Filarmonica de Stat Oradea prezintă, în debutul anului 2022, de trei ori Concertul de Anul Nou, în zilele de 6, 7 şi 8 ianuarie, sub bagheta renumitului dirijor spaniol David Gimenez Carreras.
Programul din acest an cuprinde lucrări ale marilor compozitori clasici, între care Piotr Ilici Ceaikovski, Dmitri Shostakovich, Aram Khachaturian, Johann Strauss II şi Josef Strauss.
Preţul biletelor este cuprins între 10 şi 45 lei, în funcţie de categorie. Copiii sub 12 ani nu au nevoie de vaccin.
Accesul în sala de concerte se face, conform HG nr. 112 din 7 decembrie 2021, la o capacitate de 50%, fiind permis doar persoanelor vaccinate, trecute prin boală şi celor care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore (efectuat la un laborator).
Peste 70.000 de persoane din peste 100 de ţări sunt aşteptate zilnic, la Festivalul UNTOLD, în perioada 9-12 septembrie.
„Participă persoane din peste 100 de ţări. Anul acesta avem o limită de 75.000 de persoane zilnic impusă de autorităţi. În 2019 am avut circa 100.000 de persoane zilnic. Deci, în anul acesta va fi 70-75% din participarea de la ediţia precedentă”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, managerul UNTOLD, Bogdan Buta.
„În calitate de comandant al acţiunii pot să confirm că structurile MAI ai căror principali reprezentanţi sunt prezenţi aici sunt pregătite să asigure ordinea publică cu ocazia acestui eveniment important care a revenit la Cluj, în acest oraş viu. UNTOLD, după cum am afirmat şi ediţiile anterioare, este unul dintre cele mai sigure evenimente din ţară şi nu numai, ci şi din Europa şi din lume. Aproape 1.000 de lucrători în uniformă ai structurilor MAI, alături de poliţişti locali, angajaţi ai firmei de pază şi protecţie vor asigura securitatea şi protecţia participanţilor”, a declarat şeful Grupării Mobile de Jandarmi Cluj, Sebastian Cliţan.
Masca de protecţie este obligatorie la festival, accesul se va face doar cu certificatul digital european COVID-19 sau pe bază de testare rapidă antigen.
Zona de promenadă din Portul Tomis a fost redată circulaţiei pietonale. Începând de astăzi, toţi cei care aleg să facă o plimbare pe faleza Cazinoului vor avea acces liber până la plaja Modern, potrivit unui comunicat de presă remis de Primăria Constanţa.
Pentru a prelungi promenada de pe faleza Cazinoului până în zona pietonală din Portul Tomis, au fost desfiinţate locurile de parcare adiacente digului, în urma unei decizii luate în cadrul Comisiei de Circulaţie.
„Vorbim despre o zonă intens circulată, unde traficul pietonal se desfăşura cu dificultate. O plimbare pe faleză devenea o cursă cu obstacole. Constănţenii, dar şi turiştii erau nevoiţi să se strecoare printre autoturismele parcate, iar în unele cazuri chiar pe carosabil, riscând să fie accidentaţi.
De astăzi, spaţiul ocupat de autovehicule va putea fi folosit de pietoni. Zona a fost delimitată corespunzător prin montarea stâlpilor pentru protecţia pietonilor. De asemenea, a fost aplicat marcajul haşurat pentru a semnaliza noua reglementare rutieră. Spaţiul public reprezintă o resursă pentru oraşul nostru”, se arată în comunicatul Primăriei Constanţa.
Miliarde de oameni nu vor avea acces la apă potabilă pentru uz casnic şi la servicii de salubritate şi igienă sigure la nivel mondial în 2030 dacă ritmul progreselor nu va fi de patru ori mai mare, potrivit unui nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății şi UNICEF.
Raportul Programului comun de monitorizare (PCM) – Progress on household drinking water, sanitation and hygiene 2000-2020 [Progresele privind apa potabilă pentru uz casnic, salubritatea şi igiena în perioada 2000-2020] – prezintă o serie de estimări referitoare la accesul în gospodărie la apă potabilă şi la servicii de salubritate şi igienă sigure din ultimii cinci ani, evaluând totodată progresele privind atingerea celui de-al şaselea obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD), respectiv „asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi igienei pentru toţi până în 2030”. Pentru prima dată, raportul prezintă şi date la nivel naţional cu privire la sănătatea menstruală.
În 2020, aproximativ o persoană din patru nu a beneficiat de apă potabilă sigură în locuinţa sa şi aproape jumătate din populaţia lumii nu a avut acces la servicii de salubritate sigure. COVID-19 a evidenţiat nevoia stringentă de a asigura tuturor accesul la o bună igienă a mâinilor.
În momentul declanşării pandemiei, la nivel mondial, trei din 10 persoane nu aveau posibilitatea să se spele pe mâini cu apă şi săpun acasă.
„Spălatul pe mâini este una dintre cele mai eficiente modalităţi prin care se poate preveni răspândirea COVID-19 şi a altor boli infecţioase. Şi totuşi, în întreaga lume, milioane de oameni nu au acces la o sursă de apă sigură, pe care să se bazeze,” a afirmat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS. „Investiţiile în apă, salubritate şi igienă trebuie să fie o prioritate la nivel global dacă vrem să punem capăt acestei pandemii şi să construim sisteme medicale mai rezistente.”
S-au raportat unele progrese, însă acestea sunt insuficiente
Raportul notează unele progrese privind asigurarea accesului universal la servicii esenţiale de apă, salubritate şi igienă (WASH, după acronimul din limba engleză). Între 2016 şi 2020, la nivel global, populaţia care beneficiază de acces la apă potabilă sigură în gospodărie a crescut de la 70% la 74%, serviciile de salubritate sigure au înregistrat o creştere de la 47% la 54%, iar dotările care permit spălarea mâinilor cu apă şi săpun au crescut de la 67% la 71%.
În 2020, s-a înregistrat pentru prima dată un număr mai mare de persoane care au recurs la instalaţii sanitare autonome îmbunătăţite, precum latrinele şi fosele septice, ce pot prelua şi trata deşeurile în mod eficient, în detrimentul racordării la sistemele de canalizare. Este necesar ca guvernele să ofere sprijin adecvat pentru gestionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sanitare autonome, inclusiv pentru managementul deşeurilor fecale.
Nevoia stringentă de investiţii
Raportul arată clar că, în cazul în care persistă tendinţa actuală, miliarde de copii şi de familii nu vor avea acces la serviciile WASH esenţiale şi vitale, afirmând că, până în 2030:
doar 81% din populaţia lumii va avea acces la apă potabilă sigură în gospodărie, în timp ce 1,6 miliarde de oameni nu vor avea acces;
doar 67% din populaţia lumii va avea acces la servicii de salubritate sigure, în timp ce 2,8 miliarde de oameni nu vor avea acces;
doar 78% din populaţia lumii va avea acces la dotări de bază pentru spălarea mâinilor, în timp ce 1,9 miliarde de oameni nu vor avea acces.
Raportul prezintă şi vastele inegalităţi, cei mai afectați fiind copiii şi familiile vulnerabile. Pentru a obţine un acces universal la apă potabilă sigură până în 2030, progresele ţărilor celor mai puţin dezvoltate ar trebui să înregistreze un ritm de zece ori mai mare decât în prezent. În contextele fragile, în care riscul ca populaţia să nu beneficieze de apă potabilă sigură este de două ori mai mare, ar trebui ca acest ritm să crească de 23 de ori.
„Chiar şi înaintea pandemiei, milioane de copii şi de familii sufereau din cauza lipsei accesului la apă curată, servicii de salubritate sigure şi un loc în care să se spele pe mâini,” a declarat Directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „În ciuda progreselor impresionante pe care le-am realizat până în prezent în ceea ce priveşte extinderea acestor servicii vitale, capacitatea noastră de răspuns nu reuşeşte să ţină pasul cu nevoile alarmante, care sunt tot mai mari. E timpul să accelerăm dramatic eforturile de a răspunde nevoilor de bază ale fiecărui copil şi ale fiecărei familii în materie de sănătate şi bunăstare, inclusiv pentru combaterea bolilor infecţioase precum COVID-19.”
Alte concluzii relevante ale raportului sunt:
Opt din zece persoane fără acces la servicii esenţiale de apă trăiesc în mediul rural. De asemenea, serviciile de salubrizare sigure deservesc 62% din populaţia urbană a lumii şi doar 44% din populaţia rurală.
Africa subsahariană prezintă cele mai lente progrese din lume. Doar 54% din populaţie foloseşte apă potabilă sigură, iar în contextele fragile procentul este de doar 25%.
Noile date referitoare la sănătatea menstruală arată că, în numeroase ţări, o mare parte dintre femei şi fete nu reuşesc să îşi acopere nevoile în ceea ce priveşte sănătatea menstruală, observându-se disparităţi semnificative mai ales în rândul grupurilor vulnerabile, cum sunt persoanele sărace şi cele cu dizabilităţi.
Creşterea gradului de acoperire al serviciilor WASH va presupune prioritizarea acestora la cele mai înalte niveluri decizionale ale agenţiilor internaţionale, ale guvernelor, ale societăţii civile şi ale sectorului privat.
Pentru aceasta, serviciile WASH trebuie incluse periodic pe ordinea de zi a reuniunilor politice organizate la nivel înalt, astfel încât să se asigure că statele membre monitorizează progresele.
Acest lucru este important în contextul evaluării intermediare a Deceniului de acţiune „Apă pentru dezvoltare durabilă” ce urmează să fie realizată în 2023 – prima conferinţă a ONU pe tema apei şi a salubrităţii din ultimii aproape 50 de ani.
Chiar și înaintea crizei provocate de COVID-19, unele dintre cele mai bogate state ale lumii nu reușeau să ofere soluții complete de îngrijire a copilului tuturor familiilor, iar în unele cazuri, acestea reflectau mai degrabă prioritățile lor de politică decât resursele disponibile, potrivit unui nou raport al Biroului de Cercetare al UNICEF – Innocenti, publicat astăzi.
Studiul – Where do rich countries stand on childcare? [Care este situația serviciilor de îngrijire a copilului în țările bogate?] – folosește cele mai recente date comparabile, evaluând politicile referitoare la concediul parental și îngrijirea copilului din cele 41 de state cu venituri ridicate care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sau din Uniunea Europeană (UE).
Raportul clasează fiecare țară în funcție de opt indicatori, grupați pe patru dimensiuni: concediul parental, accesul, calitatea și accesibilitatea financiară a serviciilor de îngrijire a copilului.
România se află pe locul doi în ceea ce privește concediul parental (92 de săptămâni de concediu plătit integral), fiind precedată de Japonia și urmată de Estonia și Republica Coreea. România și Estonia acordă cel mai lung concediu de maternitate, în timp ce Japonia și Coreea au cel mai lung concediu de paternitate.
În general, concediul de maternitate, care începe în mod normal chiar înaintea nașterii copilului, se întinde pe o perioadă scurtă și este bine plătit, ajungând, în medie, la 19 săptămâni în cazul țărilor bogate și fiind plătit cu 77% din salariul mediu pe economie.
Concediul parental acordat după concediul de maternitate are, de obicei, o durată mai lungă și un cuantum mai mic: în medie, 36 de săptămâni, cu un cuantum ce ajunge la 36% din salariul mediu.
În ceea ce privește accesul, România ocupă poziția 39 (situându-se în ultima treime a clasamentului), fiind urmată de Slovacia și Turcia.
Dimensiunea referitoare la acces cuprinde doi indicatori: copiii de 3-5 ani care au beneficiat de servicii de îngrijire și educație timpurie cel puțin o oră pe săptămână în 2019 și copiii cuprinși într-o formă organizată de învățământ cu un an înainte de începerea școlii în 2018. În ceea ce privește accesibilitatea financiară a serviciilor de îngrijire a copilului, România ocupă locul 27 (aflându-se în treimea din mijlocul clasamentului), împreună cu Polonia.
„Concluziile raportului arată în mod clar faptul că trebuie să sporim accesul la serviciile de îngrijire a copilului pentru toți copiii români și în special pentru cei vulnerabili, în vederea asigurării dezvoltării lor, pentru aceasta fiind esențial ca serviciile de îngrijire și educație timpurie a copilului să fie unele de calitate și accesibile financiar. Garanția europeană pentru copii va avea un rol cheie în ceea ce privește obținerea de rezultate în acest domeniu”, a afirmat Pieter BULT, Reprezentantul UNICEF în România.
Potrivit raportului, unii părinți depind de sprijinul informal sau neremunerat oferit de rude, prieteni sau vecini pentru îngrijirea copilului. În țările înstărite, 27% dintre copiii sub trei ani și 29% dintre copiii a căror vârstă este cuprinsă între trei ani și vârsta școlară depind de acest tip de îngrijire cel puțin o oră pe săptămână. Însă procentul variază între aproape 0% în țările nordice și peste 50% în România.
O pondere redusă a îngrijirii informale reflectă existența unor măsuri cuprinzătoare în domeniul îngrijirii și educației timpurii a copilului (IETC), în special garanții pentru îngrijirea copilului sau dreptul legal la servicii formale de îngrijire a copilului.
Alte concluzii
• Luxemburg, Islanda și Suedia ocupă primele locuri din clasament. Acestea reușesc să ofere servicii de îngrijire a copilului accesibile financiar și de calitate, acestea acordând, de asemenea, un concediu generos atât mamelor, cât și taților, dând părinților posibilitatea de a alege modul în care doresc să aibă grijă de copiii lor.
• Slovacia, Statele Unite ale Americii și Cipru ocupă ultimele poziții ale clasamentului. Investițiile limitate în concediul parental și serviciile de îngrijire a copilului par să indice percepția potrivit căreia responsabilitatea pentru îngrijirea copiilor revine mai degrabă sectorului privat decât celui public.
• Statele Unite ale Americii este singura țară bogată fără un concediu de maternitate, un concediu de paternitate sau un concediu parental reglementat la nivel național.
• Islanda, Letonia, Noua Zeelandă, Finlanda și Danemarca asigură cel mai înalt nivel de calitate în cazul serviciilor de îngrijire a copilului.
Pandemia de COVID-19 a prezentat o serie de provocări și în ceea ce privește educația, îngrijirea și bunăstarea copiilor, în eforturile părinților de a găsi un echilibru între responsabilitățile profesionale și cele legate de îngrijirea copilului, povara căzând în mod disproporțional pe umerii femeilor.
În contextul măsurilor de carantină și al închiderii școlilor, serviciile de îngrijire a copilului au fost printre cele mai afectate servicii adresate familiilor și au avut un puternic efect de domino.
În prima jumătate a anului 2020, 12 state bogate au introdus politici privind îngrijirea copilului cu scopul de a reduce impactul crizei asupra familiilor cu copii. Acestea au inclus beneficii pentru îngrijirea copilului (Canada, Italia, Republica Coreea, Polonia), concediu plătit (Grecia, Ungaria, Norvegia, România) sau proceduri simplificate de accesare a beneficiilor pentru îngrijirea copilului (Austria).
Raportul oferă și îndrumări referitoare la modalitatea prin care guvernele și sectorul privat pot dezvolta politicile legate de îngrijirea copilului și concediul parental, inclusiv prin:
• O combinație care să includă concediu de maternitate, concediu de paternitate și concediu parental plătite și acordate mamelor și taților în perioada prenatală și în primul an de viață al copilului;
• Un concediu parental care integrează dimensiunea de gen și este echitabil din perspectiva genului pentru a asigura că niciunul dintre părinți nu este suprasolicitat de responsabilitățile legate de îngrijirea la domiciliu;
• Un concediu disponibil angajaților cu normă întreagă și celor încadrați în forme de angajare atipice, precum cei care lucrează cu program parțial, și un sprijin care să acopere costurile aferente nașterii copilului și îngrijirilor parentale în cazul părinților aflați în alte situații, precum persoanele neasigurate;
• Servicii de îngrijire a copilului accesibile financiar, care sunt disponibile la finalul concediului parental, astfel încât să nu apară nicio sincopă la nivelul sprijinului disponibil;
• Servicii de îngrijire a copilului de calitate, flexibile și accesibile fizic și financiar, care sunt disponibile tuturor copiilor, indiferent de situația familială;
• Servicii de îngrijire a copilului furnizate și reglementate de stat pentru a facilita accesul familiilor cu venituri mici și pentru a asigura standarde de furnizare;
• Investiții în personalul responsabil de îngrijirea copiilor, în calificarea și condițiile de muncă ale acestuia, în vederea promovării celor mai înalte standarde;
• Încurajarea angajatorilor să acorde concediu plătit într-o manieră incluzivă și adaptată la dimensiunea de gen, program de lucru flexibil și sprijin pentru îngrijirea copiilor;
• Alinierea serviciilor de îngrijire a copilului la alte politici de susținere a familiei, precum alocațiile de stat pentru copii, astfel încât să se reducă riscul replicării la nivelul serviciilor publice de îngrijire a copilului a inegalităților existente între copii.
Accesul cetăţenilor non-UE în blocul comunitar se înăspreşte
Publicat de Camelia Teodosiu,
9 iulie 2018, 13:18 / actualizat: 10 iulie 2018, 13:21
Cetăţenii din ţări non-UE scutiţi de obligaţia de a deţine viză vor fi obligaţi să obţină o autorizaţie înainte de a călători în UE, conform noilor reguli votate joi de către europarlamentari, arată un comunicat al Parlamentului European.
Cu 494 voturi pentru, 115 împotrivă şi 30 de abţineri, europarlamentarii au adoptat un nou Sistem european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile. Noul sistem prevede controale avansate asupra călătorilor care nu au nevoie de viză, urmând să nu le permită accesul celor care ar putea prezenta riscuri de securitate şi epidemice.
Astfel, cetăţenii celor peste 60 de state scutite de viză de intrare în UE vor avea obligaţia de a completa un formular electronic înainte de a călători în blocul comunitar. Ei vor completa date referitoare la documentul de călătorie (valabilitate, ţară emitentă), adresa de domiciliu şi date de contacţ precum şi prima ţară de intrare în UE. Autorizaţia de călătorie va costa 7 euro – este gratuită pentru persoanele sub 18 ani şi peste 70 de ani – şi va fi valabilă pe o perioadă de 3 ani, sau până la data de expirare a documentului de călătorie, arată un comunicat al Parlamentului European.
Solicitantul va mai fi obligat să informeze autorităţile despre eventuale condamnări pentru infracţiuni grave (de exemplu terorism, exploatare sexuală a copiilor, trafic de droguri sau persoane, crimă sau viol), despre şederi în zone de conflict sau război şi despre decizii administrative anterioare prin care i s-a solicitat să părăsească o ţară, toate acestea referindu-se la o perioadă de zece ani. În cazul infracţiunilor de terorism, perioada va fi extinsă la 20 de ani şi se vor solicita clarificări suplimentare referitoare la data condamnării şi ţară.
Fiecare solicitare va fi analizată automaţ interogând toate bazele de date relevante, pentru a verifica, printre altele, dacă documentul de călătorie utilizat este pierdut sau furat şi dacă respectiva persoană este căutată pentru a fi arestată. În cazul găsirii unor informaţii relevante în bazele de date la verificarea documentelor, sau al unui răspuns pozitiv la întrebările legate de cazier judiciar, călătorii în zone de conflict sau solicitări de părăsire a unei ţări, datele vor fi verificate manual şi se va evalua individual riscul de securitate, migraţie sau epidemic, arată comunicatul.
Vineri are loc, în Bucureşti, Bursa locurilor de muncă pentru persoanele vulnerabile.
Sunt aşteptaţi să participe beneficiarii proiectului Mobilizare, Acces şi Incluziune – MAI, proiect cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane2007 – 2013.
Cu alte cuvinte, toţi cei care sunt în căutarea unui loc de muncă şi au absolvit sau urmează să se califice prin cursuri organizate cu ajutorul fondului social european.
Anna-Maria Bitere, expert în mediere şi angajare, organizator, spune că acest tip de programe creează oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii, asigurându-le şansa învăţării unei meserii:
„Aceste programe sunt necesare pentru orientarea profesională a persoanelor cu vulnerabilităţi, le oferă şansa unei calificări sau recalificări în situaţia în care doresc să-şi schimbe locul de muncă sau să ocupe o altă funcţie.”
Prin POS DRU se urmăreşte dezvoltarea capitalului uman, cresterea competitivitatii si asigurarea de oportunităţi sporite astfel încât 1.650.000 de persoane să aibă acces la o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă.
Bursa locurilor de muncă pentru persoane vulnerabile se desfăşoară vineri, 14 august, de la ora 11, în incinta Spaţiului Public European.
Accesul la metroul bucureştean plătit cu telefonul mobil nu mai este posibil
Publicat de Stefania Grigore,
15 august 2014, 16:36 / actualizat: 16 august 2014, 11:27
Valoarea călătoriilor neutilizate va fi restituită în următoarea factură emisă de operatorul de telefonie mobilă. Pentru utilizatorii de cartele preplătite, pre-pay, suma se va regăsi în contul cartelei deţinute.
Potrivit unui comunicat al Metrorex, accesul la metrou prin SMS nu mai este posibil deoarece contractul încheiat în acest sens a expirat.
În aprilie 2013, Metrorex a implementat o tehnologie care permitea călătorilor să folosească telefonul mobil pentru plata şi accesul la metrou, un serviciu unic în lume.
Conform regulamentului, riveranii Cetăţii Medievale vor trebui să-şi parcheze autovehiculele în afara perimetrului cetăţii sau în curţile proprii.
Aceleaşi reguli se aplică şi comercianţilor autorizaţi pe durata festivalului.
Pentru fiecare unitate de cazare din cetate va fi autorizat un singur autovehicul care să transporte bagajele turiştilor.
Ordinea pe teritoriul festivalului și în împrejurimi va fi asigurată de efective ale Poliției şi Jandarmeriei.
Festivalul Medieval începe oficial astăzi, la ora 17, cu marea paradă.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
