Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Croaţia intenţionează să reintroducă serviciul militar obligatoriu la 17 ani, după ce a renunțat la recrutarea tinerilor în armată. Ministrul apărării din această țară a declarat că un proiect de lege în acest sens va fi prezentat în curând în Parlament. Adrian Gâtman vine cu detalii. Adrian Gâtman: Serviciul militar va avea o perioadă de două luni și se adresează cetățenilor cu vârste între 18 și 27 de ani. Este de așteptat ca primii recruți în baza noii legi să-și înceapă serviciul la 01/01/2025. Potrivit proiectului de lege, oricine are posibilitatea de a amâna serviciul militar pentru a-și finaliza mai întâi studiile. Mai mult, croații pot refuza serviciul militar din motive de conștiință, dar ar trebui să efectueze un serviciu civil alternativ. Și președintele Serbiei, Alexander Vucic, a anunțat planuri similare pentru țara sa. Acolo, serviciul militar va avea o durată de 75 de zile.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Centrul de comandă și control mobil al NATO a mutat un radar de apărare aeriană de ultimă generație și o echipă tehnică din Italia în România, în zona localității Cataloi din județul Tulcea, a anunțat comandamentul aerian aliat al NATO. Radarul este conceput pentru detectare, urmărire și supraveghere în condiții avansate și este utilizat pentru a oferi o cunoaștere cuprinzătoare a situației și pentru a îmbunătăți capacitățile operaționale ale diferitelor platforme, inclusiv nave militare și submarine. Astfel de radere sunt extrem de eficiente și oferă o protecție în plus față de platformele de comandă și control aeroportate și statice, a declarat comandantul Centrului de comandă și control mobil al NATO, generalul Denny Traas. Acesta a mai precizat că mutarea radarului trebuie privită ca o măsură defensivă menită să consolideze protecția națiunii gazdă și a României, iar misiunea subliniază evoluția și consolidarea continuă a capacităților defensive ale Alianței.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Un detașament de militari din cadrul Batalionului 335 Artilerie de la Botoșani a participat în această săptămână la exercițiul de instruire în comun ‘Scutul de foc’, desfășurat în Republica Moldova. La antrenamente au luat parte militari ai Armatei Naționale a Republicii Moldova, dar și militari din Statele Unite ale Americii. Exercițiul a avut ca scop perfecționarea abilităților de acțiune în cadrul multinațional și a urmărit creșterea interoperabilității între structurile participante, ne-a declarat comandantul detașamentului românesc, căpitanul Ionuț Deleanu. Ionuţ Deleanu: Exercițiul a debutat cu antrenament în teren, unde s-a urmărit de la ocuparea unui raion de concentrare până la deplasarea într-o poziție de tragere și executarea misiunilor de foc. Ultimele două zile ale exercițiului au fost dedicate executării exercițiilor cu trageri reale de luptă, unde s-a realizat evaluarea structurilor participante. Consider că militarii au dobândit mai multă experiență atât în planificarea și executarea unei misiuni de foc, cât și pentru lucrul întrunit la materialul de artilerie. Adrian Gâtman (realizator rubrică): ‘Scutul de foc’ este destinat instruirii trupelor de artilerie și se desfășoară anual, începând din 2015, alternativ, în România și Republica Moldova, în baza unui acord dintre cele două părți privind cooperarea în domeniul militar.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Forțele Ministerului Apărării Naționale continuă acțiunile de căutare ale unor eventuale fragmente de drone căzute la finalul lunii trecute pe malul românesc al Dunării, ca urmare a atacurilor executate de forțele ruse asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina. Echipe ale instituțiilor din sistemul național de apărare au efectuat cercetări, marți, într-o zonă din apropierea localității Periprava, din județul Tulcea, semnalată ca posibilă zonă de incidență a unor elemente de dronă. Echipa de investigații a ridicat probele de la fața locului pentru expertizarea acestora, conform procedurilor legale. Locația se află într-o zonă mlăştinoasă, în afara ariilor locuite, nefiind afectate elemente de infrastructură. Ministerul Apărării mai precizează că informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de aceste atacuri.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): O nouă misiune de intervenție pentru stingerea incendiilor a Forțelor Aeriene Române: o aeronavă C27 Spartan a fost solicitată pentru a sprijini stingerea incendiului de pădure declanșat în zona fondului forestier al județului Caraș-Severin. Misiunea aeriană s-a desfășurat la cererea Departamentului pentru Situații de Urgență, având în vedere că exista riscul de propagare la alte suprafețe de pădure și că acțiunile forțelor de intervenție specializate au fost îngreunate de terenul accidentat și de lipsa surselor de apă. În configurația pentru stingerea incendiilor, aeronavele Spartan pot transporta până la 6.000l de apă la fiecare trecere. Aparatele de acest tip ale Forțelor Aeriene Române au acționat din 2017 și până în prezent pentru stingerea mai multor incendii de pădure din țara noastră, în județele Mehedinți, Alba, Hunedoara și Buzău, dar și în străinătate, în Franța, Albania, Slovenia, Grecia și Macedonia de Nord.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Angel Tâlvăr, s-a întâlnit, luni, la București, cu omologul suedez , Pål Jonson, şi cu ministrul pentru apărare civilă din această țară, Carl-Oskar Bohlin. Cei trei au discutat despre situația de securitate din regiunile Mării Negre și Mării Baltice, pe fondul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, dar și despre cooperarea în cadrul NATO, implementarea deciziilor summit-ului de la Washington și evoluția proiectelor dezvoltate în cadrul Uniunii Europene. Ministrul Tâlvăr a apreciat că Suedia are o contribuție semnificativă la securitatea euroatlantică, odată cu intrarea în NATO, iar partea suedeză a mulțumit României pentru sprijinul acordat în procesul de aderare. În discuție s-a aflat și ajutorul pentru Republica Moldova, ministrul român al apărării subliniind importanța consolidării rezilienței statului vecin în actualul context de securitate. Oficialii celor două state au decis, în final, importanța menținerii unui dialog politico-militar constant pentru eficientizarea și armonizarea eforturilor comune în domeniul apărării.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Spania intenționează să trimită rachete Patriot și tancurile Leopard în Ucraina, ca parte a unui pachet în valoare de 1,13 miliarde de euro, care mai include echipamente antidrone și muniție. Anunțul a fost făcut în timpul unei vizite oficiale a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Madrid, unde s-a întâlnit cu premierul Pedro Sanchez și cu Regele Felipe. Și Belgia a anunțat că va dona Ucrainei 30 de avioane F-16, astfel că numărul total al avioanelor de acest tip pentru Kiev ajunge la 85, toate de la țări europene: 24 din Olanda, 19 din Danemarca și 12 din Norvegia, care mai oferă încă 10 pentru piese de schimb, iar Suedia va trimite Ucrainei un ajutor militar în valoare de 1,3 miliarde de dolari, care va contribui în principal la întărirea apărării aeriene.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): „Mândru de părinții mei” a fost evenimentul special pregătit joi în capitală de Ministerul Apărării Naționale pentru copiii militarilor decedați sau răniți în misiune externe și în teatrele de operațiuni. Cei mici au avut acces la spații de joacă și de tir cu arcul, precum și la trasee de cățărare și la grădina zoologică. Organizatorii au pregătit și standuri interactive cu tematică militară. Evenimentul a fost organizat de Departamentul pentru Relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, cu sprijinul Asociației Oameni Națiune, Onoare, Respect. În perioada 1996-2022, România a pierdut 30 de militari în misiunile din teatrele de operații. Alți 90 de militari au fost răniți, iar 146 au suferit diverse afecțiuni medicale.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, s-a aflat timp de două zile într-o vizită oficială la Oslo, unde a avut consultări cu omologul norvegian, Anne Marie Aanerud. Cei doi demnitari au discutat despre situația de securitate regională pe fondul războiului din Ucraina, stadiul cooperării bilaterale și despre pregătirea Summit-ului NATO de la Washington din luna iulie. S-a convenit continuarea dezvoltării relațiilor în domenii precum instruire, educație și colaborare tehnico-militară. Unul dintre subiectele discuției a vizat derularea contractului de achiziție a aeronavelor F-16 din Norvegia. România a cumpărat de la guvernul norvegian 32 de avioane de luptă de acest tip, primele șase ajungând deja în țara noastră.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): 500 de militari români și aliați au participat la exercițiul „Dacian Strike 24”, condus de comandamentul multinațional de divizie Sud-Est. Exercițiul a fost de tip întrunit de comandament, cu trupe în teren și s-a desfășurat concomitent în poligoanele Smârdan – din județul Galați, Capul Midia – din județul Constanța și Novo Selo – din Bulgaria. La antrenamente au luat parte militari din Brigada Multinațională Sud-Est, Divizia 82 Aeropurtată Americană, grupul de luptă NATO din România, elementul înaintat al Brigăzii Franceze – dislocat în țara noastră – și din Regimentul 52 Artelerie și Brigada 282 blindată. În exercițiu au fost implicate aeronave IAR 99 „Șoim” și IAR 330 „Puma. SOCATA” ale Forțelor Aeriene Române și avioane de luptă britanice „Eurofighter Typhoon”. Îl ascultăm pe colonelul Ciprian Balica, șeful de stat major al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est. Ciprian Balica: Scenariul exercițiului prevede o ripostă ofensivă a unei alianțe, defensivă prin natură, pentru respingerea unei agresiuni inamice pe teritoriul aliat. Suntem într-o familie NATO și ne bazăm pe aceleași standarde de operare. Militarii au reușit să urifornizeze procedurile, ducând la executarea unui exercițiu integrat.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Joi a fost inaugurat la Aerostar Bacău: „Centrul Național de Mentenanță pentru sistemele de rachete Himars”. Potrivit reprezentanților companiei, centrul va asigura costuri operaționale mai mici pentru aceste echipamente. Prezent la inaugurare, ministrul apărării, Angel Tîlvăr, a arătat că centrul este o realizare de excepție a colaborării dintre firma românească și producătorul american Lockheed Martin.
Angel Tîlvăr: Înființarea acestui centru creează oportunitatea ca țările din regiune, ale căror armate sunt dotate cu aceste sisteme, să-și trimită tehnica pentru mentenanță sau reparați aici. Este o realizare de excepție care pune țara noastră pe harta mondială a facilităților de menteranță și suport logistic pentru unul dintre cele mai performante și avansate sisteme de artilerie din acest moment. Adrian Gâtman (realizator rubrică): România a achiziționat trei sisteme Himers, a câte 18 instalații de lansare fiecare, printr-un contract de 1,5 miliarde de dolari. Primul dintre sisteme este funcțional, iar un al doilea se află în curs de operaționalizare. Lansatoarele Himers pot lovi ținte terestre aflate la o distanță de până la 300 de km.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a informat, printr-o scrisoare trimisă Parlamentului, că a aprobat participarea militarilor români la operațiunile militare coordonate de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană împotriva rebelilor houthi în Orientul Mijlociu. Potrivit scrisorii adresată legislativului, până la cinci militari români vor putea lua parte la EUNAVFOR Aspides, operația de securitate maritimă a Uniunii Europene pentru asigurarea libertății de navigație în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, strâmtoarea Ormuz, apele internaționale din Marea Roșie, Marea Arabiei și Golful Persic.
Klaus Iohannis a solicitat aprobarea Parlamentului României pentru participarea Armatei române cu până la trei militari, începând din acest an, la operația maritimă de tip coaliție ”Prosperity Guardian” lansată în 2023 sub comanda Statelor Unite în zona de responsabilitate din Marea Roșie, Golful Aden și teritoriul statului Bahrein.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Cel mai important exercițiu din acest an al Forțelor Navale Române a ajuns la final. ‘Sea Shield 24’ a reunit circa 2200 de militari din 13 state aliate și partenere. Exercițiul s-a desfășurat întrunit cu participarea celorlalte categorii de forțe ale armatei și a avut un caracter interinstituțional prin prezența altor structuri ale sistemului național de apărare. Secvențele de instruire au avut loc în Marea Neagră, în zona costieră, pe fluviu și în Delta Dunării, și au urmărit combaterea activităților ilegale, controlul maritim și fluvial, căutare și salvare pe mare și asigurarea securității la nivelul infrastructurii critice. Seria Sea Shield a început în anul 2015 și contribuie la promovarea inițiativelor și intereselor României în plan regional și internațional, precum și la creșterea nivelului de interoperabilitate dintre forțele participante – am aflat de la comandorul Victor Durea, comandantul grupării de forțe constituită pentru acest exercițiu: Victor Durea: În primul rând, ne-am străduit să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne instrui cât mai aproape de realitatea luptei contemporane. Am folosit resursele la maxim, reușind să atingem obiectivele stabilite pentru acest exercițiu, să identificăm ce am putea îmbunătăți în procedeele și tacticele pe care le aplicăm în acest moment în Forțele Navale Române și la nivel NATO și să dezvoltăm în viitor acest exerciţiu.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit marți cu președinții comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Parlament, senatoarea Nicoleta Pauliuc și deputatul Laurențiu Dan Leureanu. Agenda discuțiilor a fost axată pe identificarea soluțiilor de transmitere rapidă către legislativul României pentru dezbatere și adoptare a proiectelor de lege prioritare, necesare asigurării cadrului adecvat de acțiune pentru forțele și mijloacele Ministerului Apărării Naționale în actualul context de securitate. Au fost analizate, de asemenea, stadiul și perspectivele programelor de înzestrare ale armatei, precum și soluții care pot să decurge din derularea acestor programe pentru sprijinirea dezvoltării industriei naționale de apărare.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ambasadorul Statelor Unite ale Americii din România, Kathleen Kavalec, a vizitat baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii americani și români staționați acolo. Kathleen Kavalec a arătat că prezența militarilor americani în baza de la Mihail Kogălniceanu reprezintă un simbol al angajamentului Statelor Unite ale Americii față de securitatea României și a Alianței: Kathleen Kavalec: Sunt astăzi aici pentru că Statele Unite și România sunt parteneri strategici, iar vizita mea este menită să sprijine România în eforturile pentru modernizarea apărării, inclusiv în baza de la Mihail Kogălniceanu. Trebuie să remarc faptul că această bază găzduiește un contingent mare de forțe americane, iar militarii sunt primiți cu multă căldură și primesc sprijin de la gazdele române. Adrian Gâtman (realizator rubrică): Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu se află într-un program de modernizare și extindere în valoare de 2,5 miliarde de euro. Comandor Nicolae Crețu, comandantul bazei: Îi datorăm foarte mult partenerului strategic Statele Unite pentru nivelul de securitate pe care România astăzi îl poate demonstra și, de asemenea, suntem împreună pentru a construi capabilități pentru viitorul nu doar al României, ci și al NATO în această zonă extrem de importantă, care astăzi concentrează atenția tuturor. Adrian Gâtman (realizator rubrică): Tot în baza de la Mihail Kogălniceanu au fost dislocate cinci aeronave Eurofighter ale Forțelor Aeriene Spaniole și un detașament de circa 70 de militari pentru misiuni de supraveghere aeriană, iar patru dintre cele șase avioane de luptă britanice aflate în țara noastră au fost repoziționate mai aproape de zona recentului atac cu drone și rachete al Iranului asupra Israelului.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Alte trei aeronave ale Forțelor Aeriene Olandeze au ajuns miercuri la Centrul de Instruire 16 de la Fetești. Cu una dintre ele a sosit în România și ministrul apărării din Regatul Țărilor de Jos, Kajsa Ollongren. Avioanele olandeze au fost întâmpinate în spațiul aerian românesc de două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române. La bordul uneia dintre ele s-a aflat ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr. Aeronavele au aterizat în Baza 86 Aeriană de la Fetești, unde cei doi oficiali au discutat despre situația de securitate din regiunea Mării Negre. Ministrul Tâlvăr a declarat că Centrul European de Pregătire 16, găzduit de țara noastră, va permite atingerea standardelor de instruire ale aliaților și partenerilor NATO.
Angel Tîlvăr: Onorăm și am onorat curajul și determinarea piloților care ne asigură de acolo, din aer, libertatea, pacea și liniște. Considerăm Centrul European de Pregătire pentru F-16 o realizare importantă și un punct nodal pentru securitatea regională.
Reporter: În Centrul European de pregătire de la Fetești sunt acum opt aeronave F-16 olandeze folosite pentru instruirea piloților români și din țările aliate și partenere. Kajsa Ollongren a reafirmat sprijinul Olandei pentru întărirea flancului de est al Alianței Nord-Atlantice.
Kajsa Ollongren: Avioanele F-16 sunt o dovadă a promisiunii că suntem dedicați să întărim flancul estic NATO și să susținem în continuare Ucraina și să antrenăm piloții ucraineni ca să își protejeze țara. Adrian Gâtman (realizator rubrică): Iar în România au ajuns încă trei aeronave F-16 din cele 32 achiziționate de țara noastră din Norvegia. Acestea vor completa Escadrila 48 Vânătoare a Bazei 71 aeriene de la Câmpia Turzii.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Exercițiu de amploare al NATO în nordul Europei. 20.000 de militari din 13 țări aliate iau parte, până pe 15 martie, la exercițiul „Nordic Response 2024”, condus de Norvegia. Finlanda participă pentru prima dată de la aderarea la NATO la un antrenament de apărare colectivă cu peste 4.000 de militari. Ciprian Panga are detalii.
Ciprian Panga: Potrivit unui comunicat al Alianței Nord-Atlantice, circa 50 de nave, submarine, fregate, corvete și portavioane și peste 100 de avioane de luptă, de transport și de supraveghere, împreună cu elicoptere, vor fi implicate în manevre. Exercițiul demonstrează capacitatea operațională, coeziunea și voința NATO de a apăra întreaga zonă a Alianței, a precizat și armata finlandeză. Exercițiul face parte din seria „Steadfast Defender”, cel mai mare exercițiu NATO din ultimele decenii. În aceeași serie se înscrie și „Dragon 2024”, un adevărat test al armatei poloneze de a răspunde unei crize multidimensionale. La exercițiu Polonia participă cu 15.000 de militari, alți 5.000 aparținând altor nouă state membre NATO.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Comisia Europeană a propus impulsionarea cu cel puțin 1,5 miliarde de euro în următorii trei ani a industriei militare europene, pe care dorește să o încurajeze să își asume mai multe riscuri pentru a crește producția prin intermediul de achiziții comune sau avantaje fiscale. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Securitate, a declarat că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a readus un război de mare intensitate în Europa. După zeci de ani de cheltuieli insuficiente, trebuie să investim mai mult în apărare și să o facem în comun și mai bine. Prin noul program, statele Uniunii sunt invitate să achiziționeze cel puțin 40 de procente din echipamentele de apărare la comun până în anul 2030. Tot până atunci, se are în vedere ca valoarea comerțului pentru apărare în interiorul Uniunii să fie de cel puțin 35% din valoarea totală a pieței europene în acest domeniu.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Brigada 9 Mecanizată „Mărăşeşti” a desfășurat în această săptămână în Centrul Secundar pentru Instruire din Babadag, județul Tulcea, exercițiul multinațional „Justice Eagle 24”. La antrenament a luat parte și o subunitate de militari din Armata Națională a Republicii Moldova. Una dintre secvențele exercițiului a avut loc la Topraisar, acolo unde militarii geniști din Brigada 9 s-au instruit împreună cu militarii americani dislocați în țara noastră. „Justice Eagle” este un exercițiu anual cu trageri de luptă reale, cu mai multe categorii de armament.
Maior Stoica Marian, comandatul Bataliunui 341 Infanterie Constanța și directorul exercițiului „Justice Eagle”:Desfășurăm partea principală, o tragere cu toate subunitățile Brigăzi 9 Mecanizate, cu secția de artilerie, cu tancurile T55 și cu infanteria îmbarcată și debarcată. Scopul exercițiul este a de demonstra interoperabilitatea cu partenerii prezenți în poligon, de a ne valida procedurile interne și de a aduce realismul luptelor în poligoanele de instrucție.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române și cele turce, aflate în țara noastră pentru misiunile comune de poliție aeriană întărită, au desfășurat miercuri un exercițiu demonstrativ în Baza 86 Aeriană de la Fetești. Potrivit scenariului, avioanele F-16 au interceptat o aeronavă străină care a intrat în spațiul aerian românesc și care pierduse legăturile de comunicații. Procedurile NATO presupun un anumit mod de acțiune în astfel de situații, am aflat de la căpitanul Octavian Palferentz, pilot în Baza 86 Aeriană.
Octavian Palferentz: Este un proces treptat de escaladare a forței, în care se încearcă reluarea contactului radio cu aeronava respectivă prin diverse mijloace. În caz de ultimă instanță, efectiv sunt decolate avioane serviciului de luptă pentru a intercepta aeronava respectivă și pentru a obține cât mai multe informații.
Reporter: În Baza Aeriană de la Feteşti se află și un detașament al Forțelor Aeriene franceze, format din 40 de militari și trei aeronave Rafale, una dintre ele fiind folosită și în exercițiul de antrenament în comun cu piloții români și turci.
Octavian Palferentz:Am fost foarte bine primiți aici. Facilitățile sunt la standardele NATO. Este perfect pentru noi. Suntem deja obișnuiți cu pista și cu celelalte facilități. Avem tot ce ne trebuie pentru a ne antrena și a trimite în misiune avioanele Rafale.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Misiunile comune de poliție aeriană întărită sub comandă NATO contribuie la creșterea capacității aliate de reacție rapidă și descurajare, iar prezența piloților francezi în țara noastră face parte din noul concept NATO de dislocare rapidă a forțelor, ne-a confirmat colonelul Corneliu Pavel, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale.
Corneliu Pavel: NATO implementează un nou concept, de redislocare cu termen scurt de notificare. Prezența militarilor francezi astăzi aici la Baza 86 Aeriană Fetești ne arată exact acest lucru.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit marți, la București, cu noul șef al Gărzii Naționale a Statului Alabama, generalul de brigadă David Pritchett. Cei doi oficiali au discutat despre seritatea la Marea Neagră în contextul războiului din Ucraina și despre cooperarea româno-americană în domeniul apărării. Ministrul Tîlvăr a subliniat importanța măsurilor de întărire a monitorizării și securizării spațiului aerian al României și, implicit al NATO, atât prin eforturi în plan național, cât și prin cooperarea cu aliații. Delegația americană a vizitat și Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii din contingentele aliate dislocate în țara noastră.
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”!
Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de ceea ce facem la Ministerul Apărării și din perspectiva relațiilor internaționale!
Adrian Gâtman: Două sunt temele pe care vi le propun să le discutăm. Două evenimente foarte importante la care ați participat odată, miercuri și joi, la Roma, pentru ședința de guvern comună româno-italiană. Ați avut acolo convorbiri cu conducerea Ministerului Apărării din Italia, în calitate de membru al Guvernului României. Care sunt principalele puncte de interes asupra cărora v-ați oprit?
Angel Tîlvăr: Pentru mine a fost o întâlnire care era pregătită de o întâlnire anterioară pe care am avut-o la sfârșitul anului trecut, cu omologul meu, cu domnul Guido Crosetto. Am avut ocazia din nou la Ministerul Apărării din Italia să reluăm temele pe care le fixaserăm atunci ca fiind subiecte de interes, și anume o prezență sporită a militarilor italieni în România. Și aici am avut ocazia să le mulțumesc pentru faptul că piloții militari au asigurat serviciu de poliție aeriană pentru o perioadă în România, cu rezultate foarte bune și cu efecte foarte bune, ținând seama de specificul misiunilor lor. Pe de altă parte, am putut să vedem că avem opinii identice și viziuni identice, pentru că și eu și colegii mei italieni sunt membri în diferite, formate internaționali din care facem parte, la nivel politico-militar, fie la nivelul Uniunii Europene, fie la nivel NATO. Nu-i mai puțin adevărat că după discuțiile pe care le-am avut la minister, am participat la ședința comună în care, împreună cu premierul Ciolacu și cu doamna Meloni, am luat fiecare domeniu care a fost reprezentat de miniștrii de linie și am făcut o evaluare a discuțiilor bilaterale, punându-le în felul acesta în, să zicem, coșul comun al ședinței de guvern. Deci, cred că a fost o inițiativă bună, concretizată, din punctul meu de vedere, atât cu lucruri care țin de viziunea noastră comună, politico-militară, dar și cu lucruri complete, care țin de prezență militară, care țin de invitația adresată prietenilor italieni să fie mai prezenți în ceea ce privește procesele de achiziție sau de creare de locuri de muncă în România prin implicarea industriei de apărare.
Adrian Gâtman: Știu că un punct de discuție a fost și procentul din Produsul Intern Brut al fiecărui stat membru NATO alocat pentru apărare. Iată, nu mai departe de două zile în urmă, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunța un număr record de state, 18, care au depășit acest procent. Evident, și România se numără printre ele.
Angel Tîlvăr: Mă bucur că mi-aţi pus această întrebare, pentru că am ocazia să spun că România a depășit acest procent încă de acum șase sau şapte ani, anul trecut având chiar 2,5% din PIB, iar anul acesta în momentul de față 2,28, cu posibilitatea de a avea la jumătatea verii din nou 2,5. Deci noi n-am fost niciodată vizați de astfel de discuții, pentru că statul român, cetățenii României, prin intermediul parlamentarilor care îi reprezintă, care au aprobat bugetul pentru apărare, au înțeles nevoia de înzestrare și, iată, situația de securitate apărută în această perioadă la estul României ne-a găsit cu câteva echipamente care sunt de vârf din punct de vedere tehnologic și extrem de utile. Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani. Deci, România, din acest punct de vedere, a înțeles înaintea multora nevoia de înzestrare, pentru că regiunea Mării Negre este o regiune care ne-a îndemnat la un soi de prudență, care s-a concretizat în achiziții de acest gen.
Adrian Gâtman: Privitor la participarea trupelor atât din România, cât și din Italia în teatrul de operații din Balcanii de Vest. Cele două țări au poziții importante negociate acolo, în structurile de comandă ale misiunilor KFOR și respectiv EUFOR ALTHEA.
Angel Tîlvăr:Exact! În Bosnia-Herţegovina momentan avem Şeful Statului Major. La anul vom avea comanda misiunii, dar este și normal să o avem, pentru că avem cea mai mare contribuție la misiunea EUFOR ALTHEA. Deci, lucrul acesta vine și ca urmare a contribuție României și, ca urmare, a importanței pe care România o dă unor astfel de misiuni. Același lucru este valabil și în format KFOR în Priștina, în Kosova, unde am luat decizia la sfârșitul anului să mărim efectivul militarilor prezenți, având acum în jur de 250. Deci, România este adepta și a formalizat și a transformat în decizie ceea ce s-a discutat și la summit-ul de la Madrid, şi la summit-ul de la Vilnius, și anume o abordare de tip 360° și Italia, să știți că vede lucrurile asemănător cu noi. Şi ei consideră că prezența noastră acolo poate genera pace și stabilitate, ceea ce ne dorim.
Adrian Gâtman: Sunteți acum la Munchen pentru Conferința de securitate, cel de-al doilea eveniment important al agendei dumneavoastră din această săptămână. Care sunt elementele semnificative pe care le aveți în vedere acolo?
Angel Tîlvăr: Pentru cei care ne ascultă, vreau să vă spun că Formul de Securitate de la Munchen este probabil cel mai important eveniment în acest format din lume. Este la a 60-a ediție, cred, și întotdeauna parte de prezență începând de la șefi de state, premieri, miniștri ai apărării, șefi de state majore și terminând cu experți din toate domeniile, inclusiv industria de apărare, /…/ și aşa mai departe. Este o agitație permanentă aici, pentru că în marja acestui eveniment au loc foarte multe întâlniri bilaterale. Eu însumi, astăzi, am avut întâlniri bilaterale, pe lângă sesiunile plenare la care am participat, prima fiind încă de dimineață, dedicată relației între buget și componenta militară și nivelul de apărare strategică. Și aici am avut ocazia să reprezint o țară care și-a făcut datoria și din punct de vedere al bugetului alocat față de Alianță, după care am avut reuniri bilaterale cu omologul meu din Estonia, cu care avem două proiecte pe care le discutăm mai de multă vreme și pe care dorim să le consimțim și am avut o discuție substanțială împreună cu Şeful Statului Major care m-a însoțit pe subiecte pe care le avem pe agendă mai de multă vreme și care sper să se concretizeze. Am avut apoi două întâlniri cu mediul care ține de industria de apărare, și anume cu președintele Rheinmetall și președintele Lockheed Martin. Cu ambele companii, noi avem operațiuni de înzestrare sau de colaborare foarte, foarte importante și care au început de multă vreme. Nu vă ascund faptul că în ceea ce privește una din ele, dat fiind faptul că există o cerere foarte mare de echipamente militare și o producție care nu ține pasul cu cererea, din nou, așa cum am făcut-o și la Washington, din nou am pus accentul pe respectarea termenelor de livrare, pentru că este foarte important pentru noi ca stat stabil și predictibil în regiunea Mării Negre, fiind probabil unul din principalii donatori de securitate în regiune, să avem echipamentele necesare pentru a asigura securitatea rezilientă pe Flancul estic.
Adrian Gâtman: Domnule ministru, vă mulțumesc pentru toate aceste detalii! Vă mulțumesc pentru prezența la „Jurnal militar”!
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Baza americană de apărare antirachetă construită în nordul Poloniei a devenit operațională. Este a doua facilitate de acest tip a Statelor Unite în Europa, după cea deschisă în țara noastră, la Deveselu. Baza de la Redzikowo și cea din România sunt destinate apărării statelor occidentale împotriva rachetelor balistice lansate de țări precum Iranul – a precizat Alianța Nord-Atlantică. Cele două baze sunt parte a unui sistem de apărare antirachetă care mai cuprinde radare aflate în Turcia, un centru de comandă în Germania și nave americane, se arată într-o analiză a BBC. Sistemul protejează țările aliate împotriva rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Cele patru aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane și-au încheiat misiunea în România. Piloții germani din contingentul de 150 de militari detașați în țara noastră au desfășurat misiuni de poliție aeriană împreună cu Forțele Aeriene Române, sub comandă NATO. Pe lângă avioanele de vânătoare, trupele germane au avut în baza de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța și un sistem performant de detectare a dronelor, cu o rază de acțiune de peste 40 de kilometri. Nicolae Crețu, comandor, comandantul Bazei 57 Aeriene: Vorbim despre o misiune care s-a desfășurat pe o perioadă mai scurtă de timp. S-a demonstrat că în numai câteva săptămâni de zile, bazat pe coordonarea foarte bună între noi și dumnealor, s-a reușit punerea la punct a tuturor elementelor necesare de cooperare. Misiunea a decurs foarte bine.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Primul dintre cele două vânătoare de mine achiziționate de România din Marea Britanie este așteptat să sosească marți în Portul Militar Constanța. Nava se află în ultima etapă de marș, după ce acum o lună a plecat din portul scoțian Rosyth și a navigat în apele Mării Nordului, Oceanului Atlantic, Mării Mediterane și Mării Egee spre Marea Neagră, cu escală în porturile Le Havre, A Coruña, Málaga, Cagliari și Souda. Vânătorul de mine cu număr de bordaj M270 și numele onorific „Sublocotenent Ion Ghiculescu” va intra în compunerea Divizionului 146 Nave Minare-Deminare al Forțelor Navale Române. Misiunea principală a celor 40 de marinari militari din echipaj va fi identificarea și neutralizarea minelor aflate în derivă în Marea Neagră. Pentru cele două vânătoare de mine, țara noastră a plătit 150 de milioane de euro.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Militarii din grupul de luptă NATO găzduit de România au desfășurat un exercițiu de antrenament în baza de instruire a Regimentului 307 Infanterie Marină de la Babadag. „Dacian Winter” a avut loc între 11 și 15 decembrie și a fost destinat instruirii punctului de comandă al grupului de luptă. La exercițiu au participat și militari ai elementului de comandă înaintat al unei brigăzi franceze. Exercițiul a fost condus de Divizia Multinațională Sud-Est. Patrick Guillaume, colonel, comandantul grupului de luptă: Cel mai important lucru pentru mine și pentru batalion este să consolidăm interoperabilitatea între militarii francezi și cei aliați, pentru că unitatea mea este integrată într-o brigadă NATO. Cooperăm cu militarii belgieni și cu cei luxemburghezi, pentru că ei sunt parte a batalionului multinațional. Lucrăm cu multe națiuni, lucrăm împreună pentru că știm că împreună vom fi mai puternici.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale s-a întâlnit, marți, la București, cu atașații apărării acreditați în țara noastră. Angel Tîlvăr a apreciat relațiile excelente între partenerii din NATO și Uniunea Europeană, în special în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse în Ucraina. Ministrul apărării a făcut și o trecere în revistă a misiunilor și operațiilor internaționale în care sunt angajate Forțele Armatei României și a precizat că bugetul pentru apărare va fi și în 2024 de 2,5% din produsul intern brut, din care aproximativ 40% vor fi folosite pentru achizițiile de tehnică și echipamente militare. Întâlnirile anuale ale reprezentanților conducerii Ministerului Apărării Naționale cu atașații străini ai apărării au ca scop intensificarea cooperării militare cu statele cu care România întreține relații diplomatice.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Forțele Federației Ruse au atacat din nou cu drone infrastructura portuară ucraineană de la Dunăre, la granița cu țara noastră. În cursul nopții de miercuri spre joi, sistemul de supraveghere radar al armatei a indicat o posibilă pătrundere neautorizată în spațiul aerian național, cu semnal detectat la mică înălțime. Bogdan Dinu a urmărit subiectul și vine cu detalii. Bogdan Dinu: Aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române și Eurofighter Typhoon ale forțelor aeriene germane, aflate în baza de la Mihail Kogălniceanu, au fost ridicate pentru a executa misiuni de supraveghere a spațiului aerian național.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis un mesaj RO-Alert la ora 22:45, iar starea de alertă aeriană a încetat în jurul orei 2:00. Echipe ale Ministerelor Apărării și Afacerilor Interne s-au deplasat în zonă, unde au identificat un crater de 1,5 metri adâncime, rezultat ca urmare a prăbușirii necontrolate a unei drone într-un perimetru nelocuit, aflat la circa patru kilometri de localitatea Grindu, din județul Tulcea. Zona a fost securizată, iar structurile abilitate au ridicat probe, conform procedurilor. Ministerul Apărării Naționale monitorizează în continuare spațiul aerian și zonele în care pot să apară riscuri ca urmare a unor astfel de incidente.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : Alianța Nord-Atlantică intenționează să-și înlocuiască avioanele de supraveghere AWACS cu o versiune militară a aeronavei Boeing 737. Actuala flotă este în funcțiune din anii 1980, iar instrumentele de monitorizare a spațiului aerian datează din aceeași perioadă. Contractul pentru noile aeronave Boeing E-7A Wedgetail urmează să fie semnat anul viitor, iar primul avion va intra în serviciul operațional până în 2031. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a salutat angajamentul aliaților de a investi în capabilități de ultimă generație și a declarat că avioanele de supraveghere și control sunt cruciale pentru apărarea colectivă a NATO.
În prezent, avioanele AWACS sunt staționate în Baza Militară de la Geilenkirchen din Germania, de unde au fost folosite pentru misiunile de supraveghere ale NATO de-a lungul Flancului Estic al Alianței, după atacul Rusiei asupra Ucrainei.
Foto: A Periam Photography / Alamy / Alamy / Profimedia
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : România are în Statele Unite ale Americii instructori pentru pregătirea piloților pe aeronave de vânătoare. Forțele Aeriene Române fac parte dintr-un program al NATO în care 14 țări aliate își antrenează în comun piloții în Baza Aeriană „Shepard” din Texas. Programul fiecărei serii are o durată de 55 de săptămâni. În acest moment, în baza americană se află nouă instructori români și șase piloți care au venit la pregătire, la care se vor adăuga alţi şase în luna decembrie. Coordonatorul detașamentului românesc este căpitan-comandorul Radu Șerban. Cpt.cdor Radu Şerban: Majoritatea țărilor partenere au făcut eforturi deosebite să aducă instructori aici, în program, cu background operațional – adică, au zburat pe F-35, F-22, F-18, Eurofighter, Tornado ș.a.m.d., inclusiv MIG 21 Lancer. Studenții nu vor fi expuși doar la un antrenament specific, ci vor avea parte de experiența reală a instructorilor în diferite teatre de operații. Din punctul meu de vedere, este o experiență extraordinară ca într-un flightroom să fie instructori din mai multe țări, studenți din mai multe țări. Toți vorbesc aceeași limbă, operează aceeași aeronavă, aceleași proceduri și aceleași tehnici. Din punctul meu de vedere, asta înseamnă NATO.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : Un proiectil găsit în mare în timpul lucrărilor de lărgire a plajei, în zona Eforie Nord, a fost neutralizat marți de scafandrii militari. Statul Major al Forțelor Navale informează că o grupă de scafandri specializați în lupta împotriva dispozitivelor explozive din cadrul Centrului 39 Scafandri a executat o misiune de distrugere a unui proiectil rămas probabil din cel de-al Doilea Război Mondial.
Olivia Bucioacă a urmărit subiectul și vine cu detalii de la Constanța. Olivia Bucioacă ( reporter ):Elementul de muniție a fost descoperit în cadrul lucrărilor de înnisipare desfășurate în zona plajei Belona din Eforie Nord. Ca urmare a apelului la serviciul de urgență 112, specialiștii EOD s-au deplasat din Portul Militar Constanța, cu o ambarcațiune rapidă, până în raionul în care a fost descoperit dispozitivul exploziv. Proiectilul a fost transportat într-o locație sigură, unde a fost neutralizat conform procedurilor specifice.
Secția scafandri de luptă EOD din compunerea Divizionului 175 Nave Scafandri de Luptă este unica structură din România destinată să intervină pentru neutralizarea dispozitivelor explozive neexplodate sub apă.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : Compania „Aerostar” Bacău a semnat un contract de colaborare cu Derco Aerospace, una dintre diviziile concernului american „Lockheed Martin”. Contractul presupune transferul tehnologic necesar pentru reparațiile echipamentelor avioanelor militare F-16. Ciprian Panga: Concret, este vorba despre reparația de trenuri de aterizare, roți și frâne pentru flota de aeronave de acest tip a Forțelor Aeriene Române, cu reducerea timpilor de execuție și îmbunătățirea logisticii pentru pregătirea misiunilor. Derco Aerospace activează în domeniu din anul 1979 și este un lider recunoscut în furnizarea de piese de schimb pentru aeronave, logistică, reparații de componente și soluții tehnice pentru clienții din întreaga lume. În prezent, compania oferă soluții logistice complete, care sprijină flotele militare și comerciale din 65 de țări.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : La semnarea contractului cu „Aerostar” Bacău a fost prezent și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Mircea Geoană: E un contract foarte important și mă bucur foarte mult când văd că și companii românești și locuri de muncă foarte calificate și bine plătite se întâmplă și în România. Eu încurajez la NATO o adevărată renaștere a industriei de apărare în țări cum este și România. „Aerostarul” este parte a ceea ce eu numesc „Valea aviației”. Eu am mare încredere că și în industria de apărare, și în industriile cu dublă întrebuințare, România poate și trebuie să joace un rol mult mai important.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) : Patru avioane de luptă germane Eurofighter Typhoon au ajuns miercuri în România, în Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Aeronavele vor asigura, alături de forțele Aeriene Române, misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO. Contingentul german dislocat în țara noastră pentru această misiune este format din 140 de militari. Ambasada Germaniei în România a precizat că misiunea celor patru aeronave de luptă contribuie la consolidarea apărării aeriene pe flancul sud-estic al NATO și arată sprijinul pentru partenerul român. Ultima prezență a aviației militare germane în țara noastră a fost la începutul anului trecut, când a desfășurat împreună cu Forțele Aeriene Italiene misiuni de poliție aeriană, în baza declarației comune privind interoperabilitatea aeronavelor Eurofighter Typhoon.
Adrian Gâtman (realizator rubrică) – Republica Moldova s-a alăturat procesului reuniunilor miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, o inițiativă de cooperare a statelor din regiune. Decizia a fost luată în Turcia, în cadrul unei întâlniri ministeriale în acest format.
Prezent la Ankara, ministrul român al apărării, Angel Tâlvăr, a discutat cu partenerii regionali despre consolidarea brigăzii din Europa de Sud-Est și despre importanța unor noi proiecte de colaborare, printre care cel de combatere a minelor marine în Marea Neagră, la care vor participa Turcia, România și Bulgaria. Țara noastră exercită până în 2025 președinția rotativă a inițiativei.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Congresul Statelor Unite ale Americii a fost notificat cu privire la vânzarea către România a 54 de tancuri de lupte Abrams, muniție și simulatoare pentru instruire. Mașinile de luptă care vor fi livrate Forțelor Terestre Române sunt în cea mai modernă versiune a acestui model, aflate și în dotarea armatei americane. Mai multe aflăm de la Constantin Herțanu.
Constantin Herțanu: Valoarea estimată a contractului este de aproximativ 1 miliard de dolari, în concordanță cu aprobarea prealabilă a Parlamentului României.
Conform legislației americane, Congresul Statelor Unite a fost notificat cu o valoare inițială mai mare, de aproximativ 2,5 miliarde de dolari. Ministerul Apărării Naționale precizează că, în cadrul acestui program, industria națională de profil din țara noastră va avea un rol important în furnizarea suportului logistic integrat.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Tot la capitolul achiziții de echipamente militare, în România au ajuns primele 33 de vehicule blindate de tip JLTV pentru forțele de operații speciale, iar în Baza 90 Aeriană Otopeni a fost recepționată o altă Aeronavă Hercules C-130H, primită cu titlu gratuit de la Statele Unite ale Americii.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Marți a avut loc, la Bruxelles, o nouă reuniune a Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene. Principalul subiect de discuție a fost sprijinul pentru Ucraina și adaptarea instrumentelor actuale, cum ar fi Facilitatea Europeană pentru Pace, ca răspuns la cerințele partenerului ucrainean. Prezent în capitala Belgiei, ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a informat partenerii europeni cu privire la demersurile recente întreprinse la nivel național, inclusiv în contextul declarației comune România-Ucraina, adoptată la 10 octombrie, care prevede creșterea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic. Miniștrii apărării s-au întâlnit la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care au discutat despre măsurile de protecție a infrastructurii critice, după ce recent a avut loc un incident la conducta de gaz din Marea Baltică.
Jens Stoltenberg: Avem mai multe nave și avioane de patrulare, avem drone pentru a crește prezența în Marea Baltică și Marea Nordului. Am stabilit, de asemenea, un centru de comandă maritim în Regatul Unit, pentru a coordona mai bine forțele aliate, în cooperare cu partenerii și cu Uniunea Europeană, dar și cu sectorul privat, în ceea ce privește schimbul de informații pentru protecția infrastructurii maritime
Adrian Gâtman (realizator rubrică): O delegație a mediului de afaceri din Statele Unite ale Americii în domeniul apărării s-a aflat în România pentru a stabili noi legături comerciale cu industria de profil din țara noastră. Reprezentanții companiilor americane au avut peste 250 de întâlniri cu potențiali cumpărători români, parteneri și agenții guvernamentale. La București, Departamentul de Comerț al Statelor Unite a deschis misiunea de comerț în domeniul aerospațial și al apărării în centrul și sud-estul Europei. Prezent la eveniment, șeful Direcției Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării Naționale, generalul-locotnent Teodor Incicaș, a transmis că industria de apărare din România ar trebui să profite de relația puternică la nivel de guvern cu Statele Unite și că proiectele comune înseamnă și schimbul de practici și tehnologii, care sunt benefice pentru ambele părți. Generalul Incicaș a făcut referire și la planurile de înzestrare a armatei, unde a arătat că, la începutul anului viitor, România va semna un contract pentru achiziția de aeronave F-35.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Primul sistem de rachete sol-aer Patriot intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române a fost testat miercuri, în poligonul de la Capu Midia de militarii Regimentului 74 PATRIOT Mihai Bravu. Verificarea sistemului s-a făcut printr-un exercițiu tactic cu trupe și trageri reale. Olivia Buceoacă a fost prezentă în poligon și vine cu detalii.
Olivia Bucioacă (reporter): Exercițiul a presupus antrenamente cu ținte aeriene marcate. Scenariul a inclus și atacuri simulate ale unor aeronave F-16 asupra instalațiilor Patriot. Pe timpul exercițiului a existat și o problemă tehnică de comunicații, care a arătat însă performanțele sistemului, acesta comutând automat tragerea pe un alt lansator.
Colonelul Virgil Toșa, comandantul Regimentului 74 Patriot: Prin trageri reale, rachetiștii își validează toate procedurile. Acest exercițiu a însemnat încununarea muncii celor cinci ani de când ne-am înființat ca regiment.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): România a plătit aproape patru miliarde de dolari pentru șapte sisteme Patriot, în cea mai recentă configurație disponibilă. Patru dintre ele sunt deja recepționate de Forțele Aeriene, iar celelalte trei vor intra în dotarea Forțelor Terestre Române până în anul 2026.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Luni a fost inaugurat, în Baza 86 Aeriană de la Fetești, Centrul European de Instruire F-16. Centrul va fi un hub internațional pentru instruirea piloților pe acest tip de aeronavă și va facilita creșterea interoperabilității dintre aliați. Conform acordului de colaborare, Ministerul Român al Apărării pune la dispoziție baza militară, facilitățile de instruire și sprijinul națiunii gazdă. Forțele Aeriene ale Regatului Țărilor de Jos contribuie cu aeronavele, iar compania americană Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța. În cadrul centrului se vor instrui piloți români și din state aliate și partenere, inclusiv Ucraina. Comandantul centrului este comandorul Alin Cachiț.
Alin Cachiţ: Cu siguranță o să facem față și cu siguranță avem foarte mult de învățat, avem foarte mult de a armoniza lucrul în echipă și vom dezvolta tehnici și practici noi și sperăm ca totul să fie în regulă. Este un pas înainte prin faptul că această aeronavă nu mai este numai o aeronavă. F-16 este o platformă care efectiv poate fi integrată în sistemul de apărare al NATO, are senzori cu care te integrezi efectiv cu celelalte sisteme de apărare.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică a condamnat decizia de marți a Rusiei de a se retrage din Tratatul privind forțele armate convenționale și a anunțat suspendarea acordului pentru oricât timp va fi necesar. Retragerea Rusiei este ultima dintr-o serie de acțiuni sistematice care subminează securitatea euroatlantică. În consecință, statele aliate participante intenționează suspendarea tratatului în conformiatte cu drepturile lor internaționale, precizează oficialii NATO. Cu amănunțe vine Ciprian Panga. Ciprian Panga – Tratatul forțelor armate convenționale în Europa, semnat în anul 1990, la un an de la căderea Zidului Berlinului, limita categoriile de echipamente militare pe care NATO și, la vremea respectivă, Pactul de la Varșovia le puteau folosi. Înțelegerea acea scopul de a preveni ca una dintre părțile aflate în Războiul Rece să maseze forțe pentru o ofensivă împotriva unui alt stat din Europa. Rusia și-a suspendat participarea la tratat în anul 2007 și a încheiat participarea activă în anul 2015. Marți, Rusia s-a retras formal din acest acord. Moscova este de părere că, prin extinderea NATO, în special cu includerea Finlandei și, în viitor, a Suediei, tratatul nu mai are valoare.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Olanda a trimis în România primele cinci aeronave care vor deservi Centrul European de Instruire F-16 găzduit de țara noastră. Avioanele au sosit marți în Baza 86 Aeriană de la Borcea. Centrul va contribui la accelerarea procesului de formare a piloților români în contextul în care Armata României se pregătește să primească cele 32 de aeronave F-16, achiziționate recent din Norvegia. Gabriela Saksa a urmărit subiectul și are detalii. Gabriela Saksa: Centrul va fi un hub internațional pentru instruirea piloților de aeronave F-16 și va facilita creșterea interoperabilității dintre aliați. Conform acordului de colaborare, Ministerul român al Apărării pune la dispoziție baza militară, facilitățile de instruire și sprijinul națiunii-gazdă. Forțele Aeriene Olandeze contribuie cu aeronavele, iar compania Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța. În cadrul centrului se vor instrui piloți români și din state aliate și partenere, inclusiv Ucraina. Pentru România, programul F-16 asigură trecerea de la MiG-ul 21 la performantul F-35 – ne-a declarat locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul de flotilă aeriană Leonard Baraboi. Leonard Baraboi: Pentru România este o oportunitate de a-și forma viitorii piloți de F-16, un pas considerat necesar pentru a ajunge la F-ul 35, noua coloană vertebrală a forțelor aeriene NATO. De la MiG-ul 21 pentru a trece la F-ul 35 trebuia ceva de tranziție. La nivelul Forțelor Aeriene s-a găsit această soluție, astfel încât vom antrena și piloții în noile tehnici, tactici și proceduri și trecerea va fi graduală.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Franța este unul dintre cei mai importanți parteneri strategici ai României și un contributor-cheie la securitatea țării și a regiunii noastre – a declarat ministrul apărării, Angel Tîlvăr, la finalul întâlnirii cu noul ambasador al Franței în România, Nicolas Warnery. Cei doi oficiali au discutat la București despre importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea europeană și rolul esențial al grupului de luptă pentru apărare colectivă din țara noastră, cu Franța în rol de națiune-cadru. Pe timpul întâlnirii a fost trecut în revistă și programul comun de pregătire și exerciții al militarilor din cele două țări, iar ambele părți și-au exprimat susținerea pentru Ucraina și Republica Moldova. Angel Tîlvăr s-a întâlnit în această săptămână și cu Slavjanka Petrovska, Ministrul apărării din Republica Macedonia de Nord, țară care are un contingent de militari în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est din România.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): „Femeile, pacea și securitatea” a fost tema conferinței internaționale pe probleme de gen, găzduită de Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Apărării Naționale în parteneriat cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Reprezentanți ai ONU, NATO, Uniunii Europene, OSCE și Uniunii Africane au analizat implementarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privitoare la acest domeniu și au discutat pe marginea programelor de finanțare și asistență. Rețeaua globală a punctelor focale naționale are în prezent 100 de membri și este coprezidată în acest an de Statele Unite și de România. Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării: Prezența noastră a tuturor aici, cu scop de a promova egalitatea de gen și pacea, arată că toți ne asumăm aceleași valori. În ceea ce privește Ministerul Apărării Naționale, egalitatea de gen între femei și bărbați devine o realitate din ce în ce mai clar conturată. Nu există niciun fel de piedică, chiar încurajăm prezența doamnelor în rolurile-cheie. Performanța nu se măsoară în gen, ci în capacitatea fiecăruia de a parcurge drumul de pregătire și determinare personală.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Și-a încheiat misiunea rotația a opta a Detașamentului de Apărare Antiaeriană asigurată de România pentru grupul de luptă NATO din Polonia. „Gheparzii de fier” din Batalionul 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea s-au instruit timp de șase luni alături de aliați americani, britanici, croați și polonezi. Împreună, ei au asigurat prezența înaintată consolidată în flancul nord-estic al Alianței, în acord cu măsurile adoptate la Summitul de la Varșovia din 2016. Ceremonia de repatriere a detașamentului s-a desfășurat joi, la sediul Comandamentului Brigăzii 9 Mecanizată din Constanța. Misiunea Armatei Române în Polonia este continuată de militarii Batalionului 3 Apărare Antiaeriană de la Turda.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au participat cu aeronave F-16 Fighting Falcon la exercițiul internațional Neptune Strike 2023. Antrenamentele piloților români au avut loc în spațiul aerian național și au urmărit realizarea schimbului de experiență cu aliații participanți la exercițiu pentru aplicraea tehnicilor, tacticilor și procedurilor specifice misiunilor de apărare aeriană. Exercițiul s-a desfășurat sub egida NATO și a reunit 20 de națiuni aliate, iar zona de operații s-a întins din Marea Mediterană și Marea Neagră până la Marea Baltică.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Germania a donat Republicii Moldova alte două transportoare blindate Piranha dintr-un total de 19, prevăzut într-un acord semnat acum doi ani de ministerele apărării din cele două țări. Blindatele Piranha sunt recepționate în contextul realizării obiectivului de modernizare a capabilităților Armatei Naționale, se arată într-un comunicat al Ministerului moldovean al Apărării. Vehiculele de luptă vor fi folosite în cadrul procesului de instruire a militarilor care urmează să fie detașați în misiuni internaționale de menținere a păcii.
Aflată la Chișinău, unde are loc a IV-a ediție a Platformei de sprijin pentru Moldova, Annalena Baerbock, ministrul german al afacerilor externe, a promis continuarea sprijinului pentru Moldova. Germania va sprijini Republica Moldova în probleme energetice și economice, precum și în reformele pe care trebuie să le adopte pe calea aderării la UE, şi va aloca anul viitor 95 de milioane de euro pentru a ajuta la atingerea acestor obiective – a mai declarat Baerbock, citată de săptămânalul german „Die Zeit”.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Uniunea Europeană a organizat în Spania primul exercițiu militar de amploare, în efortul de a crește capacitatea blocului comunitar de a răspunde mai rapid la crizele din afara granițelor sale. Șefului diplomației europene, Josep Borrell, prezent în Baza Navală Rota, care a găzduit exercițiul, a declarat că, din păcate, acestea sunt scenariile cu care trebuie să ne confruntăm și trebuie să fim pregătiți pentru a reacționa.
La exercițiul MILEX 23 au participat 2.800 de militari din nouă state europene, printre care și România, cu un de atașament al Forțelor aeriene format din 30 de militari și două elicoptere IAR 330 din Baza 90 Transport Aerian. La una dintre secvențele exercițiului a asistat și generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării, aflat în Spania, pentru reuniunea Comitetului militar al Uniunii Europene.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Structurile de comunicații, tehnologia informației și apărare cibernetică din Armata României au încheiat exercițiul tehnic de specialitate Cetatea 2023. Scenariul a vizat o operație militară de tip coaliție și a urmărit testarea sistemelor tehnice ale țărilor aliate și partenere, nouă la număr, prezente la exercițiu. Colonelul Dănuț Țigănuș, ofițerul de proiect al exercițiului: Peste 1.000 de participanți, experți în domeniul comunicații, tehnologia informațiilor și apărare cibernetică, tot procesul de planificare a fost menit să construiască un cadru de testare național, multinațional, care să conducă la îndeplinirea unui obiectiv major foarte important pentru zilele noastre, realizarea mediului integrat de desfășurare a unei emisiuni în format aliat și cu participare de parteneriat. Adrian Gâtman (realizator rubrică): Un alt exercițiu aflat la final este și Wind Spring 23, desfășurat în Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu. Exercițiul a urmărit instruirea participanților pentru desfășurarea operațiilor militare în context întrunit și multinațional, dar și evaluarea Brigăzii 81 Mecanizate de la Bistrița. Am aflat de la comandantul ei, colonelul Cristinel Colibaba: Colonelul Cristinel Colibaba: Evaluarea de anul acesta nu este decât un prim pas, pentru că este un proces repetitiv, se va întâmpla o dată la patru ani, iar evaluarea ulterioară va porni de la acest raport de evaluare, care a fost întocmit anul acesta. Pentru cei care ne vor urma, munca va fi şi mai grea pentru a rămâne la nivelul pe care l-am stabilit anul acesta. Adrian Gâtman (realizator rubrică): La exercițiul Wind Spring 23 au luat parte 2.000 de militari români și parteneri francezi din Grupul de Luptă NATO dislocat în țara noastră.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
