Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miercuri, 9 martie, a fost Ziua deținuților politici anticomunişti din perioada 1944 – 1989. După instaurarea regimului comunist, în anul 1948, elita intelectuală a României a fost distrusă, iar printre cei care au fost supuși sistemului de exterminare în închisorile comuniste sau executaţi fără judecată s-au numărat și mulți militarim ofițeri și generali ai fostei Armate Regale.
La monumentul “Aripi” din Piața Presei Libere din București a avut loc cu acest prilej o ceremonie militară cu depuneri de coroane de flori din partea Administrației prezidențiale, Senatului, Camerei Deputaților, Guvernului, Ministerului Apărării Naționale și Asociației “21 Decembrie 1989”. Îl ascultăm pe fostul președinte al României, Emil Constantinescu:
Emil Constantinescu:Populația este o noțiune statistică, poporul este așa cum suntem, națiunea este un ideal şi acest ideal de demnitate îl păstrează cei care apără libertatea, dreptatea, cu prețul suferințelor și cu prețul vieții lor.
Avem nevoie mai mult ca oricând acum, în aceste vremuri tulburi, să ne amintim că în neamul nostru au existat oameni care în momente grele și-au asumat aceste idealuri.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea bugetului de stat şi pe cea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, însă şeful statului atrage atenţia asupra unor vulnerabilităţi.
‘Preşedintele Klaus Iohannis atrage însă atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară’, se arată în comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Comunicat de presă – Administraţia Prezidenţială
Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a promulgat miercuri, 3 ianuarie a.c., Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Preşedintele Klaus Iohannis atrage însă atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară.
Pentru România, este esenţial ca politicile fiscal-bugetare să reintre pe un culoar de responsabilitate şi prudenţă, iar decidenţii politici şi guvernamentali să nu repete greşelile sau tentaţiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu şi lung. Țara noastră trebuie să evite capcana unei creşteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare şi acumularea de datorie publică.
Ca element procedural, construcţia bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviaţie semnificativă a deficitului bugetar. Potrivit acestor recomandări, bugetul naţional era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB.
Preşedintele României îşi manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deşi înregistrăm rate record de creştere economică, există dificultăţi şi unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ţinta de 3% din PIB. Totodată, ţara noastră înregistrează cele mai ample deviaţii ale deficitului structural dintre toate ţările Uniunii Europene.
Această dinamică demonstrează că, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare. Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcţie, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020.
Bugetul anului 2018 este construit, la fel ca şi în 2017, pe o ţintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate şi Creştere. Însă, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu.
Analiza proiectului de Buget pentru 2018 a evidenţiat anumite vulnerabilităţi ale construcţiei bugetare atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli.
În ceea ce priveşte veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecţia unei creşteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puţin două considerente. Pe de o parte, experienţa fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creşteri economice peste cea prognozată iniţial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului – fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017. În acelaşi timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creştere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcţia bugetului este lipsită de estimări şi calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deşi în prezent mult atenuată în raport cu versiunea iniţială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble faţă de cele estimate în prima variantă.
Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătăţirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale. Aceasta reprezintă principala direcţie prin care poate fi asigurată sustenabilitatea creşterii salariilor şi a pensiilor românilor, astfel încât situaţia finanţelor publice şi bunăstarea cetăţenilor să nu fie afectate pe termen mediu şi lung. Trebuie avut în vedere, totodată, şi faptul că România înregistrează, în prezent, unul dintre cele mai scăzute niveluri de colectare a veniturilor fiscale din întreaga Uniune Europeană.
În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, Preşedintele României subliniază importanţa susţinerii investiţiilor, dat fiind rolul de antrenare al investiţiilor în planul dezvoltării economice. Preşedintele Klaus Iohannis avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiţionale, ci trebuie ca investiţiile să fie şi realizate conform programării bugetare, într-un cadru de prioritizare adaptat obiectivelor esenţiale de investiţii, în special în infrastructură.
Deşi investiţiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare în materie de investiţii naţionale (cheltuielile de capital) sunt în continuare unele dintre cele mai scăzute, ca pondere în PIB. De exemplu, anii 2017 şi 2018 se caracterizează prin cele mai mici ponderi în PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani.
În acest sens, Preşedintele României atrage atenţia asupra importanţei investiţiilor, deopotrivă în sens cantitativ şi calitativ, pentru consolidarea unei creşteri economice sănătoase în 2018 şi în anii următori. Guvernul trebuie să fie conştient că sacrificarea, în continuare, a factorului investiţional este de natură să submineze potenţialul de dezvoltare al României. Este esenţial ca fondurile europene să fie valorificate în integralitatea lor, în special în legătură cu proiectele de investiţii în infrastructură.
Aceste vulnerabilităţi sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât contextul macroeconomic tot mai sensibil, prognozat pentru anul 2018, nu se mai bucură de aceeaşi stabilitate financiară precum în ultimii ani, aceasta fiind şi consecinţa politicilor fiscal-bugetare prociclice, axate în principal pe măsuri pe termen scurt, de expansiune a cererii de bunuri de consum.
Astfel, accentuarea presiunilor inflaţioniste din economie la o rată a inflaţiei de peste 3% anual, în paralel cu scumpirea creditului prin creşterea ratelor dobânzii şi cu deprecierea monedei naţionale, atrag reducerea puterii de cumpărare a populaţiei şi creează vulnerabilităţi economice suplimentare, de natură a impune abordări responsabile şi evaluări realiste, atât în fundamentarea şi execuţia bugetară, cât şi la nivelul politicilor economice, în general.
Totodată, în contextul unor ample modificări fiscale – îndelung contestate în ultimele luni de către partenerii sociali -, este important ca abordările fiscal-bugetare pentru 2018 să refacă acea predictibilitate economică necesară investitorilor şi mediului de afaceri, astfel încât încrederea în economia României să revină pe un trend pozitiv.
Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârşitul anului 2017, în încercarea coaliţiei PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creşterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate şi predictibilitate.
Preşedintele Klaus Iohannis consideră că actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE are obligaţia de a răspunde aşteptărilor românilor ca ţara noastră să aibă un buget credibil şi sustenabil, care să nu afecteze stabilitatea economică şi nivelul de trai promis cetăţenilor.
Președintele Klaus Iohannis își dorește o justiție independentă și puternică. Este declaraţia făcută de purtătorul de cuvânt al Administrație Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi, după ce președintele PSD, Liviu Dragnea, a devenit suspect într-un nou dosar DNA și după ce acesta a spus că şeful statului este beneficiarul politic al acestui dosar:
În România nu există un stat paralel, e o invenție a celor care au probleme cu justiția. Dacă ar fi să aduc în atenția publicului un lucru esențial, ce am spus mai devreme, referitor la acest beneficiar, un beneficiar real al unui sistem sănătos, când vorbim de stat de drept, nu poate fi decât societatea. Sunt lucruri la care președintele ține mult și pe care și le dorește, a spus purtătoarea de cuvânt.
Ea nu a vrut să facă alte precizări pe acest subiect și nu a răspuns la întrebarea dacă președintele i-a cerut demisia lui Liviu Dragnea.
Ea a refuzat să spună și dacă Iohannis a vorbit la telefon cu șeful Camerei Deputaților:
Nu voi face precizări suplimentare. Dacă ar fi fost o discuție oficială, cu siguranță v-ar fi fost comunicată.
Ziua Diplomației Române se sărbătorește, anual, în luna septembrie, pentru omagierea tradiției diplomatice românești și pentru stimularea activității Corpului diplomatic și consular al României, fiind instituită prin Legea 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României, art. 61.
Potrivit aceluiași articol al Legii mai sus menționate, data este stabilită de ministrul afacerilor externe. Potrivit site-ului www.mae.ro, începând cu anul 2005, Ziua Diplomației Române s-a sărbătorit la 1 septembrie. În preajma acestei zile are loc și Reuniunea Anuală Diplomației Române, eveniment organizat anual de Ministerul Afacerilor Externe și dedicat Corpului diplomatic și consular român, acesta fiind un bun prilej pentru evaluarea activității diplomatice desfășurate în ultimul an și pentru stabilirea principalelor direcții de acțiune pe termen mediu și lung.
La acest eveniment participă înalți demnitari ai statului român: președintele României, prim-ministrul, președinții Senatului și Camerei Deputaților, membri ai Guvernului și ai Parlamentului, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, șefii de misiuni diplomatice ai României, consuli generali, directorii institutelor culturale românești, reprezentanți ai corpului diplomatic străin acreditat la București, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic și de afaceri, ai mass-media. Agenda cuprinde cele mai importante teme de politică externă din ultimul an de activitate al diplomației românești, precum și provocările cu care se confruntă corpul diplomatic și consular al României, în funcție de transformările din mediul politic internațional.
În cadrul reuniunii, pot fi acordate Ordinul sau Medalia Meritul Diplomatic, membrilor Corpului diplomatic și consular al României, pentru contribuții meritorii la afirmarea diplomației românești pe plan internațional, în conformitate cu prevederile art. 62 din legea amintită mai sus.
În 2016, Reuniunea Anuală a Diplomației Române a fost organizată de Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 29 august — 1 septembrie. La această ediție au fost prezenți, în calitate de invitați speciali ai ministrului afacerilor externe, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, și ministrul afacerilor externe și europene al Republicii Slovace, Miroslav Lajčák, reprezentând președinția-în-exercițiu semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
Reuniunea Anuală a Diplomației Române se desfășoară în 2017, în perioada 29 august — 1 septembrie, pe tema ”O lume în schimbare: Mizele politicii externe a României”. La ediția din acest an participă, în calitate de invitați speciali ai ministrului afacerilor externe, ministrul afacerilor externe al Republicii Arabe Egipt, Sameh Hassan Shoukry, ministrul afacerilor externe al Marelui Ducat de Luxemburg, Jean Asselborn, și ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó. În premieră, ediția 2017 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române cuprinde și o componentă de întâlniri cu autorități locale și vizite la obiective de interes economic, în teritoriu.
FOTO – Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Arabe Egipt, Sameh Hassan Shoukry (stg.), și Teodor Meleșcanu (dr.), ministrul Afacerilor Externe, participă la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, cu tema ”O lume în schimbare: Mizele politicii externe a României”, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe; 29 august 2017 (AGerpres/ FOTO Ministerul Afacerilor Externe)
Președintele Klaus Iohannis a semnat, astăzi, decretul privind înființarea Consulatului General al României la Edinburgh în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, informează Administrația Prezidențială.
Tot astăzi șeful statului a semnat decretele privind acordarea gradului diplomatic de ambasador lui Ion Jinga și lui Stelian Stoian.
Ion Jinga este reprezentantul permanent al României la ONU, iar Stelian Stoian este reprezentant permanent al României la NATO. (Agerpres/ FOTO aktual24.ro)
Partidul Naţional Liberal se opune categoric propunerilor de modificare a legislaţiei în domeniul justiţiei.
Liderul PNL Ludovic Orban afirmă că elimarea preşedintelui României din procedura de numire a şefilor de parchete şi trecerea Inspecţiei judiciare în subordinea Ministrului Justiţiei reprezintă un atentat la independenţa justiţiei şi a statului de drept.
Şi Uniunea Salvaţi România condamnă propunerile de modificare a legilor Justiţiei şi anunţă că pregăteşte o moţiune simplă împotriva ministrului Tudorel Toader.
USR consideră că excluderea preşedintelui României din procedura numirii şefilor DNA şi DIICOT şi a Procurorului General se face pentru ca Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu să îşi atingă obiectivele de schimbare a şefilor de parchete şi de închidere a propriilor dosare.
Şi Administraţia Prezidenţială apreciază că propunerile făcute de ministrul Tudorel Toader de modificare a legilor justiţiei se constituie într-un „atac la adresa statului de drept, independenţei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei”.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron va fi primit de Iohannis la Palatul Cotroceni, unde cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, iar apoi vor susţine o conferință de presă comună.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile care vor avea loc la Palatul Cotroceni se vor concentra pe dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale de parteneriat strategic, precum şi pe principalele subiecte aflate pe agenda europeană, internaţională şi de securitate.
Cei doi preşedinţi vor vizita şi Muzeul Naţional al Satului, iar la finalul zilei preşedintele Klaus Iohannis va oferi o recepţie în onoarea omologului său francez.
Vizita preşedintelui Franţei a fost convenită cu prilejul întrevederii avute cu Klaus Iohannis în marja reuniunii Consiliului European din 23 iunie.
Emmanuel Macron efectuează un turneu în Austria, România şi Bulgaria, iar apoi va găzdui o reuniune cu liderii Germaniei, Italiei şi Spaniei.
Preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Mihai Tudose vor participa astăzi la ceremonia de comemorare a 100 de ani de la bătălia de la Mărăşeşti.
La eveniment şi-a anunţat prezenţa şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.
‘La 100 de ani de la cea mai importantă operaţiune militară a Armatei Române din Primul Război Mondial, preşedintele Klaus Iohannis onorează la Mărăşeşti memoria celor care au luptat şi s-au jertfit pentru o Românie unită şi puternică‘, a precizat Administraţia Prezidenţială.
Cu această ocazie, preşedintele Iohannis va decora drapelele de luptă ale unităţilor militare succesoare ale tradiţiilor de luptă de acum 100 de ani, se va adresa participanţilor, reprezentanţi ai autorităţilor publice, corpului diplomatic şi cultelor, şi va oferi Mausoleului de la Mărăşeşti un drapel comemorativ. (Agerpres/ FOTO descopera.ro)
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul de promulgare a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, informează Administraţia Prezidenţială.
Prin promulgarea acestei legi, arată Administrația Prezidențială, șeful statului „susține necesitatea de creștere a veniturilor salariale, în mod sustenabil, pentru îmbunătățirea nivelului de trai al românilor”.
„Este evident faptul că România are nevoie de un cadru legislativ care să introducă ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât să fie eliminate inechitățile și disfuncționalitățile salariale”, arată Administrația Prezidențială.
În același timp, potrivit sursei citate, președintele României susține necesitatea unei creșteri sustenabile a salarizării în sectorul bugetar, care să asigure motivațiile adecvate și performanțele necesare din partea tuturor beneficiarilor”.
„Legea salarizării în sectorul bugetar este un proiect asumat, la nivel guvernamental și parlamentar, de către Partidul Social Democrat, ca parte esențială a programului de guvernare al actualei coaliții politice. În acest sens, este responsabilitatea PSD-ALDE să asigure dezvoltarea echilibrată și să concilieze obiectivul de creștere a salariilor cu cel de păstrare a stabilității macroeconomice și bugetare a României”, mai arată Administrația Prezidențială.
Iohannis menționează că problemele respectivei legi promulgate trebuie rezolvate la nivelul Executivului sau Legislativului.
„Președintele României atrage atenția că aspectele problematice ale legii se impun a fi corectate de Guvern și Parlament de-a lungul perioadei de aplicare a legii. Coaliția aflată la guvernare are obligația să se asigure că legea salarizării va produce rezultate conform promisiunilor făcute, fără a genera dezechilibre în economie și implicații negative asupra bugetului public”, menționează Administrația Prezidențială.
În acest sens, aplicarea legii „trebuie corelată cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate și Creștere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB”.
Președintele subliniază că legea trebuie să rezolve problemele salariale fără a crea altele în plus.
„Această lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele. Orice ajustări ulterioare, menite să asigure spațiul bugetar destinat salarizării, trebuie să fie făcute în mod transparent, credibil și responsabil, fără a fi afectate alte sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investițiile și proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental”, subliniază Administrația Prezidențială. (Agerpres/ FOTO aktual24.ro)
Președintele Klaus Iohannis a semnat marți decretul privind desemnarea lui Mihai Tudose în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, informează Administrația Prezidențială.
Luni, la finalul consultărilor cu partidele parlamentare, șeful statului a anunțat că îl desemnează candidat pentru funcția de premier pe Mihai Tudose, ministru interimar al Economiei, și a transmis că România trebuie să aibă un guvern cât mai repede.
„Această criză prin care trecem — că este o criză politică — dăunează grav României, dăunează economiei românești, dăunează imaginii României în lume și opinia mea este (…) că această criză trebuie terminată foarte repede. Trebuie să avem cât se poate de repede un nou guvern, un guvern care începe să rezolve problemele care au rămas nerezolvate, respectiv problemele care au apărut din cauza acestei crize care a pornit în interiorul PSD„, a declarat Iohannis la Palatul Cotroceni.
Premierul Sorin Grindeanu a trimis Administraţiei Prezidenţiale propunerile de vacantare a posturilor de ministru de interne şi de viceprim-ministru – ministru al dezvoltării regionale.
Au fost trimise, totodată, şi propunerile de numire, ca interimari, a lui Augustin Jianu în funcţia de vicepremier – ministru al dezvoltării regionale şi a lui Sorin Grindeanu în cea de ministru de interne. Anterior, premierul l-a demis pe Mihai Busuioc din funcţia de Secretar General al Guvernului şi l-a numit în acest post pe Victor Ponta.
Pare greu de crezut, dar sunt şi oameni care se întreabă, cu multă responsabilitate, care poate fi rolul lor într-o lume afectată de schimbările ce par a fi greu de controlat.
Consecinţele Brexit-ului se vor face din ce în ce mai simţite.
Președintelui Statelor Unite ale Americii Donald Trump vede, din exterior, o Europă care a început să se regrupeze, după ce iniţial a fost destul de pesimist în această privinţă.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a lansat mai multe scenarii referitoare la posibilul parcurs al Uniunii Europene, iar așa-numita Declarație de la Roma stabilește, după 60 de ani de la semnarea Tratatului care a pus bazele Uniunii, jaloanele strategiei de viitor a Uniunii Europene pentru ca aceasta să fie „mai puternică şi mai rezistentă”.
Proiectul Europei viitoare este în atenția întregului continent, de aceea a proiecta o Românie de nota 10 este o temă foarte importantă în contextul socio-politic actual.
O Românie de nota 10 necesită în primul rând implicare din partea celor care doresc schimbarea.
Acestea sunt premisele emisiunii România de nota 10 care şi-a propus ca temă: Cum proiectăm oRomânie pentru o Europă Unită.
Vă invităm. aşadar, să ascultaţi o ediţie a emisiunii România de nota 10 în care ne-am propus să creştem nivelul de încredere în schimbarea care poate veni dinspre fiecare dintre noi. Important este să redescoperim şi să susţinem ceea ce este cu adevărat de valoare dincolo de ambiţiile şi interesele personale.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
O linie telefonică gratuită și o platformă online, dedicate copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, au fost lansate, marți, de Organizația Salvați Copiii, în cadrul unui eveniment organizat cu sprijinul Administrației Prezidențiale și găzduit de Muzeul Național Cotroceni.
Astfel, copiii care au părinții plecați în străinătate și care au nevoie de consiliere pot apela gratuit, de pe teritoriul României, numărul telefonic 0800.070.040, unde pot primi informații și consiliere gratuită, de luni până vineri, în intervalul orar 9.30-17.30. Numărul poate fi apelat și de către persoanele în grija cărora au rămas copiii, precum și de specialiștii în domeniul protecției copilului și educației.
Platforma www.copiisinguriacasa.ro va include articole dedicate părinților și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, dar și specialiștilor. De asemenea va cuprinde și o secțiune prin care se pot adresa întrebări specialiștilor, care vor răspunde pe e-mail.
In comunicatul publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale, Tatiana Niculescu-Bran isi motiveaza decizia prin faptul ca in perioada decembrie 2014 – aprilie 2015, colaborarea cu presa nu a fost cea pe care ar fi dorit-o.
Ea a mentionat ca va sustine în continuare proiectul de țară al presedintelui Klaus Iohannis. Tatiana Niculescu-Bran este al doilea consilier al președintelui, care pleacă de la Cotroceni.
La inceputul lunii martie, șeful statului a semnat decretul privind eliberarea din funcție a lui George Scutaru, fost consilier prezidențial pentru securitate națională.
La începutul lunii aprilie, un comunicat al procurorilor anticorupție anunța că fostul consilier prezidențial este urmărit penal pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
