Debitele Dunării sunt în scădere!

Publicat de Andra Radu, 2 august 2022, 17:11

Administrația Națională „Apele Române”, alături de reprezentanții Hidroelectrica, reușește să mențină coeficientul de umplere de peste 70%, în principalele 40 de lacuri (cu folosință complexă), adică la 73,61%.

Rezerva (strategică) în principalele 40 de lacuri este 3,19 miliarde de metri cubi de apă, în scădere față de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Aceasta poate asigura necesarul de apă pentru toți beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafață.

Fiecare folosință își stabilește pragurile și debitele care pot fi restricționate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricții care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislației în vigoare. Aici găsiți ghidul de economisire a apei.

Debitele Dunării, scăzute, la jumătate față de media multianuală a lunii august

Debitul Dunării la intrarea în țară este de 1860 mc/s, fiind la jumătate față de media multianuală a lunii august (4300 mc/s).

Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în creştere și va ajunge în jurul valorii de 2000 mc/s în data de 8 august.

La stația hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricții) și mai sunt 0,77 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluției nivelurilor pe Dunăre și în bazinul de aspirație al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.

Conform datelor pe care Administrația Națională „Apele Române le deține, Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în țară un debit de 1800 mc/s.

779 de localități alimentate restricționat la nivel național

Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, situația la această oră se prezintă astfel:

În special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate județe sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafață, fie din subteran.

La nivel național, sunt 364 de localități (din 26 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Maramureș, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Brașov, Harghita, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița, Dolj, Gorj, Bihor și Arad) alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureș).

Rețelele de alimentare cu apă aparțin operatorilor de apă-canal și aceștia sunt cei care stabilesc restricțiile în alimentarea cu apă în funcție de fiecare caz în parte.

Din cele 80 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someș-Tisa, Olt, Crișuri, Jiu, Argeș-Vedea, Siret și în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad.

În afara secțiunilor de monitorizare a secetei, în secțiunile a 23 stații hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Olt, Siret și Prut).

Debite în scădere

Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomița, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staționare.

Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiței, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenți ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteț, Bârlad şi Jijia.

Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staționare. Sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din nordul şi centrul țării, ca urmare a precipitațiilor, slabe cantitativ, prognozate.

Ziua Mondială a Apei

Publicat de Andra Radu, 22 martie 2022, 14:05

Astăzi, de Ziua Mondială a Apei, Administrația Națională „Apele Române” prezintă în premieră în România un montaj video prin intermediul căruia scot la suprafață ceea ce nu putem vedea: apele subterane. Să facem invizibilul vizibilul! Vezi pe Facebook.

Astfel, personalități din mediul guvernamental, reprezentanți ai societății civile (Act for Tomorrow, Mai Mult Verde și Asociatia CSR Nest), dar și români valoroși: David Popovici, Avram Iancu și Vlad Eftenie vă transmit un mesaj unic și un îndemn de a ne uni forțele pentru a lupta împreună împotriva unui dușman pe care nu îl vedem, dar care ne afectează sănătatea și viața: poluarea apelor. Totodată, reprezintă un semnal de alarmă în legătură cu faptul că apa este o resursă limitată.

„În fața unui viitor aflat sub incertitudinea schimbărilor climatice, apa subterană se constituie într-o rezervă strategică pe care trebuie să o respectăm ca o componentă dintr-un întreg din care și noi facem parte”, Gabriel Francisc ȘTIKA, director general Administrația Națională „Apele Române”.

„.(…) Două pericole majore pot atenta la calitatea sau chiar la existența apelor subterane. Unul este pericolul poluării, celălalt schimbările climatice. Schimbările climatice aduc cu ele secete grave sau inundații devastatoare. Seceta reduce acest depozit de ape, inundațiile, așa cum spuneam și mai sus, le pot contamina, pot distruge calitatea apelor.”, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Schimbările climatice, creșterea rapidă a populației, inegalitatea socială și economică, globalizarea și urbanizarea sunt decisive pentru viitorul omenirii. Oamenii de știință prognozează o criză a apei. Prin urmare, trebuie să acționăm înainte ca o astfel de criză să devină inevitabilă și ireversibilă..(…)”, E.S. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos.

Destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei, apele subterane au importanță strategică. Utilizarea lor şi în alte scopuri se realizează numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor.

Folosirea în scop de irigaţii a apelor subterane, de exemplu, este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafaţă şi numai din primul strat acvifer cu potenţial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

Specialiștii Administrației Naționale ”Apele Române” și cei din cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor studiază impactul schimbărilor climatice asupra apelor subterane în bazinele hidrografice afectate de secetă prelungită.

Deși România nu se află pe o hartă a crizei apei pentru următoarele decenii, pentru acoperirea necesarului de apă, specialiștii ANAR și INHGA vor identifica zonele cu risc potenţial la deficit de apă pentru a găsi și aplica cele mai eficiente metode de realimentare artificială a acviferelor. Acest lucru se poate realiza prin colectarea şi depozitarea apelor meteorice şi utilizarea acestora pentru alimentarea artificială a unor acvifere cu posibil risc cantitativ.

Rezultatele proiectelor de cercetare pe care le derulăm ne vor permite să evaluăm timpul de care avem nevoie pentru atingerea obiectivelor de mediu, prin implementarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare.

S-au strâns peste 900 de saci cu deşeuri din plastic de pe malurile râului Buzău!

Publicat de Andra Radu, 13 iulie 2021, 14:19

Echipele de la Administraţia Naţională Apele Române, cele ale Sistemului de Gospodărire a Apelor şi alţi 130 de voluntari au strâns marţi 1.000 de saci de deşeuri de pe râul Buzău, dintre care 950 de saci conţineau deşeuri din plastic, se menţionează într-un comunicat postat de ANAR, pe Facebook.

„Echipele de la Apele Române Buzău-Ialomiţa şi cele ale Sistemului de Gospodărire a Apelor, alături de 130 de voluntari de la mai multe instituţii şi ONG-uri, au strâns, în două ore, 1.000 de saci, echivalentul a 50 de mc de deşeuri. Peste 95% din deşeurile colectate au fost din plastic.

Au fost curăţate de peturi malurile din dreptul acumulării Siriu, cele ale râului Buzău, din dreptul localităţilor Nehoiu, Cislău, Pătârlagele, Vipereşti, precum şi zona digului din dreptul râului Buzău, între podul Mărăcineni şi podul CF Vadu Paşii”, se precizează în comunicatul ANAR.

Acţiunea face parte din proiectul #ProtectStream4Sea, din cadrul programului operaţional comun #BlackSea în care Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa este partener, alături de instituţiile abilitate din Grecia, Moldova, Turcia şi Armenia, notează ANAR.

„Apele Române” atrage atenţia că sticlele de plastic încarcă tot mai mult malurile râurilor şi a lacurilor de acumulare: o parte dintre acestea ajung în ape şi, în timp, îşi pun amprenta asupra vieţii acvatice în ansamblu, iar în perioadele de viituri, ele pot constitui, alături de materialele lemnoase, factor de blocaj al scurgerii apelor, provocând inundaţii cu impact local.

Lucrări de decolmatare pe canalul biefat al râului Dâmbovița

Publicat de adinaiftime, 8 ianuarie 2018, 18:00

Lucrările de decolmatare pe canalul biefat al râului Dâmboviţa din Bucureşti vor începe luni, 8 ianuarie, şi vor dura aproximativ 10 zile, a anunţat Administraţia Naţională Apele Române (ANAR).

„Pentru a se preîntâmpina situaţiile de pericol în cazul apariţiei unor debite de ape mari s-a hotărât realizarea unei operaţiuni de decolmatare a casetelor sifonării, astfel încât să se asigure funcţionarea în siguranţă a lucrărilor hidrotehnice. În vederea decolmatării, biefurile Unirea – Mărăşeşti trebuie lăsate la uscat, operaţiune care s-ar putea realiza cel mai rapid în perioada anotimpului cald, însă cu impact vizual şi mai ales olfactiv extrem de negativ pentru riverani şi trecători, din cauza descompunerii algelor şi scoicilor existente”, spun oficialii ANAR.

Din aceste considerente s-a prevăzut ca demararea lucrării de decolmatare a galeriilor de sifonare să înceapă cu data de 8 ianuarie 2018, dată de la care ANAR speră că temperaturile scăzute vor ajuta ca disconfortul pentru cetăţeni să fie minimizat.

Pentru menţinerea unui flux de apă minimal pe aceste zone de intervenţie se vor realiza batardouri de deviere şi punere la uscat ale incintelor de lucru.

A fost lansată licitaţia pentru reabilitarea a peste 30 kilometri de plajă

Publicat de adinaiftime, 13 octombrie 2017, 19:00

O suprafaţă de peste 30 de kilometri de plajă va fi reabilitată printr-un proiect finanţat cu 707,76 milioane de lei, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de maximum trei ani de la data semnării contractului, se arată într-un comunicat al Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’ (ANAR).

În acest contexţ ANAR a demarat procedurile pentru licitaţia privind obiectivul de investiţii ‘Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014 – 2020)’ – etapa I.

Prima etapă a proiectului finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară 5 – Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor, Obiectivul specific 5.1 Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal, de inundaţii şi eroziune costieră, a fost publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).

‘Problema proceselor de degradare prin eroziune a litoralelor este considerată de multe state ca fiind de importanţă naţională. Eroziunea plajelor duce la pierderi de teritoriu, dar mai ales compromite ecosistemele mării costiere şi valoarea socio-economică a zonei litorale, ceea ce poate duce la pagube însemnate pentru economia naţională şi dezvoltarea durabilă a ţării. Monitorizarea multianuală a litoralului românesc a evidenţiat tendinţa generală de degradare prin eroziune, intensitatea fenomenului fiind accelerată, în ultimul timp, şi de efectele schimbărilor climatice, zona costieră a Mării Negre fiind deosebit de vulnerabilă. Actul fundamental pentru promovarea şi implementarea proiectelor de protecţie costieră îl constituie ‘Master Planul zonei costiere’ – document strategic al statului român privind gestionarea evoluţiei liniei ţărmului şi a conservării biodiversităţii marine’, se menţionează în comunicatul ANAR.

ANAR a iniţiaţ implementat şi finalizaţ în perioada 2012 – 2015, programul costier aferent termenului scurţ prin proiectul ‘Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre, în zona municipiului Constanţa şi Eforie Nord, judeţul Constanţa’, cu finanţare din POS Mediu, fiind protejată o lungime de coastă de 7,3 km în zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord. Totodată, prin acelaşi proiect a fost mărită suprafaţa plajelor aferentă zonelor descrise mai sus cu 60,66 hectare, unde s-au respectat atât indicatorii tehnico-economici ai proiectului, cât şi indicatorii de performanţă stabiliţi prin contractul de finanţare.

Concomitent cu implementarea proiectului pe termen scurt pentru respectarea obligaţiilor programului de implementare pe termen mediu, ‘Apele Române’ prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral a contractaţ în februarie 2015, serviciile de ‘Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte Axa prioritară 5 – Reducerea eroziunii costiere faza II (2014 – 2020)’ cu scopul de a încheia contractul de finanţare prin programul POIM pentru reabilitarea costieră a zonelor: Edighiol şi Periboina (punctele de descărcare la mare a apelor complexului lagunar Razelm – Sinoe), Mamaia Nord, Tomis (protecţia costieră între portul Constanţa şi portul turistic Tomis), Agigea, Eforie (între portul Belona şi zona Capul Turcului), Costineşti, Olimp, Jupiter – Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn şi 2 Mai.

Lucrările prevăzute constau în lucrări de apărări de mal, construire lucrări hidrotehnice reprezentate de diguri şi epiuri marine, reabilitare structuri existente, înlocuirea echipamentelor componente ale structurilor hidrotehnice (înlocuire cu scopul atingerii obiectului, şi anume punerea în funcţiune a structurilor hidrotehnice şi atingerea scopului pentru care au fost construite), demolare structuri costiere existente şi lucrări de înnisipare artificială.

Anunţul de participare pentru atribuirea contractelor de execuţie a lucrărilor are fixat ca termen limită pentru depunerea ofertelor data de 16 ianuarie 2018.

Proiectul are o valoare estimată de 707,76 milioane de leilei (fără TVA), din care 601,59 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă europeană, iar 106,16 milioane de lei contribuţie proprie a statului român (valori fără TVA).