Diana Culescu – peisagist: ”suntem, în permanență, grădinari planetari”

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 septembrie 2022, 14:54 / actualizat: 2 septembrie 2022, 14:30

Astăzi, în Biblioteca de Bucurii, imaginația ne proiectează parcuri și grădini cu flori, arbuști și arbori  la umbra cărora să ne odihnim privind înaltul cerului…, aer curat, oameni care iubesc natura…

Așadar propun ca subiect peisagistica – un domeniu complex, multidisciplinar care include aspecte din științele solului, botanică, arhitectură, horticultură, ecologie, protecția și psihologia mediului, design  urban, conservare istorică și multe alte ramuri adiacente. Pentru că natura cu tot ce reprezintă ea este un univers pe care îl descoperim doar dacă omul învață să fie un ”grădinar planetar”, așa cum am aflat de la invitata emisiunii – Diana Culescu.

Diana Culescu se declară ”peisagist cu acte în regulă din 2006” – a patra promoție de peisagiști din țara noastră. Între timp a făcut studii de urbanism, cursuri, doctorat și alte specializări și se implică activ în demersuri și proiecte pentru a aduce în atenția publicului larg din România conceptul de Registru Verde.

Diana Culescu  reprezintă Asociaţiei Peisagiştilor din România în calitate de preşedinte și vicepreședinte pentru filiala din București a aceleiași organizații.

Iată ce aflăm, de la invitata noastră, despre parcuri și modul lor de folosire

Parcurile sunt o expresie a istoriei relativ recente a omenirii. În Europa, aceste spații verzi cu acces public au apărut atunci când, odată cu schimbarea tehnicii militare, orașele au început să își reconfigureze spațiul și modul de a funcționa. Zidurile cetăților și șanțurile de apărare, devenite inutile în fața tunurilor, au fost înlocuite treptat noi țesuturi urbane și de spații verzi. Această transformare a fost accentuată și de mutarea unui număr din ce în ce mai mare de oameni în mediul urban ca urmare a dezvoltării domeniului industrial. Parcurile devin astfel o formă de reîntoarcere a oamenilor către natură într-un spațiu puternic antropizat. Ele constituie un suport pentru odihnă și relaxare pentru o populație cu un nou ritm de viață.

Amenajarea acestor spații verzi a pornit inițial de la aspecte estetice care urmăreau să pună în evidență diferite elemente construite și, respectiv, compoziția vegetală. Astfel, sunt inserate în mediul urban specii noi, aduse din alte zone ale globului, menite să uimească și să încânte vizitatorii. Un exemplu în acest sens este falsul oțetar (Ailanthus altissima) care, datorită calităților sale estetice, a produs senzație la introducerea sa în orașele europene în urmă cu peste 250 de ani și care se află în prezent pe lista neagră a plantelor invazive din Uniunea Europeană.

Trecerea într-un plan relativ secundar a laturii estetice a amenajărilor de tip parc a fost determinată în timp atât de factori care țin de ecologie cât și de transformarea stilului nostru de viață. Beneficiem azi de mai mult timp liber în viața de zi cu zi, prin urmare nevoile și cerințele noastre pentru un spațiu urban cât mai divers, care să se constituie și într-un suport adecvat pentru petrecerea timpului liber, au crescut considerabil. Parcul nu mai constituie un spațiu pentru odihnă și relaxare pe care îl accesăm doar la finalul săptămâni de lucru. Acesta trebuie să găzduiască activități diverse de-a lungul întregii săptămâni, incluzînd spații suport pentru odihnă activă sau recreere.

Transformarea modului în care utilizăm spațiile verzi publice continuă, iar pandemia cu care omenirea se confruntă în prezent a determinat o nouă schimbare în ceea ce ne dorim de la aceste elemente ale mediului urban. Posibilitatea de a accesa spațiul verde într-un timp cât mai scurt a dus la apariția unor noi concepte precum cel de ”cameră pietonală” (în engleză ”pedestrian shed”) sau ”parc de buzunar” (în engleză ”pocket park”). Ideea de a putea accesa un spațiu verde în mai puțin de 10 minute, adică distanța pe care suntem dispuși să o parcurgem fără a apela la mașină, începe să producă transformări puternice în cadrul orașelor. Acestea duc la o modificare profundă a spațiului public și, respectiv, la apariția unei serii de mici oaze verzi care poarta denumirea de parcuri de buzunar (denumire ce face aluzie la dimensiunea lor redusă) și care permit parcurgerea și utilizarea cotidiană a spațiului urban pentru activități care țin cu precădere de socializare, odihnă și relaxare.

Această transformare a fost determinată de ritmul nostru de viață tot mai alert și a fost puternic accentuată de pandemie în ultimii ani. Utilizarea spațiului verde din proximitatea locuinței pentru activitatea cotidiană începe să devină ceva obișnuit. De asemenea, intenția de utilizare trece acum tot mai des dincolo de aspectele care țin de odihnă și recreere. Indiferent dacă discutăm de marile parcuri urbane sau de parcurile de buzunar, spațiul verde este văzut acum tot mai des și ca un important suport pentru muncă. Întâlnim tot mai des oameni care folosesc laptopul stând sprijiniți de arbori sau așezați la o terasă din parc, ori grupuri care folosesc spațiul verde pentru întâlniri de lucru. Totodată, indiferent de vârstă, suntem înclinați să utilizăm din ce în ce mai mult spațiile verzi chiar și în sezonul rece. Devin așadar importante spațiile care oferă confort în utilizare pentru o paletă cât mai variată de utilizatori, permițând suprapunerea unor activități cât mai diverse în cadrul unor zone cu suprafețe reduse.

În orașele contemporane, dezvoltarea de noi spații verzi urmărește la ora actuală realizarea unor amenajări capabile să asigure atractivitate pe tot parcursul anului și să ofere, pe termen lung, identitate locală. Însă, nevoia de a genera suprafețe tot mai mari de spațiu verde în mediul urban începe să introducă o presiune la nivelul administrației publice din perspectiva costurilor de întreținere și a resurselor consumate în acest sens. Astfel, planurile de gestionare, care permit dozarea acestui efort, devin instrumente esențiale în administrarea spațiilor verzi din orașe. Acestea permit introducerea unei gestionări diferențiate pentru zonele care intră în alcătuirea parcurilor, oferind în același timp și ambianțe diferite pentru utilizatori. Sunt alternate spații cu caracter preponderent decorativ, care pun în evidență diferite elemente compoziționale și care necesită o îngrijire intensivă cu zone naturale capabile să găzduiască ecosisteme stabile și care impun măsuri de gestionare minimale. În același timp, din partea administrației publice asistăm tot mai des la concesionarea activității de gestionare către locuitori. Exemple în această privință sunt grădinile comunitare dezvoltate în cadrul parcurilor noi în orașele din Europa. La noi în țară, este din ce în ce mai comună practica de a căuta soluții pentru a transmite către populație administrarea spațiilor verzi din jurul blocurilor de locuințe.

Activitatea de gestionare externalizată prin aceste practici trebuie să fie însă coordonată permanent de administrația publică. Aceasta este garantul sănătății și siguranței locuitorilor, având obligația de a asigura îmbunătățirea calității vieții în mediul urban. În această sferă fac parte aspecte precum utilizarea preponderentă de specii de plante ce nu au impact negativ asupra sănătății sau a mediului ori mărirea volumului foliar pentru a asigura capacitatea de purificare și răcorire a aerului din oraș. Prin concesionarea activității de gestionare, respectiv prin delegarea atribuțiilor sale, administrația publică nu poate și nu are voie să renunțe la responsabilitatea de a proteja comunitatea locală.  De asemenea, administrația publică este responsabilă și pentru armonizarea cu politicile, normele și reglementările dezvoltate la nivelul Uniunii Europene sau la nivel internațional. În relație cu dezvoltarea spațiului urban, un exemplu esențial în acest sens îl constituie utilizarea de soluții bazate pe natură (în engleză ”nature based solutions”), adică soluțiile care sunt inspirate și susținute de natură, care sunt eficiente din punct de vedere al costurilor și care oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice, ajutând în același timp la contracararea efectelor produse de schimbările climatice.

Indiferent de soluțiile de amenajare sau de gestionare ori de mărimea sau de poziționarea lor în cadrul țesutului urban, spațiile verzi publice continuă să fie factori determinanți pentru îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Paleta tot mai variată de activități pe care trebuie să le găzduiască generează provocări din ce în ce mai complexe, atât pentru administrațiile publice cât și pentru profesioniștii care activează în domeniu. Parcurile nu mai sunt în prezent doar ”petice verzi” care oferă prilej de promenadă și contemplare la finalul unei săptămâni de muncă. În prezent, parcurile trebuie să ne fie gazde primitoare indiferent dacă dorim să ne petrecem după-amiaza în mijlocul unei plantații cu trandafiri, dacă preferăm să ne jucăm fotbal pe iarbă alături de prieteni, dacă vrem să alergăm la primele ore ale dimineții ori dacă vrem să lenevim într-un hamac la umbra arborilor.

Realizator : Camelia Teodosiu

Foto: Diana Culescu

Apel de proiecte pe IPA România-Serbia

Publicat de adinaiftime, 12 septembrie 2017, 08:00

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia lansează în consultare publică  astăzi, 11 septembrie a.c., Ghidul Solicitantului aferent celui de-al doilea Apel de propuneri de proiecte din cadrul Programului.

Eventualele observaţii şi propuneri în vederea îmbunătățirii Ghidului sunt așteptate, până la data de 11 octombrie 2017, pe adresa de e-mail: ipacbc@brct-timisoara.ro

Bugetul total al celui de-al doilea Apel de propuneri de proiecte va fi de aproximativ 20 milioane de euro. În perioada 2014-2020, vor putea fi finanțate proiecte pe 4 axe prioritare, în domeniile:
promovarea ocupării forței de muncă și a serviciilor pentru o creștere favorabilă incluziunii
protecția mediului și managementului riscurilor
mobilitate şi accesibilitate sustenabile
atractivitate pentru turism sustenabil

Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia continuă finanțarea cooperării transfrontaliere în zona de graniță româno-sârbă pentru perioada de programare 2014-2020, prin intermediul Instrumentului de Asistență pentru Preaderare (IPA II), cu sprijinul Uniunii Europene și al guvernelor celor două state.

Aria eligibilă a Programului este constituită din județele Timiș, Caraș Severin și Mehedinți (din România) și districtele Severno Banatski, Srednje Banatski, Južno Banatski, Braničevski, Borski, Podunavski (din Republica Serbia).

Locuri noi de parcare în stațiunea Băile Herculane!

Publicat de adinaiftime, 25 iulie 2017, 20:00

O problemă care se acutizează în perioada sezonului estival în staţiunea Băile Herculane o reprezintă locurile de parcare pentru numeroasele autoturisme care ajung aici din întreaga ţară. Conducerea administraţiei publice locale încearcă să rezolve măcar parţial acest aspecţ prin amenajarea unei parcări în zona Poliţiei.

„Săptămâna trecută a avut loc licitaţia pentru atribuirea lucrărilor specifice la parcarea de lângă Poliţie, se va amenaja o parcare care să deservească atât turiştii, cât şi locuitorii din Băile Herculane, pentru decongestionarea traficului auto din zona respectivă. Avem în calcul ca 100 de maşini să poată fi parcate în această zonă!”, ne-a declarat Cristian Miclău – primarul oraşului Băile Herculane.

În zona Parcului Vicol mai există o parcare privată, care este folosită destul de puţin de turiştii care vin cu maşinile în staţiune. „Cu ajutorul Poliţiei vom reuşi ca să-i disciplinăm pe şoferii din trafic şi să-i redirecţionăm către parcările private sau publice din localitatea noastră!”, ne spune edilul-şef al urbei de pe Cerna.

În această perioadă şi cu precădere la sfârşit de săptămână, aproape toate locurile de pe marginea arterei principale a staţiunii sunt ocupate de autoturisme, ceea ce duce la îngreunarea traficului. „Este o situaţie nu numai la nivel local… şi la nivel naţional a crescut foarte mult numărul autovehiculelor în trafic şi din această cauză se produc şi ambuteiaje!”, explică Cristian Miclău.

Proiect de lege: Condamnații penal pot fi miniștri dacă s-au reabilitat

Publicat de adinaiftime, 13 iulie 2017, 10:00

Persoanele care au condamnări penale ar putea face parte din guvern.

Ministerul Dezvoltării, condus de Sevil Shhaideh, a lansat în dezbatere Codul Administrativ ce urmează să reglementeze tot ce ţine de administraţia publică centrală şi locală.

Potrivit documentului, citat de agenţiile de presă, vor putea fi membri ai guvernului cei care îndeplinesc simultan mai multe condiţii: sunt cetăţeni români cu domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au avut condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

La intrarea în vigoare a codului ar urma să fie abrogată legea de organizare a guvernului, care îi interzice liderului PSD, Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare, să fie premier.

Gropile din asfalt vor dispărea, la Herculane!

Publicat de adinaiftime, 21 iunie 2017, 10:30

Conducerea administraţiei publice a oraşului Băile Herculane a fost sesizată în nenumărate rânduri de localnici şi de turişti de starea drumurilor care nu au fost cuprinse în programul de asfaltare derulat în în ultima perioadă.

„Datorită faptului că am avut mai multe sesizări în ceea ce priveşte gropile din asfalt – cele mai multe în zona Blocuri, zona ANL şi Centrul Istoric – vom iniţia un proiect de rectificare de buget în vederea alocării sumelor necesare pentru reabilitarea zonelor de drum afectate. Aceste gropi din carosabil au fost identificate, măsurate, se va emite o comandă către constructor, care se află la treabă în staţiunea noastră şi în cel mai scurt timp vor fi finalizate aceste lucrări!”, ne-a declarat Cristian Miclău – primarul Băilor Herculane.

„Probleme ridică segmentul de drum din Centrul Istoric, cuprins între Biserica Catolică şi Podul de piatră, foarte solicitat în sezonul estival de turiştii care vin să vadă statuia lui Hercules sau trec spre Valea Cernei.

„Acest sector de drum este inclus în programul nostru pe axa 7.1 şi va fi reabilitat pe acea porţiune, dar datorită faptului că sezonul turistic e în plină desfăşurare dorim să se circule cât mai civilizat în acea zonă”, ne-a precizat edilul-şef al urbei de pe Valea Cernei.

Paul-Sever SMADU

Suceava: Sindicaliştii din administraţia publică strâng semnături pentru grevă generală

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 21:20

Sindicaliştii din administraţia publică din România, aparţinând Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Locală (SED LEX), Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică (PUBLISIND) şi Federaţiei Sindicatelor Pro Administraţie din România (FSPAR), strâng semnături pentru intrarea în grevă generală, a declarat, luni, vicepreşedintele FSPAR şi preşedinte al Sindicatului Judeţean ”Ştefan cel Mare” din cadrul Primăriei Suceava, Lucian Cuseac.

El a spus că data grevei generale va fi stabilită în momentul în care va exista numărul legal de semnături pentru organizarea unei astfel de acţiuni.

Potrivit lui Cuseac, cele patru sindicate, în numele membrilor pe care îi reprezintă, îşi exprimă ”profunda indignare şi nemulţumire faţă de tratamentul sfidător şi discriminatoriu pe care guvernanţii îl manifestă în raport cu angajaţii din administraţia şi instituţiile publice locale”.

Cuseac a spus că liderii celor patru sindicate consideră că, prin adoptarea OUG nr.27/30 iunie 2015, se demonstrează încă o dată ”batjocura faţă de această categorie de personal” căreia autoritatea publică îi poate stabili o creştere salarială de până la 12%, dar aceasta este condiţionată de încadrarea cheltuielilor de personal în limita bugetului aprobat, cumulativ cu încadrarea acestora în limita plafonului de cheltuieli de personal repartizat conform prevederilor legale, adică la nivelul anului 2014.

”Această creştere salarială poate fi acordată în situaţia în care se vacantează posturi prin plecarea personalului sau se reduce numărul de personal din administraţia publică locală, care şi aşa este mult sub cel prevăzut de normele legale. Acest fapt este invocat şi în preambulul actului normativ, printre motivele adoptării ordonanţei fiind şi lipsa acută de personal din administraţia locală pusă pe seama nivelului scăzut al salariilor din acest domeniu”, a spus Cuseac.

În opinia liderilor celor patru sindicate, respectarea cumulativă pentru angajaţii din administraţia locală a celor două
condiţii menţionate anterior, conduce, în fapt, la neaplicarea creşterilor salariale, ceea ce vine în contradicţie cu motivele stipulate în preambulul ordonanţei, potrivit cărora neadoptarea actului normativ conduce la menţinerea discriminărilor existente între anumite categorii de salariaţi, iar cu atât mai mult imposibilitatea punerii lui în aplicare duce la creşterea acestor discriminări.

”Practic, adoptarea OUG nr.27/2015 a creat un haos şi mai mare în administraţia publică locală. Acest act normativ poate fi pus în aplicare de către instituţiile administraţiei publice locale doar dacă Ministerul Finanţelor majorează plafonul de cheltuieli cu 12%”, a arătat Cuseac.

Totodată, reprezentanţii celor patru federaţii au arătat că, pe 19 iunie 2015, au trimis o notificare Guvernului prin care au solicitat convocarea procedurii de conciliere, în conformitate cu Legea nr.62/2011, înaintând o listă de revendicări.

Sindicatele cer corelarea prevederilor Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice cu legislaţia specifică funcţiei publice şi legislaţia muncii; punerea în aplicare a acesteia în regim de urgenţă în anul 2015; reacordarea drepturilor suspendate (plata orelor suplimentare, premii, salarii de merit) şi a drepturilor abrogate (al -13-lea salariu şi prima de vacanţă); deblocarea nivelului de salarizare în plată pentru funcţii similare de la nivelul treptei trei de salarizare din 2010; acordarea tichetelor de masă şi a tichetelor de vacanţă (tichetele de vacanţă pentru administraţia publică locală pot fi acordate doar dacă va fi modificată OUG nr.83/2014); dreptul la negociere colectivă prin eliminarea art.138 din Legea dialogului social nr.62/2010.

Autorităţile locale din Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, intenţionează să dezvolte aeroportul din municipiu, după inaugurarea noii unităţi de aviaţie a MAI

Publicat de Gabriela Moise, 27 iunie 2014, 09:28

Pentru a se putea zbura şi pe timp de noapte vor fi făcute investiţii într-un sistem de balizaj ce urmează a fi montat pe pista aeroportului. În acest sens va fi încheiat un parteneriat cu administraţia publică judeţeană şi cu deţinătorul aeroportului pentru a putea fi accesate fondurile necesare realizării investiţiei. La finalizarea lucrărilor, de pe aeroportul din Caransebeş vor putea opera şi zboruri low-cost.