai“ din Cluj Napoca, Ştefania Dudaş și Vasile Dudaş. Vor fi abordate teme precum istoria Conacului Berthelot donat de generalul francez Academiei Române în anul 1926, ipostaze ale relației generalului Berthelot cu Casa Regală a României, precum și întâlnirea acestuia cu reprezentanţii Consiliului Naţional Român din Timişoara în decembrie 1918.
Evenimentul este organizat de Academia Română, în parteneriat cu Consiliul Județean Timiș și Societatea Enciclopedică a Banatului, și se înscrie în seria de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri a tuturor românilor.
Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi organizează la Palatul Culturii, în perioada 8 decembrie 2017 – 15 ianuarie 2018, expoziţia intitulată „Arhiva vie”.
Evenimentul se desfăşoară în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Moldovei şi cu sprijinul Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
Expoziţia valorifică documente fotografice, audio şi video înregistrate în Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei din 1970 până în prezent. Fondată de profesorul Ion H. Ciubotaru şi adunată alături de cercetătoarele Lucia Berdan, Lucia Cireş şi Silvia Ciubotaru, arhiva găzduieşte peste 300.000 de documente etno-folclorice, fiind a treia ca mărime în ţară.
O bună parte din informaţiile arhivate au fost puse în circuitul ştiinţific prin publicarea a numeroase volume şi studii, iar altele se descoperă publicului în premieră, cu ocazia expoziţiei „Arhiva vie”.
Vernisajul va avea loc în data de 8 decembrie 2017, ora 11.00, la Palatul Culturii, în spațiile Muzeului Etnografic al Moldovei. Manifestarea este inclusă în seria de evenimente dedicate împlinirii a 90 de ani de la înfiinţarea Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, ce găzduieşte Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei.
”PREMIILE CONSTANTIN NEGRUZZI” IAȘI – Ediția a II-a – 1 Dec. 2017
Joi, 1 decembrie 2017, ora 11.30, la Biblioteca Centrală Universitară ”Mihai Eminescu” Iași, va avea loc ceremonia de acordare a Premiilor Negruzzi – ediția a II-a.
Evenimentul este dedicat celor care, prin generozitatea, dăruirea și talentul lor și-au pus amprenta asupra societății românești.
Manifestarea se află în organizarea descendenților familiei Negruzzi, alături de Editura Junimea – Revista SCRIPTOR Iași și Crama Hermeziu – comuna Trifești, județul Iași.
În cadrul celei de-a doua ediții a Premiilor Negruzzi, vor fi acordate premii pentru trei secțiuni, respectiv Știință, Literatură și Istorie.
Amfitrioni: scriitoarea Dana Konya-Petrișor (din Paris, descendentă a familiei Negruzzi) și scriitorul Lucian Vasiliu. Invitați speciali : academician Alexandru Zub, prof univ dr Dumitru Vitcu, Ion POP-membru corespondent al Academiei Române, prof univ dr Alexandru Călinescu, prof. univ. dr. Grigore Tinică – manager al Institutului de Boli Cardiovasculare ”prof.univ.dr. George Georgescu” Iași și dr. Vasile Cepoi – președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate.
Moderatorii manifestării : Petronela Cotea Mihai – realizator emisiuni Radio Iași și Vasile Arhire – director TVR Iași.
Papa Francisc este membru de onoare al Academiei Române. Decizia a fost luată în unanimitate.
Într-un comunicat de presă se precizează că Papa Francisc alegerea Sanctităţii Sale ca membru de onoare al Academiei Române succede vizitei întreprinse de conducerea Academiei Române la Vatican la începutul acestei luni, când Papa Francisc a acceptat această onoare.
Născut la Plosca, în Teleorman, Liviu Vasilică și-a început activitatea artistică de solist vocal de muzică populară încă din perioada studenţiei. El a cucerit trofeu după trofeu la toate etapele locale şi naţionale ale Festivalurilor Artei Studenţeşti, în special datorită originalităţii repertoriului şi a stilului deosebit de interpretare. Primele înregistrări le-a făcut la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, iar debutul său în televiziune s-a produs în cadrul celebrei emisiuni a Marioarei Murărescu “Tezaur folcloric”, la postul public naţional.
Dintre cele peste 40 de melodii populare pe care Liviu Vasilică le-a cules din spaţiul etnofolcloric teleormănean, una iese în mod deosebit în evidenţă. “Hai, hai cu trăsioara” rămâne piesa de rezistenţă, cântecul reprezentativ al unui interpret care iubea muzica populară cu toată fiinţa sa şi care s-a impus în conştiinţa colectivă drept un adevărat rapsod al plaiurilor natale, admirat şi preţuit în toate colţurile ţării.
Apariţiile lui Liviu Vasilică sunt de neuitat nu doar datorită stilului său de interpretare inconfundabil, sensibil şi, în acelaşi timp, viguros, de haiduc, cum chiar artistul obişnuia să spună, ci şi prin prisma minunatelor costume populare pe care le etala când cânta ”Hai, hai cu trăsioara”.
La iniţiativa acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, Filiala Iaşi a Academiei Române în parteneriat cu Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” din Iaşi organizează vineri, 20 octombrie a.c., ora 12.00, în Aula Universităţii Tehnice “Gh. Asachi” (Bdul. Carol I, nr. 11), conferinţa “Cultura şi unitatea naţională” susţinută de domnul Nicolae Dabija.
Scriitor, istoric literar din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române (2003) și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (2012), redactor șef al săptămânalului “Literatura și Arta” editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (săptămânal care a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicație care sprijinea revenirea limbii române la grafia latină și decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească), președinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova (organizație de cultură și drept la care au aderat peste 150 de organizații culturale, asociații neguvernamentale şi care, în iulie 2008, avea peste 250.000 membri, fiind organizația nonguvernamentală cu cea mai largă susţinere din republică, cu filiale în Ucraina, Bucovina de Nord, sudul și nordul Basarabiei, Federația Rusă (Moscova, Norilsk, Surgut), Israel, Italia, Grecia, Serbia, Letonia, Georgia), laureat al premiul “Mihai Eminescu” al Academiei Române (1995), laureat al Ordinul Steaua României în grad de Comandor (2000), autor a peste 70 de volume de poezii, proză, eseuri, nuvele, Nicolae Dabija s-a implicat profund în viaţa comunităţilor româneşti din jurul României.
Aflându-ne în pragul Centenarului Marii Uniri, conferinţa “Cultura şi unitatea naţională” susţinută de domnul Nicolae Dabija se constituie într-o manifestare culturală importantă, dar mai ales necesară. Conferinţa se înscrie în seria Prelegerilor Academiei Române. Intrarea este liberă.
Ministerul Mediului aşteaptă avizul Academiei Române în privinta ordinului care stabileşte o cotă de intervenţie în cazul animalelor sălbatice mari care atacă şi pun în pericol vieţile oamenilor.
Ministrul Graţiela Gavrilescu a explicat că este vorba de o limită de 145 de carnivore mari care nu reprezintă o cotă de vânătoare.
Ea a mai spus că nu va renunţa la acest ordin, indiferent de protestele organizaţiilor de mediu.
Derogarea de la interdicţia de a vâna carnivore mari protejate prin reglementări europene a apărut după ce sute de persoane din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş au protestat, luna trecută, la Bucureşti, pentru acordarea dreptului de a vâna urşi.
Proprietarii de stâne şi cei care au gospodării în apropierea pădurilor se plâng că atacurile urşilor s-au înmulţit, întrucât numărul acestora a crescut foarte mult în ultimii ani, iar animalele nu au hrană suficientă.
Două statui care să-i reprezinte pe Iuliu Maniu şi pe cardinalul Iuliu Hossu se numără printre propunerile prin care să fie marcat, la Cluj, Centenarul Marii Uniri, din 2018. Cei doi au avut o contribuţie majoră la unirea Transilvaniei cu România, Iuliu Maniu în calitate de lider al Partidului Naţional Român, iar Iuliu Hossu ca şi conducător al bisericii greco-catolice transilvane.
Iniţiativa realizării celor două statui aparţine Academiei Române, iar Primăria Cluj-Napoca şi-a dat deja avizul de principiu.
Statuia cardinalului Iuliu Hossu ar urma să fie amplasată pe Bulevardul Eroilor, în timp ce locul găsit pentru reprezentarea lui Iuliu Maniu este scuarul aflat între Bastionul Croitorilor şi Piaţa Ştefan cel Mare.
Şeful Direcţiei de cultură şi patrimoniu a judeţului Cluj, Constantin Cubleşan, spune că ideea amplasării celor două statui a fost prezentată la Guvern şi va fi inclusă printre proiectele care să maecheze Centenarul Unirii:
Există locul prevăzut, dimensiunile, s-a stabilit şi înălţimea aproximativă, dar trebuie, bineînţeles, un concurs pentru artiştii care vor realiza statuile, pentru că, până la urmă, dincolo de amplasament, cel mai important aspect la o statuie este calitatea artistică. Să vedem ce artişti se vor înscrie şi ce proiecte vor reieşi de aici. Nu e vorba de statui foarte mari. Prin urmare, din punct de vedere tehnic, nu cred că ar fi o problemă realizarea lor. (Constantin Cubleşan)
Direcţia de cultură şi partimoniu doreşte ca în Cluj-Napoca să fie dezvelită şi o statuie ecvestră a regelui Ferdinand I, în timpul căruia s-a realizat Unirea de la 1 decembrie 1918.
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române anunţă că va aviza proiectul Ministerului Mediului referitor la nivelul de intervenţie în cazul speciilor de urs şi lup. Condiţia este menţionarea măsurilor concrete de conservare a speciilor vizate şi de prevenire a conflictelor om-animal. Comisia a cerut şi modificarea textului ordinului astfel încât să fie clarificat faptul că nu este vorba de vânătoare la trofeu şi că primează acţiunile de capturare şi relocare.
De asemenea, comisia solicită Ministerului Mediului ca prin structurile teritoriale să verifice punerea în aplicare a legislaţiei naţionale şi comunitare, în mod special când ordinul va produce efecte.
Radio Romania Regional anuntă cu regret dispariţia colegei nostre, Carmen Dumitriu, care a încetat din viaţă în această dimineaţa, după o lungă suferinţa.
Realizator de emisiuni, om de cultură, formator si mamă dedicată a promovat valorile româneşti şi ale minorităţilor etnice în dialoguri multiculturale autentice.
Carmen Dumitriu a absolvit Facultatea de Limba şi Literatură Română a Universitatăţii Bucureşti şi a fost fondator şi director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială al Academiei Române.
Cercetător la Institutul de lingvistică al Academiei Române, a fost decorată cu Premiul Academiei Române pentru contribuţia la realizarea DEX.
Expert în comunicare, negociere, mediere şi managementul crizelor, analist de discurs, PR, şi-a desfăşurat activitatea la Romtelecom, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Industriei şi Resurselor, Ministerul Dezvoltării Regionale. A fost manager al Muzeului Holocaustului şi decorată cu premiul Nicolae Cajal al fundaţiei Nicolae Cajal pentru contribuţia la dezvoltarea comunicării multiculturale.
Carmen Dumitriu a coordonat cursul pentru experţi în studii interetnice organizat de Guvernul României şi a realizat programe radio şi TV cu tematică multiculturală, drepturile omului, economie.
A fost coordonator de dezbateri şi campanii publice pentru reducerea intoleranţei, creşterea încrederii în comunităţile entice, transfer de informaţie multiculturală şi multidisciplinară. Totodată a organizat, coordonat şi implementat numeroase programe internaţionale referitoare la afaceri europene, drepturile minorităţilor, programe de mediu, atât la nivelul administraţiei centrale şi locale, cât şi la nivel de ONG-uri.
A fondat grupul Demostene al jurnaliştilor specializaţi în transfer de informaţie multiculturală, este autoare a volumului “Amintirile Mitropolitului Antonie Plămădeală”, profesor şi organizator de cursuri de specializare în domeniul comunicării, protocol şi business.
Carmen Dumitriu a fost declarată cetăţean de onoare al municipiilor Sighetu Marmaţiei şi Mangalia!
Suntem profund indurerati pentru pierderea suferita si transmitem condoleante familiei.
„Nimic din ceea ce poate face un calculator nu se compară cu o carte. Nu poţi pune cu adevărat o carte pe Internet. (…) Calculatorul îţi poate oferi cel mult un manuscris. Oamenii nu vor să citească manuscrise. Ei vor cărţi. Cărţile au un miros aparte. Arată bine. Le poţi strânge în braţe. Le poţi lua în buzunar” – Ray Bradbury.
Pornind de la aceste idei, Radio România Cultural vă invită la cea de-a treia ediţie din 2015 a Cafenelei de ştiinţă cu tema Cărţile care deschid lumea.
Luni, 6 aprilie, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, între orele 19:00 – 21:00, dar şi în direct pe Radio România Cultural, 101,3 fm şi online, audio şi video, pe www.radioromaniacultural.ro.
Cât de departe suntem de ceea ce spunea, cu nici 10 ani in urmă, Ray Bradbury, unul dintre cei mai cunoscuţi şi prolifici scriitori de literatură Science Fiction, cel care, în scrierile sale, a anticipat, printre altele, apariţia televizoarelor cu ecrane plate dar şi a realităţii virtuale? Am putea spune, metaforic vorbind, la un click distanţă! şi n-am greşi – dar ”click-ul distanţă” înseamnă, de fapt, o revoluţie!
Pentru că astăzi vorbim nu numai despre cărţi digitale ci, de fapt, despre ”tipărituri” digitale, acceptând, de dragul metaforei, contradicţia termenilor; vorbim despre clase şi „şcoli virtuale”, despre biblioteci ”clasice” şi ”biblioteci virtuale”. Vorbim, de fapt, despre (re)surse deschise – deschise cât Internetul de deschise, adică globale, mondiale.
Suntem, însă, pregătiţi, pentru această revoluţie digitală? Care sunt provocările dar şi limitele impuse de revoluţia digitală, tehnice, legale, educaţionale? Şi unde este România în curentul ţărilor care acceptă şi folosesc resursele deschise?
Vom încerca să aflăm în ediţia din 6 aprilie a Cafenelei de Ştiinţă.
Invitaţi: Andra Bucur, jurist şi cercetătoare în ştiinţe juridice, Anca Velicu, cercetător, Institutul de sociologie, Academia Română, Nicoleta Fotiade, Co-fondatoare şi preşedinta Mediawise Society, Nicolaie Constantinescu, arhitect informaţional pentru comunitatea specialiştilor din ştiinţele informării, Kosson, Bogdan Manolea, Director executiv Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
