România a semnat acordul de cooperare în domeniul apărării cu Regatul Unit al Marii Britanii
Publicat de Gabriel Stan,
18 noiembrie 2024, 15:53
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România și Marea Britanie au, începând de miercuri, un acord de cooperare în domeniul apărării, care va întări parteneriatul dintre cele două țări.
Documentul a fost semnat la Londra de miniștrii Apărării Angel Tîlvăr și, respectiv, John Healey. Acordul vizează domenii precum achiziția și dezvoltarea capabilităților militare, planificarea resurselor, comunicații și informatică, exerciții și operații internaționale sub mandat ONU, controlul armamentelor formale și educație militară.
Înțelegerea va permite și consolidarea unor noi proiecte, cum este Centrul Regional de Instruire Maritimă în România, destinat pregătirii militarilor ucraineni, la care participă și Marea Britanie.
Ministrul român al Apărării a adresat în acest cadru părții britanice invitația de a participa la inițiativa trilaterală dintre România, Bulgaria și Turcia, Grupul de Luptă Contra Minelor din Marea Neagră – MCM BlackSea, începând cu anul viitor.
Copiii cu vârsta de 12 ani şi peste se pot vaccina de astăzi împotriva COVID-19, potrivit unui anunţ postat pe pagina de Facebook a Platformei naţionale de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19.
Astfel, platforma de programare a fost optimizată şi permite programarea copiilor cu vârsta de 12 ani şi peste prin contul părinţilor.
Schema de vaccinare şi modalităţile de programare sunt la fel ca la populaţia adultă.
Pentru vaccinarea copiilor cu vârsta de 12 ani şi peste este obligatorie acordarea consimţământului informat de către părinţi sau de către tutorele legal.
Vaccinul autorizat pentru copiii cu vârsta de 12 ani şi peste este Comirnaty produs de BioNTech Pfizer. În grupul copiilor care au fost vaccinaţi nu s-au înregistrat cazuri de COVID-19, comparativ cu lotul copiilor nevaccinaţi.
Colegiul Național al Asistenților Sociali (CNASR), UNICEF în România, Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași și Universitatea de Vest din Timișoara au semnat vineri, 21 mai, un acord pentru dezvoltarea și promovarea unui cadru de politică publică care vizează creșterea numărului de asistenți sociali cu precădere în zonele rurale, împreună cu facilitarea accesului la învățământul superior pentru persoanele având atribuții de asistență socială deja active în domeniu.
Numărul total necesar de asistenți sociali licențiați este estimat la 11.100, iar 70% dintre angajații din sistemul de asistență socială nu au studii în domeniu.
Semnatarii își propun ca, până în 2030, furnizarea serviciilor sociale complexe să fie realizată numai de către asistenți sociali, așa cum sunt definiți în Legea 466/2004, pentru asigurarea calității corespunzătoare a acestor servicii.
Prin protocolul semnat vineri, începând cu acest an, vor fi introduse etapizat programe specifice pentru consolidarea forței de muncă din domeniul serviciilor sociale la nivel local. Un exemplu este cel al programelor care vizează creșterea numărului de locuri pentru învățământul la distanță astfel încât să se ajungă la cel puțin 500 locuri la nivel național.
Un alt obiectiv al acordului se referă la colaborarea pentru dezvoltarea competențelor și a capacităților pentru cercetare, pregătire și supervizarea pentru profesiile forței de muncă din serviciile sociale, incluzând promovarea Codului privind practica asistentului social.
În România, există un deficit de angajați în sistemul de asistență socială și disparități semnificative între numărul de angajați din mediul rural și cel urban (1,27 de angajați pe localitate în rural față de 5,75 în urban).
Aproximativ 70% dintre angajații din sistemul de asistență socială nu au studii în domeniu.
Din cele 3.187 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din România, 2.060 (64,6%) nu au nici un furnizor de servicii sociale acreditat, iar 2.302 de UAT-uri (72,2%) nu au nici un serviciu social licențiat.
Pentru a acoperi nevoile grupurilor vulnerabile la nivel național, ar fi necesar un număr de 8.430 servicii sociale, iar pentru acoperirea cu personal calificat a acestor servicii, ar fi nevoie de 22.644 de specialiști. Numărul total necesar de asistenți sociali licențiați este estimat la 11.100. În cadrul CNASR sunt înregistrați în prezent 10.235 asistenți sociali.
„Îi felicit pe semnatarii acordului și vă mulțumesc, în numele a milioane de beneficiari ai creșterii calității serviciilor sociale ca urmare a încheierii acestui parteneriat. Cei care furnizează serviciile sociale sunt profesioniștii pe care dumneavoastră îi pregătiți în universități.
Pe lângă cunoștințele teoretice, pe lângă toate informațiile pe care dumneavoastră le transmiteți, încercați să le transmiteți valorile care trebuie să-i însoțească, pentru că un om care lucrează în asistență socială trebuie să aibă vocație pentru aceasta, să înțeleagă că el este cel care, în primul rând, trebuie să dea dovadă de empatie, de omenie, de bunătate față de persoanele cu care lucrează”, a declarat Florica Cherecheș, Președinte al Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.
„Experiența ultimilor ani ne arată că, la nivel local, se constată o mare lipsă a asistenților sociali. Deși prevederile legislative există, constatăm, în practică, că ele nu se aplică, că nu sunt angajați, la nivelul serviciilor publice de asistență socială, asistenți sociali, cu precădere în mediul rural.
De cele mai multe ori, asistența socială este realizată la nivel local de persoane care nu au trecut nici măcar printr-un curs de perfecționare sau specializare, nemaivorbind de curs de calificare. Salutăm această inițiativă de a identifica și implementa soluții pentru creșterea numărului de profesioniști din domeniul asistenței sociale”, a afirmat Péter János Makkai, Secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
„Ne dorim ca împreună, până în 2030, să clădim un sistem profesionist de asistență socială în care furnizarea serviciilor de specialitate să fie realizată de către asistenți sociali calificați, asigurând astfel calitatea serviciilor sociale acordate”, a afirmat Doru Buzducea, Președinte CNASR.
„Accentul pus pe nevoia de extindere a ofertei de învățământ la distanță îl vedem ca pe o soluție optimă – și nu de compromis – la nevoia de profesioniști pregătiți bine și în acord cu cerințele legale și nevoile beneficiarilor. Învățământul la distanță sperăm că va face mai accesibilă oferta universităților noastre studenților din mediul rural, zona cu cel mai mare deficit de asistenți sociali cu studii de specialitate”, a declarat Prof. Dr. Conțiu Tiberiu ȘOITU, decanul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
„Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la UBB Cluj-Napoca susține obiectivele declarate ale acordului de parteneriat semnat vineri: dorește consolidarea forței de muncă din domeniul serviciilor sociale la nivel rural, promovează creșterea numărului de asistenți sociali în special în mediul rural și susține persoanele care activează în serviciile sociale să se califice ca asistenți sociali.
Încearcă să facă acest lucru mai ales prin programul de învățământ la distanța al facultății, care în ultimii 12 ani a avut peste 300 de licențiați în asistență socială, ce se adaugă celor din programul de învățământ la zi. Încercăm să dezvoltăm competențe și abilități folosindu-ne de specificul UBB: orientare spre tradiția de excelență și integrând noua pedagogie universitară a UBB”, a declarat Conf. univ. dr. Paul-Teodor Hărăguș, decan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai.
„Universitatea de Vest din Timișoara, prin Facultatea de Sociologie și Psihologie, se alătură acestui demers de susținere a profesiei de asistent social, fiind principalul furnizor de formare în domeniul asistenței sociale din Regiunea de Vest a României.
Un actor implicat în viața comunității, Universitatea de Vest din Timișoara intenționează să contribuie în mod activ la creșterea calității serviciilor sociale furnizate la nivel național prin adaptarea conținuturilor educaționale la cerințele societății, prin dezvoltarea de studii aplicative cu privire la nevoile sociale ale grupurilor vulnerabile și prin acțiuni de colaborare cu principalele instituții și organizații în vederea integrării profesionale a absolvenților specializării asistență socială.
Actualul context pandemic a demonstrat importanța asistenților sociali profesioniști în comunitate, prin urmare considerăm o prioritate profesionalizarea serviciilor sociale, îndeosebi pe cele din mediul rural”, a declarat Conf. univ. dr. Irina Macsinga, Decan Facultatea de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest.
„UNICEF se alătură și sprijină eforturile de creștere a accesului și calității serviciilor sociale pentru a îmbunătăți situația copiilor din România, care s-a agravat în ultimul an, și, ca parte a recuperării naționale post COVID-19, invită partenerii să folosească criza actuală ca pe o oportunitate de a rezolva problemele structurale cu care se confruntă sistemul de asistență socială”, a afirmat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF au anunțat încheierea unui acord de colaborare în lupta împotriva COVID-19, prin intermediul Fondului de solidaritate pentru combaterea COVID-19, un instrument istoric, susținut de Fundația Națiunilor Unite și de Fundația Filantropică Elvețiană.
Fondul de solidaritate pentru combaterea COVID-19 a fost constituit pentru a facilita o reacție globală fără precedent, sprijinind Planul strategic de pregătire și reacție al OMS. Conform acordului, o primă parte din sumele acumulate în Fond (în prezent, peste 127.000.000 USD) va fi alocată către UNICEF pentru activitățile pe care le desfășoară cu copiii și comunitățile vulnerabile din întreaga lume.
„Pandemia provocată de COVID-19 este fără precedent, impunând o reacție urgentă, bazată pe solidaritate internațională”, a spus Dr Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al Organizației Mondiale a Sănătății. „Mă bucur că UNICEF s-a alăturat Fondului de solidaritate. Având în vedere vasta lor experiență în colectarea de fonduri și implementarea de programe, acest parteneriat ne va ajuta să colaborăm îndeaproape pentru a salva vieți”.
Sumele colectate prin intermediul acestui Fond vor fi alocate, printre altele, instruirii și echipării comunităților și personalului sanitar pentru prevenirea, depistarea și tratarea COVID-19. Fondul va ajuta țările să își dezvolte capacitatea sanitară și să atenueze impactul social al coronavirusului, în special efectele asupra femeilor, copiilor și grupurilor sociale vulnerabile. De asemenea, Fondul va susține accelerarea activităților de cercetare și dezvoltare pentru crearea unor tratamente și vaccinuri.
Ca partener cheie în acest efort conjugat, UNICEF va lua măsuri pentru ca familiile și comunitățile din cele mai vulnerabile țări să beneficieze pe deplin de intervenții și să aibă acces la apă, servicii de salubritate, igienă și alte măsuri de prevenție și control al infectării. De asemenea, prin vasta sa rețea de proiecte comunitare și programe de țară, UNICEF se va îngriji ca toți copiii, părinții/ îngrijitorii și personalul din prima linie de intervenție, cum sunt asistenții sociali, cadrele didactice și personalul medical, să primească îndrumări fundamentate științific.
„Avem de-a face cu o situație de urgență nemaiîntâlnită, care impune o reacție extraordinară. Avem nevoie de implicarea tuturor – cetățeni, corporații, fundații, guverne și alte organizații din întreaga lume”, a spus Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „UNICEF se bucură să se alăture Fondului de solidaritate pentru combaterea COVID-19. Parteneriatul va susține eforturile pe care le facem pentru consolidarea sistemelor medicale și de salubritate, precum și pentru protejarea celor mai vulnerabile familii împotriva efectelor în cascadă pe care COVID-19 le are asupra unor sisteme sanitare deja suprasolicitate.”
Fondurile colectate vor fi alocate în baza planului global de intervenție, acolo unde este cea mai mare nevoie. Conducerea OMS preconizează că resursele vor fi îndreptate direct către:
OMS, pentru activitățile de urmărire a răspândirii virusului, pentru evaluarea lipsurilor și nevoilor, asigurarea echipamentului de protecție personală pentru profesioniștii din linia întâi, asigurarea aparaturii de laborator și de testare în țări din toată lumea și informarea populației și personalului de intervenție din linia întâi cu privire la cele mai noi îndrumări tehnice.
UNICEF, pentru a lua măsuri ca toți copiii și familiile din întreaga lume să primească toate informațiile științifice necesare, cele mai noi îndrumări ale OMS și informații pertinente la nivel local, pentru a se putea proteja împotriva COVID-19; pentru a sprijini țările vulnerabile, prin asigurarea accesului la apă, servicii de salubritate și igienă, precum și prin măsuri elementare de prevenire și control al infectării; pentru a asigura accesul familiilor și copiilor vulnerabili la asistență medicală.
CEPI, Coaliția pentru Inovații în Pregătirea pentru Epidemii, partener cheie care, în strânsă colaborare cu OMS, joacă un rol de lider în finanțarea cercetării și dezvoltării pentru producerea unor vaccinuri împotriva COVID-19.
Fondul de solidaritate pentru combaterea COVID-19 a fost constituit la cererea OMS de către Fundația ONU și de Fundația Filantropică Elvețiană, fiind lansat în urmă cu trei săptămâni. Fondul este singurul mecanism prin care persoanele fizice și organizațiile pot contribui direct la eforturile pe care OMS le face la nivel global pentru combaterea pandemiei.
Până în prezent, Fondul a primit contribuții în valoare de 127 de milioane de USD de la peste 219.000 de persoane fizice și de la peste 90 de companii și organizații din întreaga lume. În același timp, parteneriatul reprezintă o extraordinară demonstrație de solidaritate a tuturor organizaților din cadrul ONU, prin coordonare, colaborare și sprijin reciproc, pentru combaterea efectelor imediate și pe termen mai lung ale pandemiei.
„Niciodată nu a fost nevoie mai urgentă de cooperare globală”, a declarat Elizabeth Cousens, Președinte și CEO al Fundației ONU. „Pandemia de COVID-19 ne demonstrează că fiecare dintre noi poate juca un rol în oprirea răspândirii bolii. Generozitatea incredibilă manifestată în întreaga lume față de Fondul de solidaritate pentru combaterea COVID-19 va ajuta OMS, UNICEF, CEPI și partenerii acestora să își accelereze activitățile salvatoare de vieți, în special să sprijine comunitățile cele mai vulnerabile și să grăbească dezvoltarea unui vaccin”.
Gordon Brown: Un Brexit fără acord poate prăbuşi industria auto britanică peste noapte
Foto: Former Prime Minister Theresa May along with Former Prime Ministers Tony Blair, second left, Gordon Brown, third left and David Cameron, second right and former Deputy Prime Minister Nick Clegg, centre right are seated in Westminster Abbey during a service of thanksgiving for the life and work of former Cabinet Secretary Jeremy Heywood, in London, Thursday June 20, 2019. (Henry Nicholls/Pool Photo via AP)
Fostul premier Gordon Brown spune despre Brexit că situaţia sumbră, de Halloween, propusă de Boris Johnson, ar putea periclita mii de locuri de muncă
Pe măsură ce intrăm în a doua săptămână a celei mai profunde crize constituţionale din istoria recentă, este timpul să ne punem întrebarea care contează cu adevărat – ce anume răspunde cel mai bine nevoilor şi aspiraţiilor poporului britanic – şi este cel mai probabil să ne protejăm locurile de muncă, standardele de trai şi serviciile noastre publice. După cum voi arăta astăzi în vizita mea la o bancă de alimente din Liverpool şi la Vauxhall Cars, la Ellesmere Port, există o linie directă care ne duce de la o ameninţare la adresa Constituţiei noastre, la o ameninţare la adresa angajării şi veniturilor oamenilor.
Într-un sondaj realizat de Hope not Hate, în ultimele zile, 49% dintre britanici – cu doar 16% contra – spun acum că un Brexit fără acord la 31 octombrie este rău pentru Marea Britanie. Şi atunci când oamenii sunt rugaţi să aleagă ce îi îngrijorează cel mai mult la lipsa unui acord, potenţialul colaps al industriei auto britanice este, pentru ei, cea mai stridentă ameninţare previzibilă şi principala lor frică.
Un ameţitor procent de 40% dintre alegători consideră că un Brexit „fără acord” reprezintă un dezastru pentru industria auto. Liniile noastre de producţie auto ar putea pur şi simplu să cedeze peste noapte, pe fondul reţinerilor portuare şi al blocajelor pe autostrăzi. Este un fapt fascinant, aproape năucitor, că fiecare maşină pe care o producem în Marea Britanie are 30.000 de componente – şi 15.000 din aceste piese vin în Marea Britanie din afara Marii Britanii.
În total, 12.000 sau 80% din componentele auto importate în Marea Britanie au provenit din UE, anul trecut. Aşadar, în fiecare zi, suficiente componente pentru a umple 1.100 de camioane ajung în porturile noastre – parte a unui lanţ de aprovizionare globală, unde componentele trec dus-întors între Marea Britanie şi Europa, şi unde chiar şi o întârziere vamală minoră poate fi masiv perturbatoare. Luăm ca exemplu Land Rover Discovery. Piesele cheie – servodirecţia, injectorul de combustibil, blocul motor şi convertorul de cuplu – provin din Germania. Furtunurile sale de răcire şi modulul de control central vin pe mare din Cehia, galeria de evacuare din Ungaria. Sistemul său de protecţie pentru cablaje este din Franţa, iluminarea pe faţă şi amortizoarele sale din Polonia. Unităţile de control electronic vin prin România.
De fapt, 40% din totalul materialelor sale sunt importate din Europa continentală şi panoul său de control al încălzirii din Irlanda, o altă parte a UE. După cum a raportat organizaţia europeană de aprovizionare, anul trecut, maşina tipică are componente produse în 15 ţări. Industria noastră auto, care depinde de componentele importate, este cel mai mare angajator-producător al nostru, cu 180.000 de angajaţi care lucrează direct în fabricile de automobile, şi în total 800.000 în lanţul de aprovizionare şi distribuţie şi vânzare cu amănuntul.
Când, în 2014, Consiliul Industriei Auto a întocmit o listă a elementelor lanţului de aprovizionare în care Marea Britanie trebuia să fie mai autosuficientă, au descoperit că ne-am bazat pe importurile străine pentru turnarea motoarelor, cadrul metalic pentru motorul unei maşini, componentele scaunelor, jante din aliaj, iluminat, vopsea, bara de protecţie şi grupuri de instrumente, cele mai multe dintre acestea încă fiind componente ale unei maşini importate din Europa continentală. Însă, dacă avem nevoie de componente din Europa pentru fabricarea maşinilor noastre, trebuie să şi vindem maşinile în Europa, pentru ca fabricile auto britanice să rămână pe linia de plutire. Iar tarifele impuse la piese şi tarifele şi mai mari la vehiculele finite ar putea face cu uşurinţă exporturile noastre necompetitive.
Anul trecut, 80% dintre autoturismele produse în Marea Britanie au fost destinate exportului, iar cele mai multe către ţările UE. De fapt, dintre cele 1,5 milioane de autoturisme fabricate în Marea Britanie, doar 280.000 sunt vândute clienţilor britanici şi astfel, fără vânzările europene, multe locuri de muncă sunt în pericol. Producătorii de maşini japoneze, indiene, coreene şi americane au investit în Marea Britanie nu pentru că piaţa britanică este uriaşă – noi vindem aici doar 200.000 de maşini de producţie britanică – ci pentru că piaţa europeană este uriaşă, în valoare de peste un milion de vânzări de maşini britanice pe an, iar aceşti giganţi auto străini au văzut, până acum, Marea Britanie ca platforma de la care ei vând în Europa, şi orice impas cu continentul îngreunează şansele noastre de a menţine intacte toate fabricile auto.
Din păcate, această ameninţare impusă de Brexit pentru industrie creşte exact în momentul în care miliarde de decizii de investiţii pe termen lung urmează să fie luate – pentru maşini electrice, pentru maşini fără şofer şi pentru maşini non-diesel – locurile de muncă de mâine depind de următoarea generaţie de maşini electrice, fără şofer şi non-diesel fabricate în Marea Britanie. Carlos Tavares, şeful companiei mamă PSA a Vauxhall, a declarat acum că, deşi el ar „prefera” producţia unei noi versiuni a modelului Astra al companiei la uzina Ellesmere Port a Vauxhall, „în cazul în care condiţiile sunt proaste şi nu îl pot face profitabil, atunci trebuie să protejez restul companiei…”.
Într-adevăr, societatea producătorilor şi comercianţilor de autovehicule a ridicat perspectiva „morţii cu o mie de reduceri”.
Situaţia catastrofală de la 31 octombrie este înfăţişată de Boris Johnson şi de Nigel Farage ca o ocazie de a arăta că ne putem susţine singuri şi de a afişa vechiul spirit de la Dunkirk (din bătălia de la Dunkirk, 1940, nr) – înfruntând străinii răi şi perfizi.
În schimb, este o rană autoindusă – cum ar fi să-ţi pui o armă la cap şi să ameninţi că tragi dacă adversarii nu vor să facă ce le ceri. Este cel mai mare act de vătămare de sine, cu economia noastră – companii, produse, oameni – împinsă de pe marginea prăpastiei în recesiune şi falimente. De aceea, mai mulţi britanici decât politicieni văd – şi Boris Johnson trebuie să fie forţat de opinia publică să vadă – că, indiferent dacă ai fost pentru sau împotriva Brexit, catastrofa lipsei unui acord la 31 octombrie trebuie să fie oprită de îndată.
Articol de Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii
Dacă Marea Britanie va părăsi UE fără un acord, persoanele fizice și întreprinderile din Europa vor fi afectate. UE a adoptat măsuri de atenuare a impactului unei retrageri nereglementate.
UE a pus accentul de nenumărate ori pe faptul că susține o retragere regelmentată a Regatului Unit din Uniune. Aceasta a încheiat un acord de retragere a Regatului Unit pentru a se asigura că va exista în continuare o colaborare cu privire la diverse probleme în avantajul ambelor părți. Cu toate acestea, UE a adoptat măsuri de reducere a impactului unui eventual Brexit fără acord.
Aceste măsuri nu pot oferi avantajele de a face parte din Uniunea Europeană. Sunt doar măsuri temporare și unilaterale. Unele dintre ele cer reciprocitatea Regatului Unit pentru a intra în vigoare.
Soluțiile pe termen lung depind de discuțiile viitoare dintre UE și Marea Britanie.
Iată care sunt măsurile de pregătire a UE pentru un Brexit fără acord:
Companiile britanice ar putea oferi servicii în țările UE, cu condiția ca firmele UE să beneficieze de aceleași oportunități în Regatul Unit.
Servicii feroviare
Valabilitatea autorizațiilor de siguranță feroviară ar fi extinsă pentru a asigura continuitatea serviciilor feroviare între Regatul Unit și UE, cu condiția ca Marea Britanie să facă același lucru.
Cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii Regatului Unit din UE ar trebui să păstreze beneficiile protecției sociale dobândite înainte de retragere.
Finanțarea pentru programele bilaterale de pace în Irlanda de Nord va continua cel puțin până în 2020 pentru a contribui la susținerea procesului de pace și de reconciliere început prin acordul din Vinerea Mare (n.r. Acordul de la Belfast, semnat la 10 aprilie 1998).
Pescuit
În cazul în care Regatul Unit este de acord cu reciprocitatea deplină a accesului la apele pentru pescuit, o procedură simplă este pusă în vigoare pentru ca întreprinderile să obțină autorizația de pescuit cu ușurință. Schimbul de cote va fi permis până la finalizarea acestor măsuri la data de 31 decembrie.
În cazul în care Regatul Unit nu este de acord, firmele din UE cărora li se va interzice accesul la apele Regatului Unit ar putea fi eligibile pentru despăgubiri din partea fondului european pentru pescuit și afaceri maritime.
Apărare
Întreprinderile din UE vor putea să exporte în continuare către Marea Britanie anumite articole folosite în scopuri civile și militare.
În unele domenii nu există măsuri speciale.
În multe domenii nu există măsuri speciale puse la punct ce ar intra în vigoare în cazul unui Brexit fără acord. Acest lucru ar putea aduce costuri suplimentare și necesitatea de a completa anumite documente, de aceea ar fi o idee bună să verificați care este situația la autoritățile relevante din țara sau regiunea dumneavoastră.
Permisul de conducere
Permisele de conducere emise de către o țară europeană sunt recunoscute în mod automat de către alte state membre. În momentul în care Marea Britanie va părăsi UE, acest lucru nu se va mai aplica permiselor britanice. Europenii care doresc să conducă în Marea Britanie vor trebui să verifice validitatea permisului lor la autoritățile din Regatul Unit. Și britanicii vor trebui să facă același lucru în fiecare stat membru în care doresc să conducă. Permisele de conducere internaționale sunt valabile în Marea Britanie și în UE.
Animale de companie
Pașaportul european pentru animalele de companie, care permite ca acestea să călătorească cu proprietarul în altă țară din UE, nu va mai fi valabil în Marea Britanie. Este posibil ca mai multe documente să fie necesare atunci când vă luați animalul de companie spre sau din Marea Britanie.
Tratament medical
În conformitate cu normele UE, persoanele ce dețin cardul european de asigurări sociale de sănătate (EHIC) beneficiază de acces la asistență medicală în timpul șederii temporare într-un alt stat membru. Aceste reguli nu se vor mai aplica în Regatul Unit. Europenii ce călătoresc din UE către Marea Britanie, precum și britanicii care vizitează țările UE ar trebui să verifice dacă asigurarea lor acoperă costurile de tratament medical în străinătate. În caz contrar, călătorii ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a-și procura o asigurare privată de călătorie.
Pentru informații suplimentare despre călătoriile spre și din Marea Britanie, consultați acest site al Comisiei Europene.
Rolul Parlamentului
Toate aceste măsuri pot intra în vigoare numai cu aprobarea Parlamentului European.
Orice acord dintre UE și Marea Britanie, inclusiv acordul de retragere, precum și orice acord cu privire la relațiile viitoare dintre cele două părți trebuie să fie aprobat de către Parlament înainte de a intra în vigoare.
Următorii pași
Niciuna dintre aceste măsuri temporare nu poate înlocui acordurile efective. Numai după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea, pot fi revizuite relațiile viitoare între UE și Regatul Unit, ca țară terţă, care ar putea dori să încheie anumite acorduri pentru a se asigura că pot continua să colaboreze în probleme legate de comerț, securitate, migrație sau apărare. Declarația politică atașată acordului de retragere va oferi un cadru general privind modul în care ar putea arăta relațiile dintre UE și Marea Britanie, în cazul în care aceasta va fi ratificată de Regatul Unit.
Membrii Parlamentului britanic au respins marți, din nou, acordul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar scenariul unui Brexit dur este din ce în ce mai plauzibil
391 de parlamentari au votat împotrivă, iar 242 pentru, iar cu o majoritate de 149 de voturi aceasta reprezintă o nouă înfrângere în Parlament şi poate cea mai dură din istorie pentru guvernul britanic şi pentru Theresa May ca om politic.
Potrivit declarațiilor Theresei May după ce acordul a picat din nou la vot, miercuri va avea loc un vot în Camerei Comunelor privind ieşirea din UE fără un acord pe 29 martie.
Dacă deputaţii resping şi această variantă, joi ar urma un vot pentru o ”extindere” a perioadei de negociere prevăzute de articolului 50 din Tratatul UE dincolo de această dată.
Mâine, 12 martie, Theresa May va supune votului deputaților britanici acordul de retragere a Regatului Unit din UE, un acord negociat îndelung, destinat să organizeze o ieșire ordonată, şi care a fost inițial încheiat în noiembrie, dar a fost respins – în mod covârșitor – de Camera Comunelor, în ianuarie.
Vineri, 8 martie, premierul britanic a cerut ajutorul partenerilor săi europeni, cu privire la Brexit, astfel încât acordul de ieşire să poată fi adoptat de Parlamentul englez şi, în acelaşi timp, i-a avertizat pe deputații britanici împotriva tentaţiei de a respinge acordul: „Susțineți acest acord și Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană. Respingeţi-l și nimeni nu știe ce se va întâmpla”, a spus ea.
La rândul său, şeful diplomaţiei britanice, Jeremy Hunt, a avertizat că generațiile viitoare vor judeca aspru efectele unui Brexit fără acord: „Este un moment de schimbare în relațiile dintre Marea Britanie și UE și istoria va judeca foarte dur ambele părți dacă vom greși”, a declarat el, vineri dimineață, pe undele postului de radio al BBC, Radio 4. „Vrem să rămânem cei mai buni prieteni ai UE. Aceasta înseamnă adoptarea acestui acord într-un mod care să nu ne otrăvească relațiile pe parcursul multor ani viitori”, a insistat el.
Britanicii încearcă să obţină asigurări cu privire la „plasa de siguranță” irlandeză. Acest dispozitiv de ultimă instanță a fost conceput pentru a evita revenirea la o frontieră fizică între Republica Irlanda, membră a UE, și Irlanda de Nord, una dintre cele patru națiuni constituente ale Regatului Unit. Dar europenii exclud renegocierea acordului de divorț, așa cum a reamintit, joi, ministrul francez al Afacerilor europene, Nathalie Loiseau, aflată în vizită în capitala britanică. Acest acord este „cel mai bun și singurul posibil” și „nici nu se pune problema redeschiderii sau renegocierii lui”, a declarat ea. „Să nu mai facem o fixaţie cu privire la condițiile separării noastre, să lucrăm la […] relația viitoare”, a adăugat d-na Loiseau. De asemenea, ea a reamintit că UE este dispusă să „gândească” la nişte „clarificări”, dar așteaptă și „propuneri” din partea Londrei.
Dacă deputații britanici vor respinge, marți, acordul de retragere, Theresa May îi va întreba a doua zi dacă doresc să părăsească UE fără acord. Dacă ei vor respinge un „no deal”, atunci, joi, ea va supune votului lor o propunere pentru o amânare „limitată” a Brexitului, programat pe 29 martie.
Brexitul a fost oficial declarat, în 2016, după validarea alegerii celor care au votat pentru ieşirea Marii Britanii din UE (52%).
Chiar dacă acea campani pro-Brexit s-a bazat manipulări, minciuni şi mesaje populiste legate de semnificaţia lui, rezultatul final al referendumului a declanşat, la nivelul Parlamentului European, implementarea tuturor proceselor şi procedurilor de excludere a unuia dintre cei mai puternici membri ai Uniunii – Regatul Unit.
Membrii parlamentului londonez nu se pot pune de acord asupra unui plan anume, iar moţiunea respinsă de 303 deputați prevedea ca Theresa May să renegocieze acordul de ieșire, cu Bruxelles-ul.
În încercarea de a face faţă acestor presiuni şi de a-şi salva viitorul politic, prim-ministrul britanic, Theresa May, va vorbi “în zilele următoare” cu liderii fiecărui stat membru al UE și a adresat o scrisoare parlamentarilor conservatori pentru a-i chema la unitate în privința Brexit.
Potrivit cabinetului Theresei May, Secretarul pentru Brexit, Steve Barclay, urmează să se întâlnească azi (n.r. 18 februarie 2019) cu negociatorul UE, Michel Barnier, pentru a discuta despre propunerile făcute de un nou “grup de lucru” format din juriști britanici care caută alternative la acordul “backstop” în Irlanda (menținerea unei „plase de siguranță” cu privire la chestiunea frontierei irlandeze).
Clasicele scenarii Brexit, configurate până acum, au şi opţiuni extinse, desprinse parcă din ofertele comerciale.
Să reamintim cele trei variante principale subliniate şi de publicaţia The New York Times:
Opţiunea 1 este cunoscută drept „Brexit dur”: Marea Britanie părăseşte pur şi simplu zona comercială a Uniunii Europene fără vreun acord negociat care să cuprindă beneficiile şi restricţiile care decurgeau din apartenenţa la Europa. Dacă parlamentul nu mai face nimic de acum şi până pe 29 martie, intervine „Brexitul dur”.
Opţiunea 2 este una de mijloc şi este cea pentru care a pledat premierul Theresa May. Marea Britanie părăseşte zona comercială printr-un acord negociat.
În sfârşit, Opţiunea 3 – care pe vremuri părea de neimaginat – este aceea de a organiza o a doua votare, prin care Brexitul să fie repus în discuţie.
În afara celor trei scenarii au apărut încă două, cu puţine şanse reale şi anume:
Un aşa zis „nou acord” Brexit pe care Theresa May l-a promis Parlamentului înainte de sfârșitul lunii februarie. Însă, laburiştii din opoziţie acuză premierul că trage de timp pentru a prezenta Parlamentului, în ultima clipă, un plan de ieșire din UE, urmând ca acesta să-l aprobe pentru a evita un Brexit fără acord.
O altă variantă, pentru care pledează şi Zoe Williams, de la „The Guardian”, ar fi acceptarea acordului negociat şi organizarea rapidă a unui nou referendum pentru reintrarea Marii Britanii în UE – Br(re)enter. Acest al doilea referendum ar urma să aibă loc săptămânile următoare, iar alegătorii vor trebui să aleagă între Brexitul dnei May şi rămânerea în Europa, , scenariu puţin probabil, ţinând cont de complexitatea acţiunii.
Acordul „rămâne cea mai bună modalitate de a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din UE”, a declarat marţi, 29 ianuarie, purtătorul de cuvânt al lui Donald Tusk.
Aceasta este avertismentul adresat Regatului Unit: acordul de ieşire, convenit între Londra şi Bruxelles, nu este „renegociabil”, a afirmat marţi, 29 ianuarie, un purtător de cuvânt al preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk. „Acordul de retragere este şi rămâne cel mai bun mod de a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din UE. Sistemul de oprire („backstop”- reinstaurarea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord) face parte din acordul de retragere, iar acordul nu este deschis renegocierii. Concluziile summitului european din decembrie sunt foarte clare în acest sens”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Purtătorul de cuvânt a precizat că dl Tusk a vorbit cu şefii de stat sau de guvern din statele membre ale UE după ce premierul britanic Theresa May a cerut amendarea acordului. Şi a făcut acest lucru după ce deputaţii de la Londra au votat un amendament care solicită modificarea acordului Brexit, în special a prevederii pentru Irlanda. Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost primul care a susţinut că acordul de retragere este „cel mai bun posibil” şi nu este „renegociabil”.
„Continuăm să cerem guvernului britanic să-şi clarifice cât mai curând posibil intenţiile cu privire la următorii paşi”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Donald Tusk. „Dacă poziţiile Regatului Unit pentru viitorul parteneriat vor evolua, UE ar fi gata să-şi reconsidere oferta şi să adapteze conţinutul şi nivelul acestuia ambiţiei ilustrate în declaraţia politică, respectând în acelaşi timp principiile stabilite”, a anunţat el. După care a mai avertizat: „Dacă Marea Britanie cere o extindere motivată, cei 27 de membri ai UE vor fi dispuşi să o examineze şi să ia o decizie unanimă. Cele 27 de state membre ale UE vor adopta decizia luând în considerare motivele şi durata unei posibile extinderi, precum şi necesitatea de a se asigura buna funcţionare a instituţiilor UE”.
Acordul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost respins cu o largă majoritate de Parlamentul britanic
Publicat de Camelia Teodosiu,
16 ianuarie 2019, 10:09 / actualizat: 16 ianuarie 2019, 11:10
Împotriva ratificării documentului, negociat de guvern timp de un an şi jumătate, au votat, alături de parlamentarii opoziţiei şi peste 100 de membri ai Partidului Conservator, aflat la guvernare. Rezultatul votului din Camera Comunelor (432 de parlamentari au votat împotriva documentului și doar 202 pentru) marchează cea mai severă înfrângere suferită în epoca modernă de un cabinet britanic şi pune sub semnul întrebării atât viitorul Brexitului, cu mai puţin de trei luni înainte de data la care acesta ar fi trebuit să aibă loc, cât şi viitorul Guvernului May, ameninţat acum cu un vot de neîncredere.
Reporter – Dan Vasiliu (Corespondent RRA):
Imediat după aflarea rezultatului, liderul opoziţiei laburiste, Jeremy Corbyn, a anunţat înaintarea unei moţiuni de cenzură.
Jeremy Corbyn: “Premierul nu crede că după doi ani de eşecuri este capabilă să negocieze o înţelegere bună pentru locuitorii acestei ţări. Executivul a pierdut încreredera acestui parlament şi a acestei ţări, de aceea inţiez o moţiune de cenzură la adresa guvernului.”
Reporter: Theresa May a precizat că moţiunea poate fi dezbătută şi votată în cadrul zilei de astăzi. Ea a făcut apoi precizări legate de ce se va întâmpla dacă guvernul va trece de votul de neîncredere. Theresa May: “ Dacă parlamentul va confirma încrederea în acest guvern, voi avea întâlniri cu parlamentari din toate partidele pentru a identifica de ce este nevoie pentru ca acordul cu UE să fie aprobat. Va trebui să ne concentrăm pe soluţii care pot fi negociate şi care vor fi susţinute de o majoritate parlamentară. Dacă vom identifica astfel de soluţii, guvernul le va discuta apoi cu UE” – a declarat Theresa May, care a precizat că dacă va trece de acest vot, se va întoarce luni în parlament cu un alt plan de ieşire din UE. Lucrul care probabil se va şi întâmpla în contextul în care niciun parlamentar conservator nu a anunţat până acum că votează împotriva guvernului, iar parlamentarii nord irlandezi, care pot înclina balanţa într-o parte sau alta au anunţat că vor susţine guvernul la votul de astăzi.
BBC:Premierul grec cere parlamentului un vot de încredere în guvern
Premierul grec Alexis Tsipras a cerut un vot parlamentar de încredere în coaliţia sa de guvernare, după demisia ministrului său al apărării, Panos Kammenos. El a demisionat pentru că este împotriva unui acord cu Macedonia privind numele ţării. Panos Kammenos nu şi-a ascuns vreodată ostilitatea faţă de acord, care redenumeşte vecinul nordic al Greciei „Republica Macedoniei de Nord”. Grecia are o provincie numită Macedonia şi cere de multă vreme ca vecinul ei să evite utilizarea aceluiaşi nume, lucru pe care Atena îl consideră a fi o revendicare implicită asupra teritoriului ei.
Macedonia a eliminat vineri toate piedicile juridice din calea redenumirii sale şi a îndemnat Grecia să ratifice acordul, astfel încât el să poată intra în vigoare. Dar demisia anuţată a creat incertitudine, nu numai pentru viitorul guvernului grec, ci şi pentru soarta acordului.
LE FIGARO: Merkel salută „acțiunea decisivă” a lui Tsipras
Joi, 10 ianuarie, cancelarul german Angela Merkel a salutat la Atena „acțiunea decisivă” a premierului grec, Alexis Tsipras, cu privire la noul nume al Macedoniei, de care „beneficiază” nu doar Macedonia și Grecia, ci „întreaga Europă”.
„Acest lucru îi permite Macedoniei de Nord să devină membră a NATO și a UE”, a declarat Merkel înainte de „a-l felicita pe premierul grec pentru această acțiune decisivă”. „Îi sunt recunoscătoare lui Alexis Tsipras că s-a angajat să rezolve problema numelui, noi știam că o soluție nu ar fi ușoară”, a adăugat Angela Merkel, „acest acord este în interesul tuturor, al Macedoniei şi al Greciei și al întregii Europe”.
La rândul său, Alexis Tsipras a vorbit despre un „acord model” care „va aduce stabilitate și creștere în regiune” după două ore de discuții cu Angela Merkel. Parlamentul macedonean se pregătește să decidă dacă va redenumi țara „Republica Macedonia de Nord”, fapt care ar pune capăt disputei sale cu Grecia. Votul asupra a patru amendamente constituționale trebuie să aibă loc înainte de termenul limită de 15 ianuarie.
Un vot pozitiv ar încheia luni întregi de lupte politice feroce în Macedonia. Mingea s-ar afla apoi în terenul Atenei. Schimbarea numelui va intra în vigoare doar în cazul în care şi Parlamentul grec va susține acordul încheiat în primăvara anului trecut între Zoran Zaev și omologul său grec, Alexis Tsipras. Acordul, menit să pună capăt unei dispute vechi de aproape 30 de ani, este susținut de UE și Statele Unite, deoarece el ar trebui să deschidă calea pentru aderarea acestei mici țări balcanice la UE și la NATO. Dar în Grecia, acordul greco-macedonean provoacă polemici și riscă să pună la grea încercare slaba majoritate guvernamentală în timpul votului asupra acestui acord în Parlamentul grec.
Vizitele efectuate de preşedintele Erdoğan în Franţa, apoi la Vatican şi Italia au reprezentat ultimele verigi ale lanţului acestor demersuri.
Guvernul turc şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi reveneau pentru punerea în aplicare a acordului privind ridicarea obligativităţii vizelor şi a transmis Comisiei Europene textul celor 72 de articole…
Pentru a fi discutate diversele probleme privind aderarea Turciei la UE, luna viitoare (26 martie), în oraşul Varna din Bulgaria, ţară care deţine preşedinţia rotativă a UE, va fi organizat un summit Turcia-UE, la care va participa şi Erdoğan…
Aceste evoluţii demonstrează dorinţa Turciei de a se orienta din nou către Europa, după tensionarea relaţiilor Turciei cu o serie de ţări europene în ultima perioadă (mai ales anul trecut).
Atitudinea Vaticanului
Scopul vizitei preşedintelui la Vatican a fost aceea de a reflecta atitudinea lumii catolice şi chiar a întregii lumi creştine faţă de poziţia Turciei privind Ierusalimul şi alte probleme internaţionale. Fără îndoială întâlnirea cu Papa a fost o mişcare de PR, adică de a înştiinţa opinia publică.
În ceea ce priveşte campania lansată de Erdoğan împotriva deciziei preşedintelui SUA, Donald Trump, de a recunoaşte oraşul sfânt Ierusalim drept capitală a Israelului, faptul că a primit un sprijin semnificativ din partea Papei este un rezultat important.
Dar Vaticanul este de părere că statutul Ierusalimului nu trebuie schimbat unilateral şi nu în sensul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Palestinei. Iar numeroase ţări europene – chiar şi Rusia – au anunţat că sunt de acord ca statutul final al Ierusalimului să fie stabilit prin negocieri…
Aşteptările Italiei
În ceea ce priveşte obiectivul vizitei în Italia, această ţară este o importantă ţară membră a UE cu care Turcia a avut întotdeauna relaţii bune.
În general Roma a privit cu ochi buni aderarea Turciei la UE: Italia este un partener valoros al Ankarei (volumul schimburilor comerciale este în valoare de 20 miliarde de dolari, iar 1400 de companii italiene îşi desfăşoară activitatea în Turcia).
În cadrul întâlnirilor de la Roma a fost creată o bază pentru paşii ce vor fi făcuţi pentru realizarea unor noi proiecte comune în domeniul apărării, noi oportunităţi de investiţii şi cooperare în diverse alte domenii economice.
Şi Italia, aşa cum s-a întâmplat şi luna trecută cu ocazia vizitei la Paris, a manifestat sensibilitate şi avut o atitudine critică faţă de situaţia politică din Turcia.
Presa italiană a alocat spaţii largi acestei vizite şi a publicat comentarii şi articole critice, dure, cu privire la respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în Turcia. De asemenea, s-a anunţat că în discuţiile purtate în spatele uşilor închise oficialii italieni au adus în actualitate aceste probleme şi au subliniat ce aşteptări au din partea Turciei.
În loc „să nu dorești să asculţi” această opinie, pe care o împărtăşeşte şi o ţară ca Italia, care manifestă apropiere faţă de Turcia, opinie destul de răspândită în întreaga Europă, ar fi mai bine să o iei în serios şi să o analizezi, pentru că pare a fi condiţia pentru a înainta către obiectivul apropierii de Europa.
În ce context apare acesta, ne explică Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM.
Europa are nevoie de un nou acord cu Statele Unite prin care datele personale transferate în scopuri comerciale peste Ocean să fie protejate.
Timp de 15 ani, transferurile transatlantice de date au fost sub incidenţa unui cadru de reglementări numit Safe Harbour. Acesta însă şi-a dovedit ineficienţa în mai multe cazuri, cel mai recent fiind înregistrat la începutul acestei luni.
În acest context, Comisia Europeană doreşte să finalizeze rapid noul acord.
Vicepreşedintele Comisiei Andrus Ansip a anunţat un termen posibil:
„ Vreau să reasigur cetăţenii şi consumatorii că datele lor sunt protejate. Cred că Europa şi Statele Unite au la îndemână instrumentele care să permită un nou acord în trei luni”
Şi comisarul pentru Justiţie, Vera Jourova a subliniat necesitatea parafării urgente a acestui acord:
„ Pentru aceasta le cer partenerilor americani să ia măsurile necesare pentru stabilirea acestui nou acord, unul care să conţină limitări ale accesului la date guvernamentale şi măsuri de siguranţă necesare inclusiv control judiciar.”
În așteptarea noului acord, Comisia a publicat un ghid care să ajute companiile să continue în această perioadă de tranziţie transferul de date personale spre SUA.
Datele personale se referă la toate informațiile care permit identificarea unui individ, precum nume, fotografie, amprentă sau număr de asigurări sociale.
Acordul prevede o finantare de 4 miliarde 6oo de milioane de dolari care acopera plata datoriei Kievului catre Moscova precum si pretul livrarilor pana in martie anul viitor.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
