Ziua Națională a Inimii

Publicat de Andra Radu, 4 mai 2022, 10:00 / actualizat: 4 mai 2022, 18:14

La 4 mai este marcată, anual, în România, Ziua națională a inimii, începând din anul 1997. Această zi a fost instituită şi în ţara noastră, în acord cu prevederile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

A fost introdusă în România, la 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale, desfăşurată în primăvara aceluiaşi an. Marcarea acestei zile reprezintă un prilej de a atrage atenţia asupra creşterii alarmante a numărului de afecţiuni cardiovasculare, potrivit www.dspcovasna.ro.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în Europa, fiind responsabilă de 55% dintre decesele din rândul femeilor din Europa şi de 43% dintre decesele din rândul bărbaţilor, cauzând peste 4,35 milioane de decese anual, în cele statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – Regiunea Europeană şi peste 1,9 milioane de decese anual, în Uniunea Europeană.

Potrivit Societăţii Europene de Cardiologie, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în Europa.

În Uniunea Europeană, sunt diagnosticate, anual, peste 6 milioane de cazuri noi cu afecţiuni cardiovasculare, iar la nivelul întregului continent european este vorba de peste 11 milioane de cazuri noi. Anual, bolile cardiovasculare cauzează 3,9 milioane de decese în Europa şi peste 1,8 milioane în Uniunea Europeană, reprezentând 45% din totalul deceselor la nivelului întregului continent şi 37% la nivelul Uniunii Europene.

Rata de mortalitate standardizată din cauza insuficienţei cardiace cronice estimată pentru România (40/100.000 persoane) este de două ori mai mare decât în alte state din Uniunea Europeană, potrivit unui studiu citat de Societatea Română de Cardiologie, conform www.cardioportal.ro.

Conform unor date estimative, 4,7% din populaţia cu vârste peste 35 de ani a României suferă de insuficienţă cardiacă, reprezentând circa 560.000 de pacienţi.

Riscul de afecţiuni cardiovasculare poate fi redus prin consumul de legume cu frunze!

Publicat de Andra Radu, 4 mai 2021, 14:00

Riscul de afecţiuni cardiovasculare poate fi redus semnificativ prin consumul zilnic al unei porţii de legume cu frunze, conform unui studiu condus de oameni de ştiinţă din Australia.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că subiecţii cu un aport ridicat de legume cu frunze bogate în nitraţi prezentau o tensiune arterială sistolică cu 2,5 mmHg mai mică. De asemenea, 12-26% dintre aceste persoane prezentau un risc mai mic de boli cardiovasculare în comparaţie cu restul populaţiei studiate.

Consumul zilnic a 60 mg (o măsură) de legume cu frunze, bogate în nitraţi, poate reduce în mod semnificativ riscul de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare. Pe de altă parte, s-a constatat că o creştere a acestei cantităţi nu a oferit beneficii suplimentare.

Includerea unei porţii de legume cu frunze în smoothie-uri preparate la blender reprezintă o modalitate accesibilă de a spori consumul de astfel de alimente, pe lângă includerea lor în salate.

Investiții mai mari în programe de sănătate și colaborare cu statele membre ale UE pentru combaterea bolilor cronice

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 mai 2018, 08:19 / actualizat: 25 mai 2018, 13:28

Daciana Sârbu cere Comisiei Europene investiții mai mari în programe de sănătate și colaborare cu statele membre pentru combaterea bolilor cronice

Bolile cronice – precum diabetul, cancerul, afecțiunile cardiovasculare sau respiratorii – reprezintă principala cauză a mortalității în Europa, fiind responsabile pentru 86% dintre decese. Strategiile Comisiei Europene trebuie să pună un accent mult mai mare pe prioritățile în domeniul sănătății și să includă obiective concrete în privința combaterii bolilor cronice, a subliniat eurodeputata Daciana Sârbu astăzi la Bruxelles, în calitate de gazdă a conferinței pe tema bolilor cronice organizată de ECDA (European Chronic Disease Alliance).
Prevenția ar trebui să se bucure de un rol principal în cadrul acestor strategii, în condițiile în care printre factorii de risc ai bolilor cronice se numără fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul excesiv de alcool, lipsa de activitate fizică, a subliniat eurodeputata, care este vicepreședintă a Comisiei de Sănătate publică din Parlamentul European.
“Ne confruntăm cu o adevărată criză generată de impactul bolilor cronice în Uniunea Europeană. Foarte mulți oameni sunt afectați, și numărul lor va continua să crească, din moment ce se acționează prea puțin la nivelul prevenției, prin măsuri care să vizeze factorii de risc ce țin de stilul de viață nesănătos. E nevoie de investiții serioase în prevenție, precum și în tratament și îngrijire, în cercetare și inovare. Reducerea inegalităților în materie de sănătate, atât între statele UE, dar și în interiorul acestora, trebuie să reprezinte de asemenea o prioritate. Este important ca instituțiile europene să colaboreze cu cele naționale, cu organizațiile pacienților, cu experții din domeniul medical pentru a găsi soluții”, a subliniat Daciana Sârbu.
Eurodeputata a lansat, cu acest prilej, Manifestul organizațiilor europene ce activează în domeniul bolilor cronice – un apel adresat Comisiei Europene pentru tratarea sănătății ca prioritate și obiectiv central în anii următori, cu accent special pe lupta împotriva bolilor cronice.
Manifestul cere elaborarea unui cadru structurat al Uniunii Europene în domeniul gestionării bolilor cronice, dezvoltat în parteneriat cu statele membre și cu organizațiile societății civile, dar și cu reprezentanții altor sectoare precum agricultura și mediul. Se mai solicită Comisiei și finanțare sporită, cu ținte clare, care să vizeze acțiuni pentru combaterea bolilor cronice, precum și stabilirea unei Zile europene de conștientizare a bolilor cronice, pentru creșterea informării publice și a educației în privința acestora.