Telemeaua de Ibăneşti a devenit produs recunoscut de UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 martie 2016, 10:00

La începutul acestei săptămâni, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat un anunț conform căruia se recunoaște denumirea de „denumire de origine protejată” (DOP). pentru telemeaua de Ibănești.

Informația a fost făcută publică de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul unei conferințe pe tema dezvoltării rurale. Ministrul a precizat că telemeaua de Ibănești ar fi putut fi protejată mai repede, însă oficialii europeni au avut de rezolvat o contestație a Greciei, referitoare la produsul „telemes”.

În cele din urmă, lucrurile au fost clarificate și s-a căzut de acord asupra unui text final, agreat de părți.
Astfel, „Telemeaua de Ibănești” a devenit primul produs românesc inclus în registrul european al produselor cu „denumire de origine protejată” (DOP).

Aceasta arată că alimentul se produce pe un teritoriu delimitat și cu anumite condiții care sunt chiar mai stricte decât indicațiile geografice.

„Telemeaua de Ibănești” este o specialitate de brânză produsă din laptele obținut de la vacile crescute în zona văii Gurghiului, sărată prin utilizarea saramurii provenite de la fântânile cu apă sărată din localitatea Orșova.
Ea poate fi produsă doar în zona localităților Gurghiu, Hodac și Ibănești din județul Mureș.
La nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale, din care UE deține 1.404.
Cele mai multe produse protejate le deține Italia (cu circa 300), Franța (cu aproape 250), Spania (200), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96).

Premierul Dacian Cioloş i-a invitat pe miniştrii prezenţi la şedinţa de ieri a Executivului să deguste telemeaua de Ibăneşti, sărbătorind astfel includerea acesteia pe lista produselor cu denumire de origine protejată la nivel european.

Șeful Executivului a ținut să-i felicite pe producătorii mureşeni pentru iniţiativă: „Doresc să-i felicit pentru că au avut această inițiativă, să își protejeze produsul. Cu siguranță sunt și alte produse, inclusiv brânzeturi, care sunt cel puțin la fel de bune ca și telemeaua de Ibănești, însă cei de acolo au luat inițiativa, au pregătit procedura și iată că, zilele acestea, Comisia Europeană a inclus telemeaua de Ibănești pe lista produselor cu denumire de origine protejată la nivel european”.

Premierul i-a cerut ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să prezinte în Guvern, în maximum două săptămâni, o notă cu lista tuturor produselor pentru care urmează ca să fie depuse dosare la CE pentru protecţia denumirii de origine sau cu indicaţii geografice.

Ministerul Agriculturii a mai identificat alte șase produse românești care au potențial de a primi recunoaștere europeană, următorul pentru care se fac demersuri în acest sens fiind „novacul afumat”.
De asemenea, se urmărește și omologarea denumirii de „produs montan”, pentru care există deja legislație, a mai precizat ministrul.

Primul produs românesc înregistrat la nivel european a fost magiunul de prune Topoloveni, în 2011, iar în urmă cu 11 zile și salamul de Sibiu a primit și el certificarea de produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP).

Ministrul a explicat că aceste produse vor purta o etichetă care să le certifice valoarea deosebită și nu vor putea fi copiate de alți producători decât în arealul delimitat și cu acceptul asociației care a solicitat recunoașterea lor.

Salamul de Sibiu a obţinut statutul de produs tradiţional protejat în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 februarie 2016, 09:30

România a reușit să obțină protecția și recunoașterea Uniunii Europene pentru salamul de Sibiu. Cererea a fost înaintată către Comisia Europeană în noiembrie 2014, iar la aproape un an şi jumătate distanţă, salamul de Sibiu a fost inclus în registrul produselor ce poartă denumirea de indicație geografică protejată. Ce reprezintă acest lucru pentru ţara noastră ne spune Mihai Roşioru din partea Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Înseamnă recunoaşterea calităţii acestui produs şi înseamnă în plus faţă de acest lucru că acest tip de salam este produs în anumite regiuni din România, cu anumite ingrediente, fapt ce îi conferă o calitate, un gust şi o serie de caracteristici specifice. Este vorba de salamul produs în Bucureşti, Braşov, Bacău, Covasna, Călăraşi, Ilfov, Prahova şi nu în cele din urmă în judeţul Sibiu. Acest tip de salam este un preparat din carne crudă, acoperit cu un strat subţire de mucegai, recunoscut de Comisia Europeană ca fiind un produs purtător de indicaţie geografică protejată începând in data de 19 februarie. Alături de salamul de Sibiu şi de magiunul de prune de Topoloveni, deja recunoscute de Comisia Europeană, mai există solicitări din partea autorităţilor române pentru încă alte două produse. Este vorba de telemeaua de Ibăneşti şi novacul afumat din Ţara Bârsei.

România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea salamului de Sibiu. Primele referiri datează din 1910, fiind denumit inițial salam de iarnă. Atunci un italian pe nume Filippo Dozzi a cumpărat în Sinaia o clădire care adăpostea un restaurant, un depozit de vinuri și un hotel, şi s-a apucat de treabă. În schimb, primul produs românesc care a obţinut recunoaşterea Uniunii Europene în 2011, magiunul de prune de Topoloveni este fabricat după o reţetă atestată din 1914 şi are un singur ingredient – prunele.

Ministrul agriculturii, Achim Irimescu a declarat că şi telemeaua de Ibăneşti va primi recunoaştere europeană în cel mult o lună. Acesta ar fi putut fi protejată mai repede pentru că din punct de vedere cronologic s-a depus documentaţia înaintea salamului de Sibiu, dar a fost o contestaţie a Greciei ca să nu afecteze telemeaua lor. Situaţia a fost însă clarificată, a afirmat Irimescu.

La nivel european există peste 1.400 de astfel de produse, cele mai multe în Italia, după care Franța, Spania, Portugalia, Grecia și Germania.