Președinte României va participa la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a ONU

Publicat de adinaiftime, 17 septembrie 2017, 18:09

În perioada 18-22 septembrie a.c. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, se va afla la New York, unde va conduce delegația română participantă la segmentul la nivel înalt al celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), cea mai amplă reuniune a șefilor de stat sau guvern din cadrul sesiunii.

Programul vizitei Președintelui României va cuprinde, printre altele, susținerea discursului național în cadrul sesiunii de dezbateri generale a Adunării Generale a ONU, participarea la reuniuni la nivel înalt organizate de România împreună cu alte state precum și de Secretariatul ONU, participarea la recepția oferită de Președintele SUA, Donald Trump, șefilor de delegații care iau parte la segmentul la nivel înalt al Adunării Generale. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis va avea o serie de întrevederi bilaterale cu Secretarul General ONU, cu Președintele Adunării Generale, precum și cu omologi din alte state.

Totodată, în cadrul evenimentului privind Educația pentru Pace organizat de România cu participarea altor oficiali de rang înalt, Președintele României va sublinia rolul pe care îl are educația incluzivă și de calitate pentru toți în prevenirea conflictelor, a radicalizării tinerilor şi a violenței, în promovarea tinerilor ca actori esențiali ai păcii, respectiv importanța asigurării accesului la educație ca drept fundamental al omului și a educației ca factor de progres în societate, de natură să conducă la atingerea obiectivelor ONU.

Președintele României va mai avea întâlniri, în cadrul vizitei în SUA, cu reprezentanții principalelor organizații evreiești din Statele Unite, precum și cu reprezentanții comunității românești din zona Philadelphia.

Ziua Internațională pentru Caritate

Publicat de adinaiftime, 5 septembrie 2017, 18:05

Ziua Internațională pentru Caritate a fost instituită cu scopul de a sensibiliza și a mobiliza oamenii, organizațiile neguvernamentale și părțile interesate din întreaga lume pentru sprijinirea celor care au nevoie de ajutor prin activități filantropice și de voluntariat.

Potrivit ONU, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin Rezoluția /RES/ 67/105 a desemnat ziua de 5 septembrie ca Ziua Internațională pentru Caritate.

Data de 5 septembrie a fost aleasă pentru a comemora trecerea în neființă a Maicii Tereza, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1979 pentru munca depusă în lupta pentru depășirea sărăciei și a lipsei de securitate, care constituie, de asemenea, o amenințare la adresa păcii.

Maica Tereza a înființat case pentru prostituate, femei victime ale violenței, orfelinate pentru copii săraci și case pentru bolnavii de SIDA. A fost o puternică apărătoare a nenăscuților.

A murit pe 5 septembrie 1997, fiind beatificată după șase ani, de papa Ioan Paul al II-lea, la 19 octombrie 2003, și canonizată la 4 septembrie 2016 de papa Francisc.

Acțiunile de caritate, cum ar fi voluntariatul și filantropia, contribuie la crearea unei societăți incluzive și mai rezistente.

Caritatea poate atenua efectele celor mai grave crize umanitare, asigură, de asemenea, suplimentarea serviciilor publice în sănătate, educație, locuințe și protecția copilului.

Aceasta ajută la progresul culturii, științei, sportului, precum și la protecția patrimoniului cultural și natural.

De asemenea, promovează drepturile celor marginalizați și defavorizați și face cunoscut mesajul omenirii în situații de conflict.

Ziua mondială de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici

Publicat de adinaiftime, 15 iunie 2017, 18:30

Anual, la data de 15 iunie, este marcată Ziua mondială de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici.

Această zi a fost desemnată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin rezoluţia 66/127, din 19 decembrie 2011, şi reprezintă acea zi din an când întreaga lume se manifestă în mod deschis împotriva oricărei forme de abuz sau de suferinţă provocată persoanelor vârstnice, potrivit site-ului oficial al ONU.

Tema pe anul 2017 a Zilei mondiale de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici face apel la conştientizarea şi, totodată, la stoparea abuzului financiar faţă de vârstnici.

La nivel global, numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani este în creştere, de la 542 milioane în 1995 până la aproximativ 1,2 miliarde, estimate pentru anul 2025. Până în prezenţ între 4% şi 6% dintre persoanele în vârstă au fost victime ale unei forme de rele tratamente chiar acasă. Acestea pot duce la răni fizice, dar şi la consecinţe psihologice pe termen lung. Având în vedere că multe ţări se confruntă cu îmbătrânirea rapidă a populaţiei, se estimează că şi incidenţa abuzurilor faţă de personale în vârstă va creşte.

Abuzul faţă de vârstnici este o problemă socială globală, care afectează sănătatea şi drepturile a milioane de persoane din lume, dar şi o problemă care merită atenţia comunităţii internaţionale. Potrivit site-ului menţionaţ abuzul faţă de vârstnici se defineşte prin ”orice acţiune unică sau repetată sau lipsa unei atitudini corespunzătoare, care se petrece în cadrul unei relaţii bazate pe încredere, dar care duce la vătămarea sau la suferinţa unei persoane în vârstă”. Abuzul faţă de vârstnici se poate manifesta sub diverse forme, de la cele fizice, la cele psihologice sau emoţionale, sexuale sau financiare. Poate surveni şi ca urmare a neglijenţei deopotrivă intenţionate sau lipsite de intenţie.

Ţinuţ până de curând, departe de ochii publicului, abuzul faţă de vârstnici a fost considerat un subiect tabu, fiind subestimat şi ignorat de societate. Cu toate că, în ultima vreme, a început să câştige din ce în ce mai multă vizibilitate, rămâne încă una dintre formele de violenţă cel mai puţin investigate.

Studiile mai recente asupra acestui subiect relevă însă faptul că o problemă serioasă o reprezintă exploatarea financiară şi abuzul material faţă de persoanele vârstnice. Din datele existente, reiese faptul că între 5% şi 10% dintre vârstnici sunt victime ale unei forme de exploatare financiară.

Exploatarea financiară se poate manifesta sub mai multe forme. În ţările dezvoltate, această formă de abuz cuprinde furtul, înşelătoria, folosirea abuzivă a bunurilor ce aparţin persoanelor vârstnice prin obţinerea de împuterniciri, dar şi îngrădirea accesului la propriile fonduri băneşti. În ţările mai slab dezvoltate, exploatarea financiară include deposedarea de bunuri, alungarea din locuinţe sau refuzul de a acorda moştenirea cuvenită văduvelor.

În ceea ce priveşte persoanele care pot cădea victime ale unui astfel de abuz, există o serie de factori care cresc acest risc, cum ar fi izolarea socială şi afecţiunile cognitive, dependenţa emoţională sau fizică faţă de autor, dependenţa financiară a autorului faţă de persoana vârstnică, sărăcia, văduvia, lipsa oricărui sprijin din afară, un sistem juridic deficitar etc.

Tema de anul acesta îşi propune să aducă în atenţia întregii lumi mijloacele prin care poate fi consolidată protejarea vârstnicilor, prin conştientizarea şi adoptarea de măsuri împotriva exploatării financiare sau materiale a acestora.

În acord cu Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi cu Planul Internaţional de Acţiune privind Îmbătrânirea, adoptat la Madrid, persoanele vârstnice au dreptul la o viaţă demnă, liberă de orice fel de abuz, inclusiv de exploatare financiară şi materială.