În fiecare an, la 15 august, este marcată Adormirea Maicii Domnului, unul din Praznicele Împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, ultimul în tradiţia Anului bisericesc, eveniment care comemorează moartea, învierea şi slăvirea Maicii Mântuitorului.
Aceeaşi denumire o poartă ziua şi în calendarul greco-catolic şi romano-catolic, semnificând Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria.
Sărbătoarea poartă denumirea de „adormire” pe de o parte pentru că în biserică nu se poate vorbi despre „moartea” unui sfânt, iar pe de alta pentru că rânduiala bisericească arată că obştescul sfârşit al Fecioarei Maria a fost asemenea unei adormiri.
Este o sărbătoare pregătită printr-un post strict de două săptămâni, cu dezlegare la untdelemn şi vin, sâmbăta şi duminica, cu excepţia Schimbării la Faţă (6 august), când este dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea.
În zilele de peste săptămână din post, se slujeşte ori Paraclisul Mare al Maicii Domnului (slujbă de implorare) ori Al doilea paraclis al Maicii Domnului. Dacă ziua praznicului cade miercuri sau vineri, se dezleagă la peşte.
Atunci când a binevoit Hristos, să ia la Sine pe Maica Sa, cu trei zile mai devreme a făcut-o să cunoască vrerea sa printr-un înger, care i-a vestit mutarea ei de pe pământ la viaţa cerească.
După ce Maica Domnului s-a rugat la Muntele Măslinilor, s-a întors acasă şi a pregatit cele necesare pentru îngropare, şi-a împărţit văduvelor sărace veşmintele sale, şi-a luat iertăciune de la toţi, apoi culcându-se pe pat, s-a rugat pentru lume şi pace, a binecuvântat pe cei de faţă şi şi-a lăsat sufletul în mâinile Fiului şi Dumnezeului ei.
În tradiţia noastră, ziua mai este numită Sfânta Marie Mare, Sântămăria sau Uspenia.
În această zi este marcată şi Ziua Marinei Române, Maica Domnului fiind patroana spirituală a marinarilor. Se fac serbări la malul mării (Constanţa), dar şi în oraşele dunărene.
Peste 2,2 milioane de persoane din ţara noastră poartă numele de Maria, Marian sau derivate ale acestora, deşi nu este pe deplin elucidată data în care sunt sărbătoriţi toţi aceştia: la 15 august, când este marcată Adormirea Maicii Domnului, sau la 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului. Conform statisticilor, peste 1,8 milioane sunt femei şi peste 400.000 sunt bărbaţi
Creştinii cinstesc, astăzi, miercuri, 15 august, Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare, sărbătoarea care aminteşte de momentul plecării Sfintei Fecioare Maria din lumea aceasta.
Sute de mii de pelerini se află la mănăstirile închinate Maicii Domnului, în locurile unde se află icoane considerate făcătoare de minuni.
Despre semnificaţia religioasă a sărbătorii de astăzi
Maica Domnului este considerată de creștini o mijlocitoare, blândeţea însăşi, pururea rugătoare, apărătoarea celor mâhniţi, singuri, a celor pe care nu are cine să-i iubească, să-i miluiască şi să le surâdă. Maica Domnului se află permanent în apropierea celor năpăstuiţi, lângă mamele şi copiii agresaţi şi alungaţi, lângă cei care suferă pe pat de spital sau se află în temniţă, lângă cei neputincioşi. Maica Domnului este ocrotitoarea şi ajutătoarea familiei creştine, a unităţii şi armoniei dintre soţi şi dintre părinţi şi copii.
Praznicul Adormirii Maicii Domnului se bucură de o mare cinstire în rândul credincioşilor, având rânduită o perioadă de două săptămâni de post, înaintea sărbătorii, ca perioadă de pregătire duhovnicească pentru acest eveniment sfânt din viaţa Maicii Domnului. În seara dinaintea sărbătorii se săvârşeşte în toate bisericele Vecernia cu Litie şi chiar Privegherea întreagă, adică şi slujba Utreniei, urmată de cântarea Prohodului Maicii Domnului. Foarte multe mănăstiri din ţară adună cu prilejul acestui praznic sute şi mii de pelerini în jurul zidurilor lor, aceştia petrecând întreaga noapte în rugăciune, cântare şi priveghere.
Astăzi este sărbătoare legală şi zi liberă pentru toţi românii.
Salariaţii de stat au o mini-vacanţă, întrucât îi aşteaptă 5 zile libere, ca urmare a unei decizii a Guvernului.
Creştinii ortodocşi şi catolici încep de marți, 1 august, o perioadă de post de două săptămâni, în întâmpinarea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului celebrate în 15 august.
Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înalt Preasfinţia Sa Andrei, ne vorbeşte despre importanţa postului:
Nu este așa lung, dar este intens și este destul de aspru. Postul acesta, nu numai din punct de vedere culinar este ținut de credincioși ci mai ales din punct de vedere spiritual, pentru că, pe lângă abținerea de la mâncărurile de dulce, în acest post se înmulțesc rugăciunile, se înmulțesc numărul slujbelor, creștinii participă în toată seara la biserică la paraclisul Maicii Domnului. Le dorim tuturor credincioșilor noștri un post cu folos și cu mult căștig spiritual. (Înalt Preasfinţia Sa Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului)
În România, ziua de 15 august a devenit sărbătoare legală şi zi nelucrătoare. Hramul Adormirea Maicii Domnului este cel mai răspândit din Patriarhia Română şi în fiecare oraş există cel puţin o biserică, iar în fiecare Episcopie cel puţin o mânăstire, ocrotite de Maica Domnului.
Românii ar putea avea parte în curând de o nouă minivacanţă, în cazul în care guvernul Mihai Tudose va adopta măsura necesară pentru ca weekend-ul dinaintea sărbătorii Adormirea Maicii Domnului să fie prelungit.
Pe 15 august românii vor beneficia de o nouă zi liberă cu ocazia Adormirii Maicii Domnului. Cu toate acestea, pentru că sărbătoarea pică în 2017 într-o zi de marţi, cel mai probabil guvernul Tudose va decide să acorde bugetarilor o zi liberă, fiind vorba de ziua de luni, aşa că românii ar putea avea parte de o nouă minivacanţă.
Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august, este următoarea zi nelucrătoare de sărbătoare legală în care salariaţii beneficiază de o zi liberă de la serviciu, potrivit prevederilor Codului muncii.
Este sărbătoarea creştină Adormirea Maicii Domnului, adică mutarea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu lângă Fiul său.
De aceea ziua are însemnul pietăţii şi nu toţi cei ce poartă numele de Maria sau Marin îşi aniversează onomastica. Aceştia o vor face la 8 septembrie, la Sfânta Maria Mică, ziua de naştere a Maicii Domnului. Tot anul însă se spun credinţele despre Maica Domnului. Sunt credinţe legate de Adormirea Maicii Domnului, chiar şi datini.
Se crede că aşa de mare a fost jalea şi durerea în acea zi, încât poamele cele alese s-au strâns la un loc şi au format un pom mare, care s-a pus în fruntea procesiei, cu care a fost petrecută Maica Domnului la Mormânt. De atunci este datina prin unele zone de a se duce pe ultimul drum al omului un pom încărcat cu tot felul de poame.
De ziua de 15 august sunt legate şi credinţe optimiste.
Femeile merg la biserică să împartă struguri şi prune.
Se spune că e bine să se petreacă, să se facă hore peste zi, hora fiind locul unde se mărturiseşte dragostea, iar ziua de 15 august e ziua când se culege năvalnicul, iarba dragostei. Ea va fi purtată de fete, pentru că se crede că are puterea magică de a face să năvălească peţitorii.
De Sfântă Mărie e bine să se mănânce struguri şi să se descânte de sănătate:
Cutare să rămână curat,
Luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua de câmp,
Ca strugurii din vie
În ziua de Sântă-Mărie.
Ziua de 16 august, a doua de la Sântă-Mărie este ziua pentru care simbol este strugurele. În ziua Adormirii Maicii Domnului se dau de pomană struguri pârguiţi. Femeile duc la biserică o „colivă de struguri”. Şi tot acum se tocmesc pândarii la vie.
Este momentul când se face legatul viilor, măsură de protecţie magică a podgoriilor. Participă pândarii şi vrăjitorul. Ei trebuie să ocolească în sens opus unul altuia viţa de vie, apoi să coboare la cimitirul satului, la un mormânt proaspăt, de pe care vor lua ţărână spre a o duce la vie. Întoarcerea trebuie să respecte câteva reguli: se face pe drumul parcurs de celălalt pândar, fără a privi urmele lăsate de acesta, fără a vorbi, fără a privi înapoi. Se întâlnesc cu vrăjitorul. Momentul cel mai important, cel al întâlnirii lor, când îşi vorbesc, nimeni nu-l ştie. Ca şi-n viaţă, vorbele dătătoare de speranţă, vorbele tămăduitoare, cu valoare apotropaică sunt ştiute doar de vrăjitor şi aflate de cei ce se iniţiază.
La Sfântă Măria Mare se fac praznice, mai ales pentru cei înecaţi sau arşi. Viţa de vie, simbol pentru această zi, este un motiv sacru. Ipostazele plastice sunt cele mai expresive. În pictura bisericească motivul este prezent: coarde de viţă de vie cu struguri pe ele, care ies dintr-o coastă din stânga corpului lui Iisus. Iisus stoarce un strugure atârnat deasupra corzii într-o cupă, simbolizând băutura episamică. O altă imagine murală este cea a unui strugure mare dus de doi oameni pe umeri. Iar legendele despre credinţele în sfinţirea viei sunt încă de auzit; prin Moldova se spune: „Dacă vei lucra şapte ani un pogon de vie, fără să sudui niciodată în ea, cum e via, că te zgârie, te tai, dar să nu zici nimic, atunci Dumnezeu îţi iartă păcatele, te duci drept în ceriu”.
Pe drumul dinspre Transilvania către Suceava, călătorul este intâmpinat de trei spinări muntoase, culmi mari şi prelungi, împădurite, cu înălțimi de 1.000-1.600 de metri, dominate, din loc în loc, de vârfuri nu prea înalte, ondulate şi împodobite cu flori… Sunt Obcinele Bucovinei!
Acestea, la rândul lor, se desprind în trei mari subunităţi: Obcina Mestecăniș, Obcina Feredeu şi Obcina Mare.
Deşi se numeşte Obcina Mare, ultima dintre obcine nu este cea mai înaltă, ci cea mai lungă, fiind cuprinsă între graniţa de nord a ţării, de lângă localităţile Straja şi Vicovu de Sus, şi Valea Moldovei în sud, trecând prin Frasin, Gura Humorului şi Păltinoasa.
Cea mai de seamă bogăţie a Obcinei Mari o reprezintă mănăstirile sale istorice: Moldoviţa, Putna, Suceviţa, Voroneţ, Humor, aşezăminte religioase cu valoare de patrimoniu naţional şi universal. Aici, indiferent de anotimp, atmosfera religioasă rămâne imperturbabilă în trecerea necontenită a turiştilor. Credincioşii se roagă, clopotele bat între brazi, iar candelele cu flăcări galbene sfârâie în surdină.
Bogăţia Obcinei Mari cuprinde şi localitatea Cacica, una dintre cele mai importante aşezări bucovinene, amplasarea sa geografică, frumuseţea peisajului şi importanţa resurselor culturale şi ale solului recomandând-o ca o destinaţie turistică reprezentativă pentru această regiune a Bucovinei istorice.
Numele Cacica (poloneză Kaczyka), îşi are originea din limba polonă, cuvântul “kacyka” însemnând “raţă”.
Un reper al acestui aşezământ este fără doar şi poate Salina Cacica, unică prin faptul că galeriile sale au fost săpate de mână, fără niciun utilaj.
La rândul lor, bisericile ocupă un loc de cinste în peisaj. Spre exemplu, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Cacica este un lăcaș de cult construit în anul 1865 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni. Biserica romano-catolică din Cacica este construită în anul 1904 de către comunitatea poloneză din satul Cacica (județul Suceava). În anul 2000, recunoscând importanța pelerinajelor mariane de la această biserică, Papa Ioan Paul al II-lea a acordat acestei biserici titlul de Basilica Minor – aici, în fiecare an la data de 15 august având loc cel mai mare pelerinaj catolic din Moldova.
Această prezentare necesită JavaScript.
Sare pură
Se spune că pe la anul 1780 s-a descoperit zăcământul de sare, iar în anul 1791 s-a deschis salina, sub conducerea austriacului Paul Hoffman. Atunci au fost aduși mineri și tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic, cei mai mulți fiind de religie romano-catolică.
Zăcământul de sare de la Cacica s-a format cu milioane de ani în urmă. Una dintre cele mai vechi exploatări din Europa de sare recristalizată din saramură, Salina Cacica, este unică prin faptul că galeriile sale au fost săpate de mână, fără niciun utilaj, singura cale de acces în subteran fiind treptele de brad, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn în decursul timpului.
Salina din Cacica, judeţul Suceava cuprinde aproximativ 8200 de galerii armate cu lemn, aflate într-o stare bună, după mai bine de 220 de ani de la deschiderea ei oficială în anul 1791.
Această prezentare necesită JavaScript.
În zilele noastre, printr-o serie de metode moderne se obţine sare cu 99,82% NaCl, aproape pură, fiind, calitativ, cea mai bună sare din România şi singura exploatare unde se produce sare recristalizată.
Saramura de Cacica – o resursă cu calităţi terapeutice extraordinare
Nu doar credincioşii catolici, care vin anual în pelerinaj pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, ci şi bolnavii care caută vindecarea vin la Cacica într-un număr tot mai mare.
Băile cu apă sărată din zonă sunt recomandate pentru tratarea mai multor tipuri de afecţiunie ale coloanei, reumatism precum şi a nevralgiilor sau nevritelor.
În urmă cu câţiva ani, la Cacica, lângă intrarea pentru vizitarea Minei, a fost amenajat un ştrand cu apa sărată adusă din adâncuri. O perioadă destul de îndelungată, acest ştrand a fost singura oportunitate pentru oamenii care veneau aici la tratament şi numai în perioada anotimpului cald.
Mai apoi, în urma unui proiect european s-a înfiinţat “Casa Naţionalităţilor” sau “Baza de Tratament Virgil Săhleanu”. Proiectul a fost de succes, iar în ultimii ani investitorii privaţi au dezvoltat şi diversificat oferta, atât pentru relaxare, cât şi pentru tratament, în prezent ambele paliere fiind deosebit de solicitate.
Cine a cunoscut, deja, aceste crâmpeie de Bucovină, cu siguranţă îşi doreşte să revină! Cine doar a auzit despre frumuseţea şi despre bogăţia “ţării de fagi”, este aşteptat oricând să poposească în satele sale turistice, încărcate de istorie şi va înţelege “pe viu” ce înseamnă să îţi simţi sufletul învăluit în lumină şi bucurie. Acesta este locul în care fiecare român simte nevoia de a mărturisi: “îmi iubesc ţara!”
În dimineaţa zilei, femeile merg la biserică şi împart struguri, prune, faguri de miere şi în cimitire, la locurile de veci tămâiază mormintele. Conform tradiţiei populare bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula, şi la sate se organizează târgurile şi iarmaroacele de toamnă.
Mâine, peste două milioane de români îşi serbează onomastica. Femeile care îşi sărbătoresc ziua, se numesc: Maria, Mariana, Marinela, Mioara, Marina, Marilena, Mărioara şi Măria, iar bărbaţii care pot fi felicitaţi cu această ocazie poartă numele de: Marian, Marin, Marinică, Marilen şi Mario.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
