Un eveniment editorial: lansarea volumelor “Un destin la Marea Neagră. Tătarii din Dobrogea ”şi „Istorie şi identitate la turcii din Dobrogea”
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 septembrie 2018, 10:29
Miercuri, 12 septembrie 2018, ora 1300, în sala de conferinţe a Muzeului de Istorie şi Arheologie din Constanţa, Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României în colaborare cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale organizează evenimentul de lansare a volumelor: „Un destin la Marea Neagră. Tătarii din Dobrogea ”şi „Istorie şi identitate la turcii din Dobrogea”. Cele două volume, Istorie şi identitate la turcii din Dobrogea (autori: Adriana Cupcea şi Kozák Gyula) şi Un destin la Marea Neagră. Tătarii din Dobrogea (autori: Metin Omer și Adriana Cupcea) au fost realizate la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale şi oferă o analiză structurată a celor două comunităţi – turcă şi tătară – din Dobrogea.
Manifestarea are ca scop promovarea celor două volume în rândul mediului academic local, în rândul comunităţilor turcă şi tătară, precum şi în rândul publicului local, oferindu-i acestuia din urmă elemente esenţiale în ceea ce priveşte contribuţiile istorice, culturale şi lingvistice ale celor două comunităţi etnice la dezvoltarea culturii locale şi naţionale.
Despre cele două volume de referinţă am stat de vorbă cu autorii: Dr.Adriana Cupcea, cercetător în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale şi Dr.Metin Omer, de la Universitatea Heccetepe din Ankara /Turcia. „Cele două volume fac parte dintr-un proiect mai larg lansat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, care are ca scop o serie de studii monografice referitoare la minoritățile etnice din România, cu accent pe comunitățile mici. Până în acest moment au fost publicate trei volume, la editura institutului, ca rezultat al acestui proiect, toate trei fiind inlcuse într-o colecție specială, intitulată Colecția Minorități. Un volum dedicat italienilor și cele două volume dedicate turcilor și tătarilor. Volumele sunt rezultatul unui efort comun, nu doar instituținal, fiind implicați în acest proiect numeroși specialiști, care de-a lungul carierei lor au abordat subiecte legate de comunitățile turcă și tătară. În cadrul acestui volum ne-am propus o analiză structurată a comunităţilor turcă și tătară din Dobrogea, din mai multe perspective. Am dorit să abordăm istoria, instituţiile sociale, și elementele identitare care definesc spaţiul simbolic şi social al acestor comunităţi, abordare care vine în completarea literaturii existente pe această temă. Volumele fac parte dintr-o tendință recentă a studiilor despre turcii și tătarii din România, aceea a abordărilor interdisciplinare referitoare la evoluţia post-1990 a comunității, o tendință care a început să apară după 2000. Dacă până atunci predominau abordările istorice, pozitiviste, axate din punct de vedere cronologic asupra perioadei interbelice, după 2000 au început să apară abordările asupra perioadei comuniste, alături de abordari de imagologie etnică, antropologice, sociologice, referitoare la evoluţia post-1990.Intenția acestui volum a fost completarea acestei tendințe recente a studiilor despre turcii și tătarii din România, oferind o radiografie structurată a celor două comunități, în cadrul unei serii dedicate minorităților naționale din România, apărută la Editura ISPMN. Studiile (7 la tatari, 9 la turci) din fiecare volum, urmează o structură similară, incluzând, alături de evoluția factuală, diacronică a comunității, și subiecte legate de identitatea etnică, religioasă și socială a comunității tătare. Reunind analiza acestor elemente am încercat să oferim într-un volum unitar o analiză cât mai completă asupra trecutului și a situației actuale a comunității tătare din regiunea Dobrogei. Încercând să fim în concordanţă, în acest demers, cu sensibilităţile şi aşteptările comunităţii, am încercat să lucrăm în cea mai mare parte cu specialişti din comunitate pentru a oferi o perspectivă din interior (privirea din interior). Faptul că nu am reușit decât parțial acest lucru, alături de tipurile de obstacole întâmpinate în acest demers, subliniază de la început principalele probleme ale celor două comunități. Una dintre aceste probleme este lipsa unor specialiștilor în diferite domenii ca etnografia sau lingvistica spre exemplu. Acest lucru este în mare parte o consecință a desființării desființării învățământului în limba turcă în 1965-1966 și a celui în limba tătară la începutul anilor 70. Prin urmare specialiștii de etnie turcă și tătară formați în perioada comunistă, istorici, filologi, nu au reușit sau pur și simplu nu au avut posibilitatea să își formeze discipoli. Prin urmare ne-am confruntat cu lipsa ori indisponibilitatea, din diferite motive, a specialiștilor turci și tătari, din cadrul celor două comunități, care să acopere anumite categorii de subiecte, referindu-ne aici în special la partea de tradiții și viață cotidiană, care constituie carențele acestor volume. Pe parcurs, constatând că nu putem acoperi subiectele propuse apelând exclusiv la specialişti din cadrul comunităţii, am reunit în cadrul volumului cercetători care au abordat la un moment dat comunitatea turcă din Dobrogea. Ei sunt istorici, sociologi, antropologi și au abordat subiectul din perspectiva formației lor, fir că sunt sau nu din comunitate. Am avut plăcerea și onoarea de a colabora cu doamna Silvana Rachieru, lector universitar la Universitatea din București, director al Centrului de Studii Turce, a fost lectorul volumului nostru Istorie și Identitate la turcii din Dobrogea. Ca specialist în studii otomane, unul dintre puținii din România, a scris o introducere detaliată și analitică a volumului nostru pentru care suntem foarte recunoscători. De asemenea alături de mine au contribuit la realizarea volumrlor, Kozak Gyula, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, sociolog specializat pe relațiile interculturale, cu care am coordonat împreună volumul dedicat minorității turce și, de asemenea, Metin Omer, membru al comunității tătare, care foarte recent a devenit doctor în istorie la Universitatea Haccettepe din Ankara, cu o teză despre emigrarea interbelică a musulmanilor din Dobrogea și cu care am coordonat volumul Un destin la Marea Neagră. Tatarii din Dobrogea. Suntem foarte recunoscători autorilor care au acceptat colaborarea în acest proiect editorial. Ei sunt cercetători, în cea mai mare parte din România, dar și din Turcia: Mustafa Ali Mehmet a fost cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene, Academia Română, Miktat Gârlan – cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, Neriman Hasan- lector la Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius din Constanța, Metin Omer, coordonator al volumului „Destinul la Marea Neagră”, Universitatea Haccetepe, Turcia, dar și membru al comunității tătare, Filiz Tutku Aydin de la Universitatea de Științe Sociale din Ankara, Sînziana Preda și Melinda Dincă de la Universitatea de Vest din Timișoara, Laurențiu Tănase de la Universitatea din București. Nu în ultimul rând trebuie menționat faptul că aceste volume nu ar fi existat fără sprijinul celor două comunități, atât de la nivel oficial, a celor două uniuni, dar și a membrilor comunității. Prin urmare, cu siguranță volumele se datorează într-o mare parte și deschiderii a turcilor și tătarilor din Dobrogea, fără de care munca noastră ar fi fost imposibilă. Le mulțumim!”, a subliniat Dr.Adriana Cupcea.
Despre volumul “Un destin la Marea Neagră. Tătarii din Dobrogea” autorul Dr.Metin Omer, a vorbit astfel: “Este un volum de studii pe care l-am coordonat împreună cu Dr. Adriana Cupcea, cercetător în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. Volumul reunește studii ale unor cercetători care s-au preocupat de mai multe aspecte ale istoriei tătarilor. Astfel, pentru a reda o imagine cât mai completă a evoluțiilor care au marcat comunitatea tătară, am invitat în volum specialiști care să prezinte istoricul, problemele identitare, stadiul limbii materne, organizarea cultului musulman, aspecte privind societatea tătară. Pentru a avea succes în acest demers, am colaborat cu autori din zone diferite, având specializări variate: Filiz Tutku Aydın, doctor al Universității din Toronto, în prezent cadru didactic la Ankara Sosyal Bilimler Üniversitesi (Universitatea de Științe Sociale din Ankara), având origini tătare crimeene, dar legată de Dobrogea prin intermediul bunicii ei, emigrată în Turcia din această regiune, în 1940, a urmărit în două studii evoluția identității naționale la tătarii din Dobrogea în perioadele comunistă și postcomunistă; Sînziana Preda și Melinda Dincă, sociologi în cadrul Universitatății de Vest din Timișoara, au abordat problemele cu care se confruntă limba tătară și au analizat evoluția identității sociale a tătarilor din Dobrogea; Laurențiu Tănase, lector universitar dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea București, a punctat principalele aspecte legate de evoluția instituțională a cultului musulman, punând accent pe predarea religiei islamice; Adriana Cupcea a analizat rolul Turciei ca stat protector în Balcani și comunitatea musulmană din Dobrogea, iar eu am încercat să schițez principalele aspecte ale istoriei tătarilor, punând accent pe perioada 1878-1940. Volumul astfel format se adresează atât specialiștilor, cât și nespecialiștilor dar mai ales membrilor comunității tătare. Specialiștii, pornind de la studiile reunite în această lucrare pot descoperi noi subiecte de abordat, iar nespecialiștii pot vedea cartea ca pe un ghid util în a descoperi principalele aspecte ce privesc istoria tătarilor din Dobrogea. În ceea ce privește comunitatea tătară, volumul este un instrument care poate răspunde unor întrebări dar, în același timp, să ridice altele” a conchis Dr. Metin Omer.
Diverse ca tematică, studiile volumului, elaborate pe baza unor cercetări aprofundate, a unor surse și metodologii diverse, tratează probleme pragmatice într-o abordare academică, interdisciplinară, dar accesibilă mai multor categorii de public, îndeplinind astfel nu doar un rol științific, ci și un rol social. Volumul este o invitație adresată tătarilor înspre o introspecție asupra trecutului, prezentului și viitorului comunității, o invitație către publicul larg spre cunoașterea unei comunități entice prea puțin știute în societatea românească, dar și o chemare adresată cercetătorilor înspre aprofundarea studiilor cu privire la tătarii din România. Volumul Istorie și identitate la turcii din Dobrogea, prin abordarea din diversele perspective ale constructului identitar – etnic, religios, civic, lingvistic, social, dar și istoric și naţional – oferă o perspectivă la zi asupra unei comunităţi dinamice, aflate în plină perioadă de modificări simbolice. În contextul general de interes faţă de Islam, lucrarea aduce un plus de informaţie referitor la manifestări ale acestei culturi în România.
Ghiulşen Ismail Iusuf
Radio România Constanţa
