Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații

Publicat de Gabriel Stan, 18 noiembrie 2024, 15:36

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații a fost marcată pe 11 noiembrie prin ceremonii militare desfășurate în toată țara. Data a fost aleasă pentru simbolistica ei: intrarea în vigoare, în anul 1918, a armistițului între Puterile Antantei și Germania, în urma căruia se pune la capăt Primului Război Mondial.

Semnificația acestei zile pentru Armata României este legată și de faptul că în 2003 a căzut la datorie sublocotenentul postmortem Iosif Silviu Fogorași, primul militar român decedat în cadrul de operații din Afganistan.

La ceremonia militară și religioasă organizată la sediul Brigăzii 8 Rachete Operativ-Tactice din Focșani a fost prezent și ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr: Le prezentăm respectul nostru celor care fie au plătit sacrificiul suprem fie s-au întors din teatrele de operații răniți, oameni care sunt un model pentru noi, ceilalți, din cadrul Armatei României, oameni care ne motivează și care demonstrează că țara merită orice sacrificiu.

Emoția pe care am simțit-o cu toții la Focșani cred că este o emoție pe care au simțit-o și alții în diferitele colțuri ale țării, unde respectul nostru a fost cât se poate de explicit exprimat.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În perioada 1996-2022, România a pierdut 31 de militari în misiunile executate în teatrele de operații, iar alți peste 230 au fost răniți.

Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:59

Gabriel Hanganu: Să fiu alături de ceilalți militari răniți Invictus m-a ajutat să-mi depășesc limitele și să-mi schimb viața. Mi-am dat seama că nu sunt singur în suferința mea, că ei îmi sunt aproape. Sunt plutonier adjutant principal Hanganu Cristian Gabriel. Fac parte din colectivul Centrului Militar Zonal Vrancea „Regele Carol I” și am îmbrăcat ținuta militară acum 22 de ani. Am ales cariera militară din dorința de a realiza ceva în viață, precum au realizat părinții mei, care la rândul lor a fost cadre militare. În anul 2005 am participat cu Batalionul 300 din Galați la o misiune în teatrul de operații din Afganistan. În timpul unei misiuni de patrulare, am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat. După explozie, mașina a luat foc. M-am evacuat și am întrebat de colegul meu Șonei și am încercat să ne ducem să-l ajutăm să iasă din TAB. Nu am mai putut, pentru că deja muniția din interiorul TAB-ului a început să explodeze. Mi-am dat seama că sunt rănit după ce sanitarul care patrula cu noi a venit și a intervenit. Am fost sedat și după o perioadă de o săptămână m-am trezit în Spitalul Militar de Arși din San Antonio, Texas. Am arsuri pe 48% din corp de gradul trei și doi, majoritatea. La momentul respectiv nu am simțit nimic. După o perioadă de timp am început să simt usturimile și durerile. Am mulțumit lui Bunul Dumnezeu că sunt în viață, dar, în același timp, voiam din tot sufletul să-l ajut pe colegul meu de care eram și prieten și mi-am dorit să, nu știu, să-l pot ajuta și să-l pot extrage din TAB. Tot ce am realizat după accident este parte și din ajutorul dat de Șonei acolo, de sus. Îi mulțumesc de fiecare dată, toată familia se roagă pentru el, pentru sufletul lui Şonei, lui Narcis. Recuperarea a fost dificilă. Alături de mine a fost familia: atunci prietena mea, acum soție, prietenii și Ministerul Apărării, care m-a ajutat enorm. Am un băiețel de 21 de ani. Este student la Academia Forţelor Aeriene din Brașov și își dorește din tot sufletul să facă ce a făcut tatăl lui, adică să servească patria. M-am alăturat proiectului Invictus în anul 2019. Am participat pentru prima dată în anul 2022 la Jocurile Invictus din Olanda. Anul viitor voi participa la Jocurile Invictus din Canada, la probele de scheleton, rower și volei din șezut. Eu îmi doresc să cinstesc Armata României, colegii mei să fie mândri de mine, iar de acolo eu îmi doresc să devin mai puternic.

Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:51

Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima staționare o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană  „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a, din cadrul Grupului de luptă NATO au executat zilele trecute un marș tactic în teren variat și au derulat un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice cu bateria de apărare antiaeriană în poligonul de Instrucție  Bemowo Piskie. Locotenentul Cosmin Marinescu din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană  „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a.
Cosmin Marinescu: Scopul acestui exercițiu a fost de a perfecţiona deprinderile de a descoperi obiectivele din câmpul tactic și de a simula reacția asupra acestora. Militarii au fost evaluați de către comandanții microstructurilor, astfel încât la următoarele exerciții militarii să obțină calificative foarte bune. Moralul militarilor rămâne la un nivel ridicat, manifestând interes, disciplină și devotament la toate activitățile desfășurate în cadrul Grupului de Luptă din Bemowo Piskie.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Polonia ajungem în baza militară Camp Butmir Sarajevo din Bosnia și Herțegovina, unde militari din cadrul  Batalionului 30 Vânători de Munte Câmpulung Muscel participă la Misiunea Eufor Althea, operațiune militară instituită din anul 2004 sub comanda Uniunii Europene, cu scopul de a crea un mediu de securitate sigur și stabil în zonă. Detalii ne oferă locotenentul Bogdan Brăileanu, comandant pluton sprijin în cadrul companiei.
Bogdan Brăileanu: Integrarea efectivă a militarilor români are la bază o intensă pregătire specifică pentru misiune, dovadă fiind rezultatele obținute în cadrul evaluării statice și a exercițiului de repetare a misiunii. Nu doar pregătirea intensă a stat la baza facilitării procesului de adaptare a militarilor români, ci și aspectul că mulți dintre aceștia sunt veterani ai teatrului de operații Afganistan, iar experiența dobândită contribuie semnificativ la eficiența îndeplinirii misiunilor specifice din teatrul de operații Bosnia și Herțegovina.
Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe uscat ne mutăm pe mare, unde Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Contra Minelor nr. II se află în portul Pireu Grecia, pentru refacerea capacității de luptă și reaprovizionare pe durata staționării în port, la bordul puitorului de mine și plase 274, Viceamiral Constantin Bălescu, nava comandant a grupării, s-au desfășurat lucrări de întreținere și mentenanță la echipamentele, instalațiile și mecanismele de la bord. Cu amănunte vine căpitanul Bogdan Moisei, comandant serviciu de luptă la bordul puitorului de mine și plase 274.
Bogdan Moisei: S-au derulat activități specifice pregătirii de sezon, incluzând astfel măsuri de protecție a tehnicii și a navei pentru a face față condițiilor sezonului rece. În paralel, echipajele navelor din grupare au efectuat antrenamente de vitalitate la bord, pregătind personalul pentru intervenții rapide în cazul unor avarii sau incidente.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și pe final de rubrică vă mai spun că Dragorul maritim 29 locotenent Dimitrie Nicolescu participă pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni alături de nave militare din Bulgaria și Turcia, la a treia activarea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră. Dragorul maritim are la bord un echipaj format din 75 de militari și este comandat de locotenent-comandor Remus Daniel Pintili.

Gabriel Czifrak: Am vrut să port drapelul României pe umeri și să fiu pe podium.

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:37

Sunt sergent major în rezervă Czifrak Gabriel am vârsta de 26 de ani și sunt activ în armată de la vârsta de 19 ani, în Batalionul 812 Infanterie Bistrița „Șoimii Carpaților”. Am plecat în Afganistan în 17 august, exact cu două zile înainte de a împlini vârsta de 22 de ani. Am avut accidentul în 21 octombrie 2020. Incidentul s-a produs în timpul unei patrule de cercetare în aria de responsabilitate. Fiind un convoi de patru mașini, eu eram comandantul ultimei mașini din convoi. La întoarcerea către bază am declanșat un dispozitiv exploziv improvizat și acolo mi s-a schimbat viața. Cel mai mult m-a marcat din timpul incidentului neputința – neputința de a-mi ajuta colegii care erau într-o stare gravă; cel puțin șoferul mașinii era între viață și moarte şi eu n-am putut să-l ajut deloc, pentru că aveam multiple traume la membrele inferioare, la membru superior stâng, la cap. Practic, eram imobilizat, nu mă puteam mișca. Am fost evacuat în baza aeriană Bagram. După trei zile de stabilizare, ni s-au făcut primele intervenții chirurgicale și am fost transportați la Spitalul Militar Landsthul din Germania. Au urmat foarte multe operații, medicii respectivi mi-au reconstruit ambele membre inferioare, urmând ca în 17 decembrie 2020 să fim repatriaţi şi am fost internaţi în Spitalul Militar de Urgență din București. În toate cele șapte luni și jumătate eu am fost în scaun cu rotile, deoarece nu puteam să mă deplasez, și dorința de a merge din nou, de a fi măcar 80% din ce am fost înainte a fost atât de mare, încât stăteam zilnic 4-6 ore la recuperare.
Parcursul meu a fost foarte interesant, într-adevăr, de la scaun rulant la campion la Jocurile „Invictus”, la disciplina rowing. În acest proces m-a ajutat foarte mult proiectul „Invictus” și, pe lângă asta, cheia a fost logodnica mea: m-a împins de la spate să mă duc la sală, să trag de mine. În fiecare zi îmi spunea că trebuie să dau tot ce e mai bun, că pot să dau tot ce e mai bun. Când am urcat pe podium, la medaliere, au fost niște trăiri și niște sentimente care sunt foarte greu de descris. Am fost foarte mândru pentru că am reușit să pun România pe hartă. Am reușit să iau aurul la rowing și am reușit să-i fac mândri pe colegii mei, pe iubita mea în special, şi am vrut și să port drapelul României pe umeri și să fiu pe podium.
Pentru Jocurile „Invictus” din Canada 2025 Whistler Vancouver mă pregătesc la schi alpin, rowing, skeleton și volei din șezut, care este jocul nostru de echipă.
Una dintre primele întrebări când am ajuns la spital în România a fost: o să mai pot să schiez vreodată? Ia uite că la aproape patru ani de zile am reușit să mă urc din nou pe schiuri. Schiez destul de bine și vreau să mă îmbunătățesc cât de mult se poate, chiar dacă sunt dureri foarte mari; dar asta nu mă împiedică să merg mai departe. Deci, orice se poate, din punctul meu de vedere.

Silviu Gimiga: Noi construim și acele lucruri pe care le construim rămân pentru viitor

Publicat de prosavioleta, 1 octombrie 2024, 11:20

Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gimiga, nu doar pentru că acum, în septembrie, s-au împlinit 50 de ani de la inaugurarea drumului vestit Transfăgărășan, vom vorbi despre arma geniu, sunt destul de puțini oameni care știu că, de fapt, acest drum a fost în mare parte realizat de către geniștii militari. Începem invers. Începem de azi și vom vorbi despre ce a fost acum 50 de ani. Ce înseamnă astăzi arma geniu?
Silviu Gimiga: În general, este o armă greu de accesat de către militari, deoarece nu înseamnă numai ordine și disciplină, ci și inginerie, anumite cunoștințe din toate domeniile chimiei, biologiei și altor materii pe care le facem în colegiile și academiile militare. Militarii geniști sunt o armă de sprijin de luptă și de-a lungul timpului au fost implicați în majoritatea activităților de amploare desfășurate de Armata României pentru țara noastră. Și mă refer aici, după Transfăgărășan, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, la Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului, la unul din tronsoanele Autostrăzii Soarelui, la construirea metroului bucureștean și a altor drumuri de importanță deosebită, care erau considerate, și sunt și astăzi, infrastructuri strategice neapărat necesare pentru apărarea colectivă a țării. Arma geniu primește misiuni din ce în ce mai complexe, care poate nu se văd ca acelea din trecut, dar ajută foarte mult la desfășurarea activităților Armatei României pentru obiectivele la care este angrenată, și mă refer aici la pandemia de COVID, unde am construit un spital militar în 2 săptămâni, cu efortul mai multor structuri, am construit o bază militară, să zicem așa, asemănătoare teatrelor de operații Afganistan și Irak, unde majoritatea militarilor implicați în acea lucrare au desfășurat misiuni complexe de-a lungul timpului; crearea unor noi unități militare în care ne antrenăm alături de militarii parteneri din Alianța NATO, și mă refer aici la Poligoanele Cincu, Smârdan de la Galați, Poligonul Babadag.
Cristian Dumitrașcu:  Este un episod pe care ni-l propunem, în care să vorbim și despre prezent, dar și despre trecut, despre tradiție, pentru că la armată, și nu doar, tradiția este cea de care și în care ne ancorăm, ceremonia care a fost acum câteva zile la Poarta Geniștilor și la Poarta Întâlnirii, acolo unde colegul meu colonelul Florin Șperlea, redactorul-șef al ‘Observatorului Militar’, a vorbit cu câțiva dintre artizanii, din păcate, din ce în ce mai puțini, dintre artizanii construirii Transfăgărășanului și revenim.

Vince Deszo: Unitatea noastră, din care am făcut parte, a venit în 19 ianuarie 1971 cu 25 de cadre, din care mai trăim eu şi domnul colonel Coman, care am lucrat direct cu utilajele. Era un comandant de pluton la utilaje. Fiind condiții grele, era necesar ca să fie atacat din două părți – și din partea de sud, și din partea de nord. Utilajele nu se puteau aduce decât prin demontare în partea de jos, iar pe partea de sus cu mecanici și montam la loc și dădeam drumul la producție. Toate au fost numai utilaje românești. Aici ce s-a făcut prototipul buldozere 6500. În ’73 a venit o delegație din Polonia și când a văzut în ce condiții se lucrează, a făcut contract imediat acolo jos, la hotel – 300 de buldozere.
Nicolae Coman: Colonel Coman Nicolae. A fost foarte greu, nicăieri, în tot parcursul Transfăgărășanului, nu găsesc sector așa de greu. În partea cealaltă era efectiv prăpastie și la mijlocul prăpastiei, pe coasta aia trebuia să deschidem drumul. Când au reușit să urce buldozerele să se întâlnească ele, lamă în lamă, atunci am fost bucuroși și am știut că am deschis drumul. Au aflat și cei de jos, pentru că a fost o bucurie și am strigat „Ura” de aici, cred că o jumătate de oră. Am comandat o companie de la Batalionul de Pionieri, plus întăririle cu tehnică de la celelalte subunități. Și aici am rămas 2 ani. I-am spus la nepotul meu, care are acum 20 de ani, i-am spus: „Frăție, nu poți să vii cu mine acum, dar gândește-te la împlinirea a 100 de ani, vei avea 70, și să vii să le povestești celor care participă că bunicul tău a deschis drumul în sectorul Poarta Întâlnirii.
Cristian Dumitrașcu: Am revenit aici, în studioul Agenției Media a Armatei. Domnule colonel Gimiga, Armata României, în ultimii 15 ani, a cunoscut în sfârșit o dezvoltare din punctul ăsta de vedere. Este absolut vizibilă înzestrarea pe care o are armata. Se întâmplă și în arma geniu?
Silviu Gimiga: Sigur că da. O serie de militari îmbrățișează arma geniu pentru complexitatea ei și normal că acești oameni, inteligenți aș spune eu, fac orice este posibil pentru a atrage fonduri financiare pentru a achiziționa tehnică și tehnologie, astfel încât să fim interoperabili cu celelalte armate din cadrul Alianței, în special cu unitățile militare din arma geniu. Avem programe majore la nivelul Statului Major al Forțelor Terestre care funcționează, avem un program de mare vizibilitate la nivelul Alianței NATO, unde avem un reprezentant care negociază posibilitatea achiziționării împreună a tehnologiilor emergente existente pe piața mondială și cred că suntem pe un tren ascendent, astfel încât noua generație de geniști să beneficieze de tehnologii mult mai performante chiar decât cele pe care le avem acum.
Cristian Dumitrașcu:  Este un concept interesant, pentru că arma geniu este una costisitoare și pentru că sunt utilaje care implică mari costuri, ați spus că e un plan de achiziție împreună, la nivel NATO.
Silviu Gimiga: Da.

Cristian Dumitrașcu:  Este și motivul pentru care aveți întâlniri destul de dese la nivelul Alianței, în diferite țări europene, cu specialiștii din NATO. Care a fost ultima întâlnire și cea mai, să zicem, interesantă din punctul dumneavoastră de vedere?
Silviu Gimiga: În fiecare an, reprezentantul armei geniu, și anume comandantul Brigăzii 10 Geniu, participă la un seminar de profil cu geniștii responsabili din fiecare țară membră NATO, unde se discută despre posibilitatea punerii împreună a tehnicii și tehnologiilor de geniu, astfel încât, în cazul unei amenințări asupra granițelor Alianței NATO, împreună să reușim să învingem, să acoperim toate cele patru domenii complexe ale armei geniu, și anume mobilitate, contra-mobilitate, menținerea capacității operaționale a trupelor, precum și sprijinul de geniu general al tuturor forțelor.
Cristian Dumitrașcu: Sprijinul de geniu general al tuturor forțelor – vă rog să dezvoltați!
Silviu Gimiga: Sprijin de geniu general înseamnă construirea unui spital ROL 2, așa cum am discutat mai devreme, înseamnă construirea de drumuri necesare asigurării mișcării forțelor pe câmpul de luptă, înseamnă instalarea unor poduri provizorii pentru trecerea marilor forțe luptătoare pe câmpul de luptă, precum și construirea de platforme, parcări și tot ceea ce este necesar pentru cartiruirea trupelor în caz de nevoie.
Cristian Dumitrașcu:  Ce lecții învățate sunt pentru geniști din războiul din Ucraina?
Silviu Gimiga: Foarte multe. E momentul să le introducem în regulamentele și manualele militare ale armei geniu. Sunt multe probleme pe linie de asigurare a mobilității, de asigurare a contra-mobilității, lucruri pe care nu le-am învățat din regulamente sau de la profesorii din academii sau colegii militare.
Cristian Dumitrașcu:  Sau nici măcar din lecțiile celui de-Al Doilea Război Mondial, de la care au trecut, iată, 80 de ani.
Silviu Gimiga: Îmbinarea acelor lecții identificate cu ceea ce am învățat noi cred că ne va aduce o plusvaloare într-un eventual conflict sau amenințare pe care o vom traversa vreodată.
Cristian Dumitrașcu:  Mie mi se pare, din ce-mi spuneți, că arma geniu e o armă atât de specială și de specializată încât selecția pare a fi, poate, cel mai greu de dus la bun sfârșit. Adică aveți nevoie de oameni specializați în domenii pe care nu le prea mai regăsim în România, pentru că știm că forța de muncă a plecat și ea în zone mai bine plătite.
Silviu Gimiga: În Academia Forțelor Terestre de la Sibiu, militarii de anul trei aleg această armă tocmai pentru complexitatea provocărilor cu care se vor confrunta în viitor și pentru faptul că această unică brigadă de geniu îți oferă niște satisfacții pe care la alte arme poate nu le întâlneşti. Și mă refer aici la infrastructura la care participi ca om care pune umărul la treabă și rămâne ceva în urma lui. Noi suntem una din armele care construim și acele lucruri pe care le construim rămân pentru viitor.
Cristian Dumitrașcu: Pentru că suntem la finalul interviului, nu pot să nu vă întreb despre faptul că sunteți o brigadă unică în Armata României și că aveți subunități, aveți un batalion subordonat în capătul celălalt de țară, de la Brăila, de unde este brigada, până la Satu Mare, la Batalionul Tisa, sunt o mulțime de kilometri.
Silviu Gimiga: Aș zice că suntem mândri pentru faptul că suntem responsabili cu asigurarea sprijinului de geniu în toată România. Avem unități subordonate la Satu Mare, Alba Iulia, București și Brăila. În plus, avem în coordonare și direcționare și batalioane în alte localități, precum Deva, Buzău, pe care le coordonăm și cooperăm astfel încât toate lucrările de infrastructură necesare să se desfășoare în volum complet, la timp și de calitate. Când am ales această armă, am știut că este complexă, am știut că este posibil să lucrăm la lucrări de artă, ca și Transfăgărășanul, Canalul Dunărea-Marea Neagă sau Palatul Parlamentului. Fiecare dintre noi, când am ales, ne-am asumat o anumită responsabilitate. Și eu, personal, până acum nu am întâlnit pe cineva care să se plângă de acest lucru.
Cristian Dumitrașcu:  La final, ce pledoarie ați avea pentru tinerii care să zicem că s-ar putea gândi să bată la porțile Academiei de la Sibiu, Academiei Forțelor Terestre, sau la porțile altor instituții care pregătesc geniști?
Silviu Gimiga: Un tânăr militar ar trebui să aleagă arma geniu pentru că poate fi repartizat oriunde pe teritoriul național și poate că va primi repartiția acolo unde își dorește, are posibilitatea să-și dezvolte viața personală prin beneficiile pe care le câștigă. Cred că te simți împlinit atunci când poți să-ţi sprijini colegii din forțele luptătoare. Aș vrea să închei cu mottoul „Luptăm acolo unde ni se cere și învingem acolo unde luptăm”.

Ioan Mircea Pașcu: Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici

Publicat de prosavioleta, 5 martie 2024, 12:14

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, bine ați revenit la această, iată, a doua ediție în programul nostru de promovare a acestor 20 de ani de la intrarea în NATO.
Ioan Mircea Pașcu: Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu: Acum 20 de ani, România câștiga una dintre cele mai mari bătălii din istorie și am să-i spun „Bătălia pentru NATO”. Așa se numește și cartea dvs., o carte de memorii în care ați surprins cele mai importante momente ale acelei bătălii, precum i-ați spus.
Ioan Mircea Pașcu: Am ales titlul ăsta pentru că realmente a fost o bătălie să intrăm în NATO, a fost o competiție. Noi a trebuit să îi convingem pe occidentali că suntem demni să fim primiți în NATO, pot conta pe noi atunci când e nevoie și nu așa de, cum spun unii, că practic am fost luați cu forța, ca să spunem așa, cum susțin rușii. De fapt, rușii sunt nervoși, reproșează Statelor Unite că au acceptat să ne ia în NATO, să dea curs solicitării noastre. Or, noi am intrat în condițiile în care a fost o decizie națională sprijinită de toate partidele politice, sprijinită de popor, de populație în măsură foarte mare și, ca atare, a trebui să parcurgem toți acești pași. Cheia acestui succes, ca să spunem așa, a fost reforma organismului militar. Apăruseră câteva studii înainte care susțineau exact lucrul acesta. De pildă, Chef Smyth’s de la Universitatea Națională de Apărare din Statele Unite a fost cel care a scris că testul României va fi reforma militară. Deci, asta a fost chestiunea și atunci când am venit ministru, am urgentat rapid această reformă militară. Vă aduceți aminte că era un map tixit cu obiective, pentru că am crezut că, dacă ne asumăm mai multe obiective, asta o să facă o impresie mai bună. Bulgarii au avut numai o şesime din obiectivele noastre, și au îndeplinit mai multe din ele și procentajul lor de îndeplinire era mai bun ca al nostru. Când am ajuns la NATO, atunci, imediat în primele zile după ce am preluat funcția, întrebarea a fost: bă, voi sunteți serioși, mai vreți să intraţi în NATO? Deci de aici am plecat și cu o echipă foarte bună, cu generalul Mihail Popescu și cu ceilalți, cu Mircea Mureșan, cu alții care au fost în echipă atunci, am reușit să demarăm acest proces, să facem operaționalizarea, care a însemnat pe de o parte, diminuarea numărului de unități militare, ceea ce a însemnat că armamentul lor a intrat pe stoc și în același timp, operaționalizarea celor care au rămas, adică capacitatea de luptă dovedită. Ne-a ajutat foarte mult și participarea în Afganistan, ulterior și în Irak, pentru că în felul acesta cea mai mare parte a Armatei Române a căpătat experiență de luptă efectivă pe câmpul de luptă și în felul acesta am căpătat o armată pe care toată lumea a lăudat-o ca fiind foarte bună, așa că vă spun încă o dată în ansamblu, esența a fost succesul reformei militare.
Cristian Dumitrașcu: Este important că spuneți și dvs. treaba asta, că armata a avut un rol important, pentru că cu cât se îndepărtează această dată de la aderare și iată, se vor împlini 20 de ani de atunci…
Ioan Mircea Paşcu: Mulți viteji se arată.
Cristian Dumitrașcu: Exact. Sunt mai mulți invitați care afirmă asta, au spus-o înainte, că armata este una importantă, putând fi bănuiți de parti priuri. Pare că vrem să ne lăudăm, însă dvs. ați fost ministrul apărării atunci, a fost în stafful… e o informație de la sursă și a fost cu sacrificii această reuşită.
Ioan Mircea Paşcu: Sigur că da.
Cristian Dumitrașcu: Militari care au plecat în disponibilizare. Și foarte, foarte multe alte eforturi.
Ioan Mircea Paşcu: Exista această formulă că să se dea salarii compensatorii. A fost ordonanța aceea 7,  s-au dat salarii compensatorii, însă acestea erau plătite într-o lungă perioadă de timp. Omul nu simțea nimic și atuncea una dintre măsuri în guvern a fost să urgentăm acest lucru și banii să fie dați cât mai repede, astfel încât oamenii să simtă lucrul ăsta, dacă voiam realmente ca ei să aleagă această opțiune. N-a fost nimeni dat afară, ca să spunem așa, a fost opțiunea lor. Au fost și cazuri în care unii au luat acești bani și după aceea s-au întors în justiție împotriva noastră, susținând că au fost forțați să facă acest lucru. Și a trebuit să lămurim și aceste lucruri, dar în ansamblu, așa s-a făcut.
Cristian Dumitrașcu: Care au fost acei colegi, acei oameni la conducere atunci care au avut această viziune pe care alții n-au avut-o? Era o perioadă în care Rusia, după cum spunea și un invitat aici, la interviul săptămânii, era în genunchi, între ghilimele, sigur, a fost o metaforă. Nimeni nu se aștepta atunci că Rusia și-ar putea reveni în sensul acesta rău, în care noi știm în istorie ce s-a întâmplat cu invaziile şi toate lucrurile pe care noi le-am avut negative de acolo, de la est. Dvs ați declarat într-un interviu că v-ați așteptat și că eraţi convins că Rusia va reveni la aceste practici.
Ioan Mircea Paşcu: Asta a fost rațiunea pentru care am și optat pentru intrarea în NATO. Noi am perceput această trecere de la fosta URSS la Rusia și republicile componente ca o fereastră de oportunitate. Știam că ea se va închide și din punctul ăsta de vedere trebuia să o valorificăm cât timp era deschisă, respectiv până când Rusia nu-și va fi revenit. Și iată că până la urmă această judecată s-a dovedit corectă, pentru că Rusia și a revenit și a început să resolicite tot ceea ce a pierdut. Și vreau să vă spun că în 1995 am participat cu dl general Cioflină, care era șeful Statului Major General, la o vizită în Statele Unite ale Americii, prilejuită de participarea la un exercițiu PFP, mare, care se ținea în Statele Unite. Și acolo am ajuns mai întâi la Washington și am fost, pentru că era o delegație totuși de nivel, preluați de Departamentul Apărării, am fost cazați într-un compound care ținea de marina militară. Era amiralul Borda încă, înainte să se sinucidă – amiralul Borda era comandantul marinei militare – generalul Shalikashvili era șeful Comitetului mixt al șefilor de Stat Major și vreau să vă spun că într-o seară au oferit ei o plimbare pe Potomac cu iahtul Departamentului Apărării – aveau și orchestră, era totul la ștaif așa și am avut o discuție personală cu Shalikashvili şi Shalikashvili mi-a confirmat atuncea ce simțeam noi instinctiv și a spus: domnule, nu o să fie deschisă mult timp fereastra asta de oportunitate. Sfatul meu este să faceți tot ce e posibil să o valorificați și să intrați în NATO. A spus el. Și deci, din punctul ăsta de vedere cred că lucrurile se leagă. A fost clar. De altfel, să știți că Rusia este o țară, ca și Statele Unite ale Americii, sunt țări despre care profesorul Postolache, îmi aduc aminte, spunea: domnule, sunt țări care sunt destinate să câștige. Sunt prea mari ca să piardă – ‘too big to fail’ și aceste lucruri, ‘ups and downs’, la un moment dat se corectează. Şi să ne aducem aminte că Rusia Sovietică a pierdut jumătate din teritoriul european, la pacea de la Brest-Litovsk, numai ca să obțină pace acolo, să se poată ocupa de treburile interne, de revoluție ș.a.m.d. Bineînțeles că la al doilea război mondial a cucerit tot și mai mult decât atâta. Deci, bazați pe aceste experiențe, ne-am așteptat că va veni un moment în care Rusia va redeveni puternică și va solicita ce a pierdut, ceea ce s-a și întâmplat. Și, ca atare, am zis, domnule, să fim pe partea sigură a străzii când lucrul ăsta se întâmplă și asta a fost chestiunea care ne-a împins de la spate. Nici nu erau alte opțiuni. România avea nevoie de o garanție de securitate și singura garanție cea mai puternică existentă la momentul acela a fost tratatul NATO.
Cristian Dumitrașcu: Avem 20 de ani fără aproximativ o lună de când suntem pe partea sigură.
Ioan Mircea Paşcu: Da, 29 martie.
Cristian Dumitrașcu: De când suntem pe partea sigură a străzii. Venind către studenții dvs. și către această activitate didactică, felul în care ați reacționat dvs. în momentul în care Putin înaintea războiului din Ucraina a început să ceară să revină la zona de influență dinainte de 1997, putem lesne bănui care a fost reacția dvs. Ați avut discuții cu studenții dvs.? Aveți o idee despre cât de grav li s-a părut lor, ca oameni care sunt tineri și care n-au trăit vremurile trecute?
Ioan Mircea Paşcu: Vedeți dvs., această chestiune ține de o anumită educație anterioară pe care studenții au avut-o. Am făcut un mic test ieri la curs și am întrebat câți dintre ei au făcut istorie serios; și cineva mi-a spus, o fată zice ‘eu am avut și la bacalaureat istorie’ și lucrul ăsta e bun, pentru că te poți baza. Cursul meu privește politica de securitate a României și primul curs a fost până la primul război mondial și referirile istorice sunt fundamentale în acest … Nu poți să înțelegi unde ești astăzi dacă nu știi de unde ai plecat ca să ajungi aici. Și depinde de această conștientizare, înțelegeţi? Unii conștientizează mai mult, alții mai puțin. Din punctul ăsta de vedere nu există același nivel. Toată chestiunea este să reușești să-i conștientizezi tu, adică să-i trezești la realitate, să le trezești interesul și în același timp să le răspunzi la întrebările pe care inevitabil le au. Și îi încurajezi să pună întrebări inclusiv în timpul cursului, adică întrerupeți, întrebați. Şi ieri mi-a plăcut că la cursul al doilea pe care îl fac online, este un curs în limba engleză, un masterat în limba engleză privind NATO, în care am niște studenți din Turcia, din Nigeria, din Kenya, am fost întrerupt frecvent cu tot felul de întrebări și am răspuns la acele întrebări. Însă, vedeți, întrebările lor sunt inevitabil legate, cantonate în prezent, în momentul actual, nu au o persectivă, nu poţi să judeci, să spunem aşa, printr-o acumulare, și de aici să vadă ce tendințe există, în ce direcție ne îndreptăm. Asta este o chestiune care se formează cu timpul, ține și de calitățile individuale ale studenților. În ansamblu, nu mă pot plânge. Am cursuri și cu oameni de la dvs. din minister și pot să spun că există un mare interes. Dar oamenii aceștia sunt mai copți, ca să spun așa, comparativ cu studenții, care abia acum mai intră pe băncile facultății.
Cristian Dumitrașcu: V-am întrebat pentru că este și o întrebare personală. M-am tot gândit la miracolul pe care l-am trăit la puțini ani după ’89, în care noi ieșisem din blocul comunist, am fi avut foarte, foarte ușor șansa de a nu intra NATO și de a păstra o neutralitate mincinoasă, așa cum se tot spune acum: „hai să fim neutri, hai să…”. Unde a fost declicul ăsta în care noi am pornit-o către direcția vest?
Ioan Mircea Pașcu: Nu exista altă soluție. Vedeți, am avut o situație specială pe undeva, întrucât România a fost singurul interlocutor valabil al Uniunii Sovietice în cadrul Tratatului de la Varșovia, nimeni n-avea curajul să ridice problemele cu Uniunea Sovietică, cum avea România. Și noi aveam problemele noastre, dar erau mulți dintre ceilalți aliați care veneau la noi și ne rugau, zice: „Domnule, când vorbiți cu rușii, întrebați-i și de chestia asta, că asta ne interesează pe noi” – și noi făceam asemenea servicii. Și, deci, noi, în momentul în care s-a prăbușit Tratatul de la Varșovia și am participat la ultima ședință a Tratatului de la Varșovia, nu pentru că am știut că e ultima și de aia m-am dus, ci pentru că așa a fost viața, am avut ocazia să spun la NATO că eram singurul ministru al apărării dintre cei NATO care am participat la ultima ședință a Tratatului de la Vașovia, adică și la celălalt pact.
Cristian Dumitrașcu: Și nu era puțin lucru.
Ioan Mircea Pașcu: Nu era puțin lucru. Puteai să faci diferența de… Mă rog, nu știam eu prea multe că am participat numai la două întâlniri, ultimele două, au mai fost și unele militare, la alea n-am avut ce să caut, dar noi am simțit atunci și am susținut toți, că a fost și o discuție în CSAT în care am sprijinit punctul de vedere să milităm pentru desființarea Tratatului de la Varșovia. Dar, în felul ăsta, noi am rămas suspendați, pentru că am fost și cei mai clonțoși din Tratatul de la Varșovia, am rămas fără acoperirea Tratatului de la Varșovia, în bătaia vântului. Aveam nevoie ca de aer de o garanție de securitate. Și atunci, singura garanție de securitate a fost aderarea la NATO și ulterior la Uniunea Europeană, pentru că amândouă sunt tot o garanție de securitate, două fețe ale aceleiași monede. Dar vreau să vă spun următorul lucru: surpriza mea a fost să constat că toți acești aliați vajnici ai Uniunii Sovietice, care nu ieșeau din cuvântul Uniunii Sovietice, ne puneau anumite obstacole și spuneau „Bă, nu credeți în români, că ăștia sunt trădători. Ați văzut? Nici Pactul de la Varșovia nu l-au onorat, luptau împotriva pactului și încercau să facă și să dreagă. Pe când noi, noi am fost loiali Tratatului de la Varșovia, vom fi loiali Tratatului NATO”.
Cristian Dumitrașcu: Cu alte cuvinte, nu au venit cu noi când ne-am dus peste cehi la Praga.
Ioan Mircea Paşcu: Apropo de asta există o chestiune, o să v-o povestesc… dar când mi-au spus lucrul ăsta și cei de la NATO, au văzut că știam care e sursa unei asemenea întrebări. Am răspuns: zic, domnule, nu vă supărați, tratatul de la Varșovia era un tratat în care trebuia să te lupți, să-ți aperi interesele naționale și să ți le impui. NATO ţi le apără, pentru că e organizat democratic, ai regula consensului. Deci nu va fi nevoie ca România să fie la fel de vocală în NATO, cum a fost în tratatul de la Varşovia, sau nu e NATO așa? Și atunci cu chestia asta s-a terminat. Dar apropo de cealaltă chestiune cu Cehoslovacia, vreau să vă spun că la ultima reuniune a Tratatului de la Varșovia, când s-a dat cuvântul la delegații… toată lumea, au început cehii, a fost o dispută acolo, că polonezii au vrut… Wałęsa a vrut să se facă Varşovia -Varşovia și a câștigat Václav Havel, până la urmă, că era vorba de noi valori ș.a.m.d. Și până la urmă, delegația poloneză a venit în ultimul moment, ne-a lăsat în suspans- participă sau nu participă. Până la urmă a participat și-mi aduc aminte că am stat, s-a anunțat că vine delegația poloneză și m-am dus și eu în capul scărilor, Palatul Cernin, care al Ministerului de Externe ceh. Acesta a fost locul unde s-a desfășurat această reuniune. Și m-am dus în capul scărilor și am văzut o delegație de mustăcioși, polonezi, așa, foarte marțiali, au venit așa și când au urcat la nivelul meu, toți ne ajungeau până aici, mă rog, au intrat în sală, s-au dus acolo, a fost Wałęsa cu ceilalți, așa, s-au așezat. Petre Roman s-a dus să-l  salute pe Wałęsa și au stat de vorbă nu știu ce, înainte să înceapă ședința și a început toată lumea să spună: ”cât am așteptat acest moment, cât am sperat în inima noastră ca să vină momentul ăsta, să scăpăm o dată de jugul ăsta al Tratatului de la Varșovia”. Băi, ai naibii, ia uite, și atunci am introdus și noi o frază în discursul domnului președinte Iliescu și eu am spus așa: dacă în 1968 am declinat invitația de a veni la Praga, acum am acceptat-o cu plăcere și am introdus și noi o chestiune așa în treaba asta și vreau să vă spun că șeful delegației sovietice era Ghenadi Ianaev, care peste o lună de zile era unul dintre puciști și acest Ghenadi Ianaev a spus: fraților, zice, eu sunt în momentul de față total debusolat, pentru că până la această ședință eu nu știam decât de cererile voastre să vă dăm ajutor, să vă sprijinim, să vă nu știu ce… Și acuma aflu că de fapt abia așteptaţi să scăpați de noi ș.a.m.d. Deci omul… Dar vreau să vă spun următorul lucru: după părerea mea, Uniunea Sovietică a tratat România mai bine decât tratează Rusia, România.
Cristian Dumitrașcu: Asta e o afirmație foarte importantă.
Ioan Mircea Paşcu: Da, din experiență proprie pot să spun că așa stau lucrurile. Tot ce am auzit eu personal de la ruși în momentul de față au fost miștourile și glumițele domnului președinte Putin la adresa României.
Cristian Dumitrașcu: Şi o retorică foarte agresivă.
Ioan Mircea Paşcu: Şi amenințări, ameninţările domnului Medvedev, Zaharova și toți ăștia care sunt trâmbiţele războiului în Ucraina.

Cristian Dumitrașcu: Nici în Războiul Rece nu se folosea atât de des cuvântul război, război nuclear.
Ioan Mircea Paşcu: Nu. Dl. Medvedev, singura chestiune așa, eu stau și mă întreb: Medvedev a fost cel pentru care Statele Unite, pe vremea lui Obama, cu dl. Biden vicepreședinte, a oferit resetarea relațiilor cu Uniunea Sovietică, cu Rusia. Resetarea! Adică: domnule, ștergem și punem totul de la zero, deși Georgia avusese loc. Dar s-a sperat că, cu chestia asta, îi vor da suficientă autoritate lui Medvedev să vrea în continuare să rămână el și să nu vină Putin înapoi. A venit Putin, s-a terminat, domnul Medvedev a dispărut urgent și iată-l astăzi ce-a ajuns.
Cristian Dumitrașcu: Dacă nu cumva a fost de la început asta.
Ioan Mircea Paşcu: Probabil că da. Și atunci problema este pentru cine ați oferit acest lucru.
Cristian Dumitrașcu: Exact! Domnule ministru Ioan Mircea Pașcu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați fost cu noi și în această a doua ediție. Vă mai așteptăm!
Ioan Mircea Paşcu: Mulțumesc! Voi reveni dacă mă chemați.
Cristian Dumitrașcu: Mulțumim!

Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”

Publicat de gabrielasaksa, 7 noiembrie 2023, 12:36

Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi plină astăzi. Vizită la Vânătorii de Munte, vizită aici, în cadrul Academiei Forțelor Aeriene, dar și la DRESMARA. Cum i-ați găsit pe militarii brașoveni, fie că sunt din Forțele Terestre, fie că sunt studenți ai Forțelor Aeriene?
Mircea Geoană: În primul rând, La mulți ani Vânătorilor de Munte! Este o sărbătoare frumoasă, e un grup de elită al Armatei Române, al NATO. Știm cu toții că lucrurile niciodată nu sunt perfecte, tot timpul e nevoie de mai mult, dar aş spune că starea de spirit este bună și m-am bucurat să pot asculta ceea ce spun și comandanții, dar aş spune şi că este și un sentiment de anticipație, un sentiment de complexitate, de recunoaștere a faptului că lumea este complicată și că avem nevoie de armata noastră mai mult decât oricând. Avem nevoie să investim în armată, avem nevoie să investim în NATO și le spuneam celor de la Vânători de Munte, că vorbeam cu comandatul suprem aliat, generalul Cavoli, care este vânători de multe, dânsul – e ‘mountain’ – și că intrăm într-o etapă mult, mult mai intensă, mai complexă și sunt convins că și militarii brașoveni, din orice armă și în orice direcție, își vor face în continuare datoria.

Ciprian Panga ( reporter): Cum vedeți dumneavoastră colaborarea dintre Armata României, dintre militarii români și partenerii NATO, în situația actuală a acestui mediu de securitate?
Mircea Geoană: România în NATO este o țară foarte influentă și foarte respectată și dincolo de poziția mea, este, efectiv, o țară care a demonstrat de-a lungul anilor, în toate misiunile și operațiunile noastre, acum, cei mai mulți dintre militarii din Bosnia sunt români, când am activat rezerva strategică pentru Kosovo, cine a răspuns la apel: românii și britanicii. În Afganistan, în Irak, în multe alte locuri. Deci România este o țară influentă. În schimb, ce se întâmplă? Pe de o parte, suntem în faza de implementare a noilor planuri de apărare și descurajare, aprobată la Vilnius de liderii noștri, ceea ce înseamnă că intrăm într-o etapă mult mai complexă și mult mai masivă de investiții în apărare și descurajare. Iar faptul că România, la conferințele succesive de generare de forțe, pentru că ai planuri, trebuie să pui și forțe și resurse, a alocat o mare majoritate a resurselor naționale, reprezintă pentru NATO un lucru foarte bun. Putem conta pe România, dar și pentru România este un lucru foarte bun, pentru că, având toate forțele aproape parte din sistemul NATO, va trebui să le duci pe toate la nivel NATO. Ceea ce este o veste bună pentru toate sub-segmentele Armatei române, indiferent de armă, indiferent de geografie, indiferent de specializare, sau de grad, sau de funcție. Unde trebui să fim foarte, foarte atenți, este că în jurul nostru lumea este complicată, în est război, în sud tulburare, în alte zone competiție și rivalitate geopolitică. De aceea trebuie să fim foarte atenți, cu o logică de 360° și revenind la România, România își redescoperă vocația sa multiregională. România nu este doar o țară de Flanc estic sau doar o țară la Marea Neagră. Este o țară care are și Balcanii, are și Europa Centrală, are și Orientul Mijlociu în raza de acțiune, are și Caucazul relativ aproape, are Moldova și Ucraina ca vecini direcți. De aceea, cred că în viitor anticipez ca rolul strategic al României să se amplifice. Este o veste bună pentru România. Este o veste bună pentru militarii noștri. Este o veste bună pentru cetățenii României, pentru că vom fi mai protejați și mai influenți.

Ciprian Panga ( reporter): Cum vedeți dumneavoastră contribuția forțelor armate la asigurarea unui mediu de securitate în zona Mării Negre, dar și la nivel global?
Mircea Geoană: Este un efort de echipă. Alianța Nord-Atlantică este, cum să spun, sunt mușchetarii în forma cea mai frumoasă a expresiei unul pentru toți și toți pentru unu. De aceea, eu aș spune că ceea ce face România este extrem de valoros, dar pentru a putea răspunde unei complexități masive a zonei Marii Negre, rămâne complicat. E o zonă complicată, zonă de interes strategic pentru NATO. Va trebui să ne gândim la România și Comandamentul pentru Europa de Sud-Est de la Sibiu a devenit operațional. Trebuie să lucrăm foarte, foarte bine cu aliații noștri din regiune, cu Bulgaria, cu Grecia, cu Turcia, în sud, cu partenerii noștri din Moldova și din Ucraina și, evident, cu aliații noștri principali din Occident, cu care lucrăm deja foarte foarte bine.
Ciprian Panga ( reporter): Ați vorbit mai devreme despre tehnologie, despre viitor. Cum vedeți viitorul Armatei române în momentul acesta?

Mircea Geoană: Aș vrea ca acum și în viitor Armata română să poată să fie capabilă să lupte alături de aliatul american, indiferent de circumstanțe, să fie capabilă tehnologic să lupte cu aliatul cel mai sofisticat, să fie capabilă să aibă doctrină militară și pregătire profesională de acel nivel. De aceea, ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni. Pentru că până la urmă, oricât cât de multă tehnologie ai cumpăra, tot oamenii sunt importanți și aici, la Brașov, am văzut colective și un colectiv de militari și comandanţi și cadeți care mă fac să fiu foarte încrezător în viitorul României.
Ciprian Panga ( reporter): O ultimă întrebare, domnule secretar general adjunct. Ați vorbit despre oameni, ați vorbit foarte frumos. Se pot simți românii la momentul acesta în siguranță, având în vedere tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru?
Mircea Geoană: Da, da și da. Da, în primul rând, pentru că suntem în NATO. Har Domnului că suntem în NATO – și nu o spun ca omul care și-a dedicat toată tinerețea și viața mea publică, și politică, și diplomatică ancorării României în Occident, și în NATO, și în Uniunea Europeană, dar spun pentru că suntem într-o zonă în care România este mai relevantă strategic decât oricând. Luăm măsuri suplimentare de protejare, nu avem riscuri de natură externă la securitatea națională. Mai este un lucru interesant, România este o țară foarte stabilă în plan intern. Eu nu spun că lucrurile sunt grozave peste tot, sunt multe probleme și lumea este nemulțumită în multe aspecte socio-economice, dar România, din punct de vedere ordine publică, din punct de vedere stabilitate internă, este o țară predictibilă și liniștită. Deci, încă o dată, nici din interior nu văd lucruri care să ne preocupe, iar riscul de contaminare de conflicte regionale, este, de asemenea, luat împreună cu NATO și UE. Avem în continuare tensiuni în Kosovo, în Bosnia mai apar chestiuni, în zona Mării Negre avem dificultăți, dar eu spun românilor să aibă încredere în alianța noastră și să ne facem treaba. E multă treabă de făcut pentru a întări economia, pentru a întări societatea, pentru a întări instituțiile, dar din punct de vedere securitate națională și și liniște și ordine publică, cred că România este printre cele mai sigure țări din Europa.

Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”

Publicat de gabrielasaksa, 23 octombrie 2023, 18:49

Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia la atacuri teroriste, am văzut atacuri teroriste în Irak, am văzut în Afganistan, am fost la un kilometru de sinucigași în Ramadi, cu pușcașii marini, 1.300-1.400 de oameni măcelăriți pur și simplu într-un atac fără precedent. Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza, pentru că, trebuie să spunem, cauza palestiniană, legitimă pentru o țară, nu înseamnă Hamas. Hamas e totuși o grupare teroristă considerată de UE, de Statele Unite, de multe alte țări occidentale. E o dramă care va lăsa urme adâncii în regiune, și în Israel și în Palestina. E o dramă care i-a șocat pe mulți israelieni, care nu își explică cum de s-a putut întâmpla așa ceva. Eu și colegul meu, Dragoș Stoian, operatorul, am fost în zonele unde Hamas a omorât civili, a măcelărit civili și, vă spun, imaginile sunt greu de suportat. Într-o intersecție 10-12 mașini, multe carbonizate, multe mitraliate. Unii au murit la semafor, nici n-au știut ce i-a lovit. Se pare că luptători Hamas au fost îmbrăcați inclusiv în uniforme de poliție israeliană, uniforme militare, au avut jeep-uri. Îmi povestea mama unei fete răpite că aveau jeep-uri ale forțelor de intervenție israeliene. Și oamenii aceia la semafor n-au știut. Mulți dintre ei n-au știut ce i-a lovit. Au fost mitraliați. Erau mașini care întorseseră să fugă, probabil, dar erau arse. Deci, îți spun, asta într-o singură intersecție, undeva la 1,5 km de frontiera cu Gaza. Au spart gardul în vreo 29 de locuri și au intrat peste o mie de luptători. E ceva de neimaginat. Nimeni nu se aștepta. Sunteți militari aici la emisiune, ştiți că asta înseamnă un batalion, ceea ce înseamnă enorm pentru o unitate, ca putere de luptă vorbesc. A fost foarte bine planificată, un an, doi, deja sunt tot felul de speculații pe internet. Dar e clar că asta nu-i o misiune care se planifică într-o lună. Au făcut filme de prezentare, pentru că, chiar mă întrebam în ziua în care a început atacul, sâmbătă, 7 octombrie, am văzut pe internet postate de Hamas celebrele imagini cu parapanta și erau filmate cu trei camere, zic, mă, dar când au avut timp să? Îți dai seama, adică asta îți arată pregătire, îți arată că oamenii au fost pregătiți. Toți luptătorii sau mulți dintre luptători au avut body cam, au avut camere pe corp și au dat publicității imagini groaznice, pentru că aici componenta de imagine e foarte importantă pentru teroriști. Trebuie să bage spaima, să arate cât au făcut de mult. Pe de altă parte, conflictul se mută acum în partea palestiniană, unde sunt foarte mulți civili. E presiune foarte mare pe Israel, și bine că e presiunea asta, să nu reacționeze la impuls și să facă foarte multe victime colaterale. Voi sunteți militari și știți mai bine decât mine, nu există armă atât de precisă încât să elimine total victimele colaterale. Și ăsta e păcat. În Gaza e o fâșie de pământ de 360 și ceva de kilometri pătrați. Ca să vă faceți o idee, Bucureștiul are 240 de kilometri pătrați. Acolo trăiesc vreo 2,3 milioane de palestinieni. Israelul de zile bune încearcă să arate lumii că are grijă de civili și au tot oferit coridoare să fugă lumea în sud, însă, chiar și așa, au existat victime în rândul celor care fugeau.
Dacă ne uităm, că toți suntem la o emisiune militară, dacă ne uităm la puterea de foc a Hamas, 30-40.000 de luptători, AK47, pistoale mitralieră, mitraliere, lansatoare de grenade, rachete care nu-s dirijate, da, pe care le aruncă zilnic. Și în partea cealaltă vedem una dintre cele mai puternice armate ale lumii, cu siguranță cea mai puternică din Orientul Mijlociu, cu tancuri Merkava, cu transportoare blindate, cu avioane de vânătoare, cu elicoptere de atac ș.a.m.d. E, ce armă credeți că va folosi Hamas ca să poată să lupte cu o astfel de armată? Imagini, vor încerca să arate că mod civili, vor încerca să arate că suferă populația palestiniană. Asta nu înseamnă că populația nu suferă. Dar vă spun că, din experiența conflictelor trecute de acolo, asta va fi cea mai importantă armă a Hamas, imagini care să emoționeze lumea.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Sigur, ne-am întrebat și noi în interviul de săptămâna trecută cu fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, această surprindere a servicilor secrete că au au fost prinse pe nepregătite, au existat discuții și în comunitate, a jurnaliștilor cu care te-ai întâlnit acolo.
Adelin Petrișor: Deja a fost anunțată o comisie care va investiga. Șeful Șabak, Shin Bet-ul lor, SRI-ul lor, serviciu intern de securitate, deja a fost ieri în Knesset, a vorbit despre vina, și-a asumat vina, însă va fi o anchetă. Și cele mai importante servicii secrete pot da greș. Să ne gândim la 11 septembrie. Americanii, la fel, n-au știut ce i-a lovit. Cei mai mulți dintre israelienii cu care am vorbit spun că acesta este momentul de cotitură în care Hamas, considerat deja o grupare teroristă, s-a transformat în DAESH, în ISIS, pentru că doar la ISIS am mai văzut execuții de genul ăsta.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este foarte greu. Cred că și pentru un jurnalist cu experiență, un jurnalist de război, cum i se spune, noi avem aici, la Ministerul Apărării, acest curs de corespondenți de război, care cât ar fi el de bun, și el este, nu poate pregăti oamenii pentru asemenea orori despre care ne-ai povestit. Ce ar trebui să învățăm dintr-o astfel de situație? Noi am avut o discuție mai devreme, israelienii de rând venind cântând să-și apere țara.

Adelin Petrișor: Da, ei acolo sunt conștienți. Știi foarte bine, femeile fac doi ani de armată, bărbații fac trei ani, de la 17 ani te iau în armată, nu există excepții. Ei au 75 de ani de existență și știu foarte clar că au rezistat doar pentru că au stat spate în spate, cu arma în mână, și și-au apărat țara. De partea cealaltă sunt arabii, care îi acuză că au făcut, și ei la rândul lor, abuzuri și că au produs suferință palestinienilor și altora din zonă. Însă ei știu clar că doar așa pot rezista, merg în armată. Am fost în Tel Aviv când am plecat, aeroportul era plin de oameni care veneau la mobilizare, cântau, aveau steagurile Israelului, erau așteptați de alți tineri care îi aplaudau, n-au încotro. Adică, e clar că țara lor poate să reziste doar datorită lor. Și în România… adică, mi-ar plăcea să văd mai puțin patriotism de-ăsta de paradă, pe care îl vedem la politicieni din stânga și din dreapta, oameni care se bat cu cărămida în piept. Eu cred că trebuie să fim conștienți că dacă, Doamne ferește!, vom avea nevoie să ne apărăm țara, noi o vom face. Adică, mai am colege la serviciu care mă întreabă: vai, dar pe soțul meu l-au chemat la mobilizare, că voi aveți exercițiile astea să vedeți cine mai e în rezervă activă, cum și ce. Păi, zic: doamnă, dar cine ați vrea să apere țara? Dați-mi o listă, eu, probabil, nu? Adică, mama mea trebuie să sufere dacă eu plec să-mi apăr țara, dar dvs. nu puteți să suferiți dacă pleacă soțul. Aici e locul unde avem înmormântați bunicii, străbunicii, prietenii. E normal să ni-l apărăm la un moment dat, dacă va fi nevoie.
Eu sper să nu fie nevoie, pentru că România face parte din cea mai mare alianță politico-militară a lumii și cred că n-a avut niciodată garanțiile de securitate pe care le are acum, niciodată în istoria ei, România, dar noi trebuie să fim pregătiți să ne gândim că oricând noi o vom apăra. Adică, cine s-o apere dacă nu noi? Și atunci, în Israel nici nu se pune problema. Oamenii știu ce au de făcut, în momente de criză se unesc. Trebuie spus, că vorbeai tu de eșecul serviciilor secrete și o posibilă explicație sau o cauză ar fi și ce a făcut Benjamin Netanyahu, în ultima perioadă, acolo. Am mai văzut și pe la noi cazuri de politicieni care încearcă să schimbe legea în sprijinul lor, pentru propriile interese. Asta a făcut: o controversată reformă judiciară, a vrut să taie din atributele Curții Supreme de Justiție, care la ei e și Curte Constituțională. Oamenii au ieșit în stradă, sute de mii în fiecare săptămână, zeci de mii, sute de mii de israelieni. Toate aceste tulburări din societate să fii sigur că s-au transmis în serviciile secrete, s-au simțit în Țahal, în armata israeliană. Au fost, chiar anul ăsta, niște scrisori ale unor generali, printre care Ehud Barak, cel mai galonat general israelian, și scrisori ale foștilor șefi ai Mossad; i-au trimis lui Benjamin Netanyahu scrisori spunându-i: nu-ți bate joc de democrație pentru că-ți baţi joc de Israel. Ei, toate tulburările astea socio-politice să fii sigur că au avut reverberații în armată, în serviciile speciale și asta poate fi o explicație a faptului că habar n-au avut ce-i lovește.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La final, Adelin Petrișor, se vorbește despre lumea liberă. Noi facem parte din lumea liberă, iar pentru cei care poate sunt mai tineri, poate nu au foarte multe noțiuni, trebuie spus că Adelin Petrișor a fost de foarte multe ori dincolo de acest zid al lumii libere, începând cu țara cu un singur gras, Coreea de Nord, toate zonele astea unde sunt regimuri totalitare, Rusia… Este și aici, în Israel, un război între lumea liberă și un regim nu doar totalitar, ci un regim, cum să-i spunem?
Adelin Petrișor: Te gândești la Hamas sau…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La Hamas și, în general, și la cei care sunt lângă Hamas.
Adelin Petrișor: Israelul, cu toate limitările, pentru că sunt tot felul de limitări, inclusiv acolo funcționează cenzura militară, presa până dă niște informații militare, trebuie să treacă prin niște etape, să verifice Țahalul, în fine, deci, cu toate limitările acestea, Israelul este singura democrație din Orientul Mijlociu. Cu siguranță, au făcut și ei greșeli de-a lungul timpului. Cu siguranță, suferința…, să știi că suferință există și în Israel, dar și în Palestina, unde, repet, două milioane și ceva de oameni trăiesc pe o fâșie îngustă, condusă de niște luptători dintr-o grupare considerată teroristă. Nu toți cei care sunt în Gaza îi susțin pe cei din Hamas, dar n-au încotro. E complicată rău de tot situația de acolo. Îmi spunea un prieten israelian, la un moment dat, că extremiștii dintr-o parte și din alta se alimentează unii pe alții și ajung oamenii din acea regiune să se urască și, la un moment dat, nu știu de ce se urăsc, de ce ar vrea să-și ia gâtul unul altuia.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru cei care n-au prins vremurile comunismului, o secvență pe care ne-ai povestit-o mai devreme despre cum era pe stradă în Coreea de Nord.
Adelin Petrișor: Oamenii n-au curaj să se uite în ochii unui străin, pentru că e interzis să vorbești cu străini, cum era interzis pe vremea lui Ceaușescu, eram copil la Revoluție, cum era interzis pe vremea lui Ceaușescu să ai legături cu străinii, trebuia să le raportezi la miliție. Eu niciodată n-am putut să dau sfaturi, pentru că nu sunt eu în poziția în care să dau sfaturi, dar eu le-aș spune, totuși, tinerilor să nu ia libertatea ca pe un dar de la Dumnezeu, așa, de la divinitate. Libertate ai atâta câtă vrei să ai și pentru libertate se luptă, au luptat oameni care au murit. Noi nu trebuie să murim. Noi trebuie să luptăm și să avem grijă de ea și să o păstrăm pentru generațiile care vin. În ultima vreme, vedem tot felul de discursuri de extremă, ba din stânga, ba din dreapta, oameni care se uită și îl aplaudă pe Putin. Eu zic atât: oameni buni, aveți grijă ce vă doriți, că s-ar putea să se întâmple. Și mie îmi pare rău, pentru că am copii care vreau să trăiască într-o țară liberă, nu într-o țară în care avem președinte etern.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Jurnalistul TVR Adelin Petrișor. Adelin, mulțumim tare mult și te mai aștept la noi la emisiune.
Adelin Petrișor: Și eu mulțumesc.

Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”

Publicat de gabrielasaksa, 16 octombrie 2023, 11:50

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit.
Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru invitație. M-ați onorat în mod deosebit.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ne îndreptăm cu întrebările și cu răspunsurile către ce se întâmplă în Israel. Însă, înainte de a intra în subiect, v-am auzit puțin mai devreme despre o întâmplare de la NATO și aș vrea să începem cu asta, pentru că sunteți la emisiunea armatei și știu că vă este foarte drag, cumva, că ați venit aici.
Cristian Diaconescu: În Ministerul de Externe, am fost secretar de stat în perioada de aderare a României la Alianța Nord-Atlantică, de pregătire a acestor demersuri. Permiteți-mi, foarte pe scurt, să fac aproape o declarație și mi se pare normal dacă ai cunoscut o serie de aspecte într-un parcurs atât de important și sensibil în ceea ce privește România, să spui public acest lucru şi profit de prezența aici pentru a spune că, dacă nu ar fi fost capacitatea de modernizare, de adaptare și profesionalismul Armatei Române, s-ar fi putut să întârziem aderarea la Alianța Nord-Atlantică cu ani de zile. Da, poate mi-ar plăcea să spun, politicul din România sau diplomația au fost pivotale din acest punct de vedere, sigur, au contat foarte mult, mai ales rezoluția poporului român în ceea ce privește asigurarea unor garanții de securitate din partea lumii libere, dar operațional, în demersurile noastre, armata a contat enorm, în primul rând, datorită unui anume tip de percepții pro-occidentale. Cei care reprezentau în acel moment, nu numai Ministerul Apărării Naționale, instituțiile militare în ansamblu, intern și internațional, au creat această imagine partenerilor noștri. A contat foarte mult acest lucru. Și în al doilea rând, modul în care, începând cu coaliția antiteroristă și participarea din Afganistan, Irak, Balcani a reprezentanților Armatei Române, nu a existat absolut nicio fisură privind angajamentul, determinarea și înțelegerea, inclusiv din perspectiva militară a valorilor occidentale. A fost extrem de important. Pentru noi nu a fost nevoie să pledăm în numele Armatei Române. Vreau să vă spun că alte state care s-au integrat în Alianța Nord-Atlantică chiar mai devreme decât noi au avut ani de-a rândul probleme, dificultăți în legătură cu, mă rog, o serie de persoane, ofițeri din armată, mă rog, nu vreau să intru în detalii. Dar ceea ce a experimentat Bruxellesul și oricare din cei care au fost atunci în procesul de integrare vă poate confirma acest lucru, cu alte state aliate din fostul bloc comunist, nu s-a replicat în legătură cu Armata Română.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mergând către armata israeliană. Au fost două mituri mari care au căzut.
Cristian Diaconescu: Așa este.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Armata israeliană, o armată cu care noi am colaborat, cu care noi am fost în exerciții, era recunoscută ca fiind una dintre cele mai puternice și mai bine dotate din lume și al doilea mit, Serviciul de Informații, Mossad. Noi ne întrebăm, dumneavoastră sunteți probabil mai aproape de o explicație, de informații.
Cristian Diaconescu: Există aceste întrebări în societatea israeliană și sunt extrem de dure și categorice la adresa instituțiilor de forță, dar, evident, și a celor politice.
Din punctul de vedere al informațiilor primite, ceea ce s-a întâmplat este aproape neverosibil, pentru că plaja de informații securitare pe care Tel Avivul o susținea în legătură cu zona, nu numai a Fâșiei Gaza, ci și malul de vest, Cisiordania, și era una de interes major, cât se poate de aplicat. Deocamdată, din câte am înțeles, răspunsurile la aceste întrebări, deși sunt extrem de presante, nu reprezintă neapărat o prioritate, pentru că în primul rând trebuie făcute anchete și în al doilea rând, momentul militar, mai ales, care este iminent în ceea ce privește Israelul, presupune totuși solidaritate și cooperare.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exclude orice anchetă acum.
Cristian Diaconescu: Şi acum nu se pot face aceste anchete… Mobilizarea formidabilă pe care au reușit să o realizeze în câteva zile…expertiză foarte bună din această perspectivă, dar aşa, privind din afară, să reușești să aduni peste 300.000 de oameni sub arme, înseamnă și o anume tip de determinare individuală. Nu este vorba numai de…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):…care acolo există.
Cristian Diaconescu: ….colaborare instituțională, care acolo există. Oamenii aceștia nu pot fi descurajați de fisuri din spate, în ceea ce privește instituțiile pe care le servesc în numele țării lor.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O să vă mai întreb despre o nesiguranță, pentru că aţi spus mai devreme că nimeni nu va ști unde se va opri Federația Rusă. Este o similitudine nefericită între conflictul din Ucraina și conflictul din Israel, de acum de câteva zile, atrocitățile care s-au întâmplat acolo și dvs. ți fost membru în DIUCA- Dreptul Internațional Umanitar al Conflictelor Armate, unde, pe timp de pace oamenii asta fac, încearcă să rezolve pentru un eventual viitor război, să nu se mai întâmple asta cu civilii, asta se pare că nu se rezolvă nicicum.
Cristian Diaconescu: Da și în egală măsură, încălcările, nu e vorba numai de drepturi și libertăți, este vorba de dreptul la viață. Deci Convenția de la Geneva, protocoalele adiționale privind Dreptul umanitar, reguli de purtare a războaielor care incumbă autorităților militare, dar și politice, o atenție distinctă atunci când iau o serie de decizii față de civili…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): o conduită pe câmpul de luptă.
Cristian Diaconescu: O conduită, dar războiul e brutal prin definiția sa. La o reuniune a acestui grup pe care îl menționați, la un moment dat, când a fost o discuție, un general american a spus: până la urmă, discutați despre războaie pe care le purtăm noi, militarii. Ştiţi cine urăşte cel mai mult războaiele? Noi, militarii.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aşa-i!
Cristian Diaconescu: Mă bucur că sunteți în regulă cu această… pentru că ne-a generat nouă, nemilitarilor, într-adevăr, un sentiment de responsabilitate în legătură cu aceste aspecte. În Ucraina au fost încălcări ale acestor convenții, de la atacul premeditat al infrastructurii civile până la acte de crime de război, acte genocidale care sunt în faza de urmărire penală. Nu există din acest punct de vedere explicația legată de până la urmă, scopurile de a câștiga o luptă. Practic, duc, în colateral, așteptarea în ceea ce privește protejarea cetățenilor. Evident, există un anume tip de calibrare din acest punct de vedere. De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de  această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului. Dar, ulterior se aștepta, și a provocat această reacție, în așa fel încât civili să aibă de suportat consecințe dramatice. Or, este clar aici determinarea infracțională, conform dreptului internațional, este una cât se poate de evidentă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult.
Cristian Diaconescu: Mulţumesc și eu.

Misiuni Internaționale

Publicat de gabrielasaksa, 29 august 2023, 12:16

Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde, de mai bine de patru luni de zile, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană Aeroncitas, generat de Batalionul 348 – Apărare Antiaeriană „Dobrogea”, au preluat misiunea. Zilele trecute, militarii români au executat trageri cu armamentul de infanterie din dotare, pe timp de zi, în poligonul Fred Rain, din proximitatea bazei. Cu detalii vine căpitanul Alin Șerban, ofițer de legătură în cadrul Detașamentului.
Alin Șerban: La această activitate i-am avut invitați și pe aliații croați, care au rămas surprinși de precizie și acuratețea armamentului la țintă. De asemenea, am organizat și ne-am în trecut într-o competiție „Cel mai bun trăgător”, fiecare dintre noi având ca principalul obiectiv obținerea unui punctaj cât mai mare, demonstrarea abilităților de a nimici un număr cât mai mare de timp.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Europa, iar din Polonia coborâm în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militarii români, generată de Batalionul 341 din Topraisar, participă la misiunea de menținere a păcii „EUFOR ALTHEA”. Detașamentul românesc se află sub comandă operațională a Comandamentului Forțelor Întrunite din Statul Major al Apărării și este integrat în Batalionul Multinațional. Cum sunt văzuți militarii români în rândul populației civile, dar și al aliaților – ne spune căpitanul Alexandru Călin, comandantul Companiei de Manevră rotația a III-a.

Alexandru Călin: Militarii români au avut întotdeauna o imagine bună în Bosnia și Herțegovina. Au fost văzuți bine atât de populația locală, cât și de militarii din cadrul Batalionului Multinațional. Noi am făcut doar să continuăm această tradiție și acest standard ridicat. Parte din militarii mei au mai participat anterior la misiuni în teatrele de operații atât în Irak, Kosovo, cât și în Afganistan. Dar, după cum bine știți și dumneavoastră, nicio misiune nu seamănă cu cealaltă.
Edi Nicola (realizator rubrică): De pe continentul european facem un salt pe continentul contrastelor, mai precis în Asia, unde doi ofițerii români își desfășoară activitatea în cadrul celei mai vechi misiuni ONU, cea de monitorizare a acordului de încetare a focului dintre India și Pakistan. Mandatul observatorilor români este de un an de zile. Îl ascultați pe căpitanul Adrian Stoian, observator în cadrul echipei Organizației Națiunilor Unite.
Adrian Stoian: Situația în momentul de față este foarte liniștită, nu au mai fost probleme majore, doar incidente minore. Din acest motiv, noi monitorizăm fiecare zonă care ne-a fost repartizată și încercăm pe cât posibil să discutăm și cu populația și să vedem care este situația pe fiecare zonă în parte. Avem câte o arie de responsabilitate pe fiecare grup.

Reportaj Brigada 15 Infanterie Mecanizată „Podu Înalt”

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 15:25

Continuăm seria reportajelor și prezentarea brigăzilor de pe graniţa de est a României şi a NATO, iar Adrian Gâtman, de la „Jurnal militar Iaşi”, a fost la Brigada 15 Infanterie Mecanizată  „Podu Înalt” și a realizat un reportaj.

Adrian Gîtman: Brigada 15 Mecanizată este cea mai importantă structură a armatei din nord-estul ţării, cu unităţi militare în judeţele Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău şi, mai nou, cu un batalion în Garnizoana Turda.

Brigada dispune de forţe de infanterie, artilerie terestră şi antiaeriană, de tancuri şi sprijin logistic, pregătite să acţioneze în situaţii de criză şi război, sau în caz de urgenţe civile. Instruirea militarilor se face continuu, prin antrenamente, aplicaţii, trageri, în poligoanele din ţară, dar şi în cadrul exerciţiilor multinaţionale la care Armata română este parte.

Comandamentul Brigăzii 15 Mecanizată se află la Iaşi, acolo unde am stat de vorbă cu comandatul ei, generalul de brigadă Daniel Pop.

Daniel Pop: Este marea unitate tactică din nord-estul ţării, capabilă să genereze pachetul optim de forțe în toate județele din aria sa de responsabilitate. Menținem și dezvoltăm capabilități de reacție imediată, în măsură să executăm, până la intervenția forțelor principale naționale sau aliate, acțiuni pentru descurajarea și contracararea unei posibile agresiuni armate la adresa României.

Adrian Gîtman: Brigada 15 Mecanizată își execută misiunile și în cooperare cu celelalte structuri ale sistemului național de apărare în zona de responsabilitate, iar credibilitatea structurii este dată de modul în care își fac treaba militarii ei, am mai aflat de la generalul de brigadă Daniel Pop.

Daniel Pop: Avem nevoie de predictibilitate și de credibilitate. Predictibilitatea este generată de buna cooperare cu celelalte elemente ale sistemului național de apărare și ordine publică, cu care împărțim această zonă de responsabilitate.

Credibilitatea, în schimb, este dată de rezultatele și aprecierile obținute în mediul național și cel multinațional. La ora actuală, avem un proces de decizie performant, sisteme de comandă și control adecvate și capabilități dezvoltate pentru o reacție întrunită.

Adrian Gîtman: Brigada 15 Mecanizată a fost prezentă în misiunile din diferite zone ale globului încă de când România s-a alăturat Parteneriatului pentru Pace, în anul 1994, iar zece ani mai târziu ca stat membru cu drepturi depline în Alianța Nord-Atlantică.

Unitatea fanion a brigăzii este Batalionul 151 Infanterie din Iași, ai cărui militari sunt recunoscuți și ca „Lupii negri”, un apelativ transformat în renume pe timpul misiunilor din teatrul de operații Afganistan. În ce constă forța Batalionului 151 Infanterie ne-a spus chiar comandantul lui, locotenent colonelul Marius Butilă.

Marius Butilă: Batalionul 151 Infanterie Războieni este o structură de elită în cadrul Forțelor Terestre, în cadrul Armatei Române, o structură care se bazează pe o bogată experiență acumulată pe timpul misiunilor din teatrele de operații în afara țării – Angola, Bosnia, Albania, Irak, Afganistan – dar care a acumulat o bogată experiență și pe timpul evenimentelor de instruire atât în țară, cât și în afara țării, pe timpul exercițiilor multinaționale desfășurate.

Ne-am înțeles misiunea, ne bazăm în primul rând pe echipă. Avem o echipă de profesioniști cu o bogată experiență, o echipă care a înțeles deviza de a te instrui așa cum vei lupta – noi o punem în practică zi de zi, un spirit al lupilor negri, care există în această cazarmă. Acest cumul de experiență, instruire ne dă forța pentru a ne îndeplini misiunea.

Daniel Petrescu: “Vom continua să ne îndeplinim angajamentele în teatrele de operații, prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și activi în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale”

Publicat de Gabriel Stan, 10 ianuarie 2022, 12:17

Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.

A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul Săptămânii realizat cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!

Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării: La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.

Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.

Daniel Petrescu: Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.

În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.

În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.

Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor  Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.

Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.

De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să  vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.

Daniel Petrescu: Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.

Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.

De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.

Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.

De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.

Daniel Petrescu: Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.

Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.

Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.

Daniel Petrescu: Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.

Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.

Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!

Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.

A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul săptămânii pe care l-am realizat cu șeful Statului Major al Apărării, cu generalul Daniel Petrescu.

Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!

Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării: La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.

Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.

Daniel Petrescu: Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.

În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.

În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.

Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor  Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.

Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.

De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să  vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.

Daniel Petrescu: Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.

Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.

De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.

Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.

De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.

Daniel Petrescu: Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.

Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.

Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.

Daniel Petrescu: Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.

Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.

Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!

Alexandru Grumaz: “Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite sunt la cel mai jos nivel de când au fost stabilite, în pragul de a închide ambasadele din cele două state…”

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 12:12

Cristian Dumitrașcu (realizator): Subiectul săptămânii a fost fără îndoială vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin. La telefon se află în direct cu noi analiştii militari Alexandru Grumaz și Radu Tudor.

Aş începe cu dumneavoastră, domnule Radu Tudor. Declarația șefului Pentagonului a fost un răspuns chiar la întrebarea pe care dumneavoastră i-ați adresat-o în cadrul conferinței de ieri.

Radu Tudor (analist militar): E adevarat, e un privilegiu să poți adresa o întrebare șefului Pentagonului, care nu vine atât de des la București; şi reconfirmarea angajamentului american pentru apărarea teritoriului și populației României în interiorul Alianței Nord-Atlantice, odată cu protejarea teritoriilor și populațiilor tuturor statelor membre NATO, este cel mai bun mesaj pe care îl puteam primi. Să nu uităm că se vorbește în mod nejustificat de o dezangajare a Statelor Unite în Europa de Est…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aşa este!

Radu Tudor (analist militar): Nimic mai fals! În România se află cea mai importantă investiție militară americană de la terminarea Războiului Rece. Elementele scutului…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Baza de la Deveselu, sigur.

Radu Tudor (analist militar): Da, elementele scutului antirachetă, care este în momentul de față sub comanda NATO a însemnat o investiţie de un mliard de dolari în România, nici mai mult, nici mai puțin.

Se derulează alte proiecte sub egida EDA – European Defense Initiative, un proiect de 7 miliarde de dolari aprobat de Congresul american, în România se investesc 300 de milioane de dolari în bazele de la Câmpia Turzii şi Kogălniceanu.

Şi cred că această vizită esențială demonstrează că angajamentul Statelor Unite este deplin în NATO, este subliniată din nou esenţa Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite și avem nevoie de asigurări ferme în contextul în care noi suntem aici pe flancul de est, simțim cel mai puternic vântul rece care vine de fiecare dată de la Moscova și cred că România este într-un moment fast al istoriei sale militare și de securitate, cred că lucrul acesta ar trebui marcat, prin atâtea nevoi, frustrări și supărări pe care le avem în alte domenii, dar măcar din această perspectivă e pace, e securitate în România, şi nu e puțin lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Susţineţi că este un mment fast și este opinia dumneavoastră de jurnalist și analist militar.

Am să trec la domnul Alexandru Grumaz, ca fiind cunoscător al organizației militare în general, dar și a celei americane în special, ați fost, ca militar de carieră, unul din interior, ca să spun așa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declarațiile oficiale are un caracter normal credeți, dar şi a celei americane în special. Aţi fost, ca militar de carieră, un om din interior, ca să spun aşa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declaraţiile oficiale? Are un caracter normal, credeţi, al unei vizite care face parte dintr-un turneu premergător reuniunii de la Bruxelles ori este și altceva la mijloc?

Alexandru Grumaz (analist militar):  Nu, am să vă spun exact ceea ce a declarat Austin. El şi-a caracterizat opririle planificate în Georgia, Ucraina și în România ca un efort de a liniști și de a recunoaște munca pe care fiecare națiune a dedicat-o misiunilor NATO, în special în Afganistan.

Georgia şi Ucraina, ştim foarte bine, nu sunt membre NATO, dar au participat la misiunea afgană. Călătoria i-a fost, de asemenea, un răspuns, cum a spus şi Radu Tudor, un răspuns inconfundabil la intensificarea agresiunii ruse în regiune.

De fapt vreau să spun că vedem o realinierea acțiunilor americane în flancul estic. Nuland merge la Moscova, a avut două zile întâlniri la Moscova cu reprezentanți din cercul interior al puterii, ai lui Putin, dar și cu reprezentanți de la Departamentul de Stat.

De fapt, vizita lui Nuland acolo, ca şi vizita lui Austin, sunt două elemente extrem de importante. Vizita lui Nuland este urmare a discuţiei de la Geneva dintre Vladimir Putin și președintele Biden. Deci au discutat despre armamente, au discutat despre diplomație.

Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite, atenție, sunt la cel mai jos nivel de când aceste relații au fost stabilite, sunt în pragul de a închide ambasadele din cele două state pentru că nu mai primesc vize diplomații care sunt în statele respective de la Departamentul de Stat și de la Ministerul de Externe.

Şi mai e un lucru, la Varşovia a avut loc Warsaw Security Forum, o chestie extraordinar de importantă cu participarea generalului David Petraeus şi a tuturor miniștrilor din flancul estic.

Acolo s-a discutat despre creșterea numărului de militari americani în flancul estic. Dar Petraeus a spus un lucru foarte interesant, şi cu permisiunea dvs cu asta închei, am să citez: „Există un spectru aici, privind retragerea SUA din Afganistan, care va bântui relaţia SUA – Uniunea Europeană şi celelate relaţii ale noastre din întreaga lume”.

Deci o viziune asupra faptului că momentul Afganistanului are implicații în ceea ce se întâmplă astăzi. De fapt, unul din punctele de la Bruxelles ale discuţiei miniştrilor Apărării este Afganistanul şi modul în care ne putem apăra de o reacție a teroriștilor care îşi vor baza structurile de comandă în Afganistan.

“Șapte povești afgane”, o carte despre veteranii teatrelor de operații

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 11:35

Plutonierul adjutant principal Lucian Irimia, redactor la săptămânalul armatei Observatorul Militar, și-a făcut debutul literar la Sala Mare a Cercului Militar Iași.

Autorul pune în paginile cărții Șapte povești afgane, emoțiile și trăirile veteranilor acestui teatru de operații, el însuși fiind de trei ori în misiune în Afganistan.

Lucian Irimia:  „Șapte povești afgane” este o carte despre noi, veteranii teatrelor de operații, cei care ne-am făcut datoria în Bosnia, Afganistan, Irak, Angola și peste tot unde România ne-a trimis și am slujit țara sub faldurile drapelului românesc.

Sunt niște povești mai altfel despre militarii români așa cum i-am simțit eu, cum am trăit lângă ei, povești în care se găsește multă emoție, mult dor, dar în același timp și multă motivație de a-ți face treaba ca și militar român, ca și militar NATO și sunt povești și de luptă.

Cartea are o particularitate pentru că personajele sunt grade, nu sunt oameni. De ce? Pentru că primele apariții ale poveștilor au fost în “Observatorul militar”, ziarul unde lucrez, și mai mulți militari citind acele articole inițiale spuneau: și eu am trăit asta! De asta am avut această opțiune de a pune în unele povești doar grade și a simți fiecare militar român care a fost acolo să spună alor lui că asta am făcut eu acolo.

O să găsiți militarul dincolo de uniformă, dincolo de vesta antiglonț, dincolo de cască și de armă. O să găsiți un om care iubește dar care și luptă, și nu uită niciodată că slujește România chiar și la mii de kilometri depărtare de casă.

Reportajul a fost realizat de Adrian Gîtman, de la Jurnal Militar Iași.

Reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO de la Atena

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:10

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”!
General locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator): V-aţi întors recent de la reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO, care a fost la Antena, între 17 și 19 septembrie. Care au fost lucrurile, temele importante care s-au stabilit și s-au discutat la Atena?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Întâlnirea de la Atena a fost cea de-a treia întâlnire a Comitetului Militar în formatul cu șefii apărării din acest an și prima întâlnire pe care am desfășurat-o în afara cadrului oferit de Comandamentul de la Bruxelles. Grecia a fost țară organizatoare, a fost o gazdă perfectă pentru activitățile noastre și am avut ocazia în cadrul conferinței Comitetului Militar să discutăm mai multe puncte de foarte mare actualitate pentru Alianță și pentru țările din cadrul Alianței. Ne-am referit la operațiile, misiunile şi angajamentele operaționale ale Alianței, am discutat despre adaptarea strategică a NATO, am avut o discuție strategică privind provocările la adresa securității țărilor aliate pe timp de pace și o discuție strategică privind NATO în perspectiva viitoare, NATO 2030 – noul concept strategic al Alianței. De asemenea, în marja Comitetului Militar am avut ocazia să mă întâlnesc bilateral cu omologi din Marea Britanie, Germania și Franța, întâlniri care ne-au permis să abordăm atât chestiunile de cooperare militară, cât și un schimb de opinii privind securitatea în regiunea care ne interesează pe noi cel mai mult, regiunea Mării Negre.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi discutat şi despre ce se întâmplă după plecarea din Afganistan? Este o temă sensibilă, este o temă care suscită interes. Oamenii se întreabă în continuare ce se întâmplă după și ce am învățat de acolo, și cred că sunteți în măsură să ne răspundeți, atât cât puteți după discuțiile de acolo, despre tema asta.

General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Prezența României în Afganistan în aceşti 19 ani de implicare ne-a adus, cu siguranță, respectul aliaților și al partenerilor de coaliţie, respectul comunității internaționale, atât pentru decizia de a ne implica în operație, cât și pentru felul în care militarii români și-au dovedit profesionalismul în acest teatru de operații. Am cooperat cu militarii altor națiuni și am cooperat cu populația civilă din zonă. Ne-am menținut prezența până la sfârșit și am fost credincioși aranjamentului împreună în teatru, împreună încheiem misiunea din teatrul de operații, ceea ce dovedește angajamentul ferm al țării noastre pentru valorile promovate de NATO și pentru valorile, până la urmă, promovate și de Uniunea Europeană. Noi am pornit de la premisa că într-un mediu global de securitate, securitatea națională este direct afectată de menținerea unor focare de tensiune, iar Afganistanul era un focar de tensiune, un focar care putea sprijini, și a sprijinit, ați văzut, pe timpul atentatelor din 11 septembrie, terorismul internațional. Angajamentul a fost alături de SUA, partenerul nostru strategic cel mai important, a adus beneficii majore și pentru Armata României, beneficii care sunt incontestabile în procesul de transformare și în lecțiile de la nivel tactic și operațional pe care le-am învățat în acest teatru de operații, a condus la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și, cu siguranță, a fost un atu important pentru acceptarea României în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eu sunt mândru că militarii români și-au făcut datoria şi mă plec în fața sacrificiilor Armatei României în acest teatru de operații. Ne vom orienta asupra lecțiilor învățate și vom vedea și la nivel aliat cum pot fi planificate activitățile viitoare, pentru că am încheiat misiunea din Afganistan, dar suntem în continuare implicați în celelalte teatre de operații. Şi aici, în cadrul conferinței Comitetului Militar, am discutat despre continuarea implicării în cadrul misiunii NATO de instruire a forțelor din Irak, am discutat despre continuarea implicării în Balcani. Pentru mine a fost și o oportunitate, pentru că tot operație și activitate NATO o reprezintă și prezența înaintată, consolidată pentru ceea ce numim „Tailored Forward Presence” pe teritoriul României, să prezint ceea ce facem prin acțiunile Brigăzii Multinaționale, prin acțiunile Diviziei Multinaționale, să mulțumesc țărilor care participă la misiunile de poliție aeriană și care au completat toate sloturile privind prezența acestor detașamente de poliție aeriană în anul 2021 și în anul 2022, să mulțumesc aliaților portughezi pentru că tocmai au trimis o subunitate de nivel companie care se încadrează în Brigada Multinațională, care acum participă la exerciții cu militarii Brigăzii Multinaționale și care reprezintă tot o parte a prezenței consolidate la flancul sud-estic al Alianţei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc, domnule general! Un mesaj pentru oamenii de acasă, conform a ceea ce știți, a ceea ce panificați, conform discuțiilor pe care le aveți și la Comitetul Militar NATO, dar și cu omologii dumneavoastră, totul este într-o zonă de siguranță?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Şi Armata României, și celelalte armate din cadrul NATO sunt angajate în diferite misiuni, sunt angajate în diferite operații. Cu toții avem un nivel comun de percepție a riscurilor și a amenințărilor și cu toții avem de soluționat probleme concrete, care se referă la situația din fiecare țară. Suntem, așa cum știți, foarte implicați în campania de vaccinare, suntem foarte implicați în procesul de construire de noi capabilități, în programele de înzestrare pe care le desfășurăm, în exercițiile pe care le-am planificat și în semnalul pe care îl transmitem cu acest exerciţiu. Cred că este evident că am plecat de la un nivel de capabilitate și că, odată cu alocarea resurselor necesare – cel puțin 2% din PIB – pentru apărare, am început să îmbunătățim consistent acest nivel de capabilitate. Situația în regiunea noastră evoluează așa cum evoluează, avem foarte clar specificat și în Strategia Națională de Apărare și în Strategia militară ceea ce reprezintă un pericol militar în regiunea Mării Negre și ce avem de făcut pentru contracararea acestui pericol. Nu putem acționa singuri, iar întâlnirile pe care le avem – cum a fost acest Comitet Militar – este un prilej de a ne expune punctul de vedere și a pleda pentru o prezență consistentă, aliată pe teritoriul României și a discuta, bineînțeles, și cu partenerul strategic și vom avea în curând și Comitetul Militar al Uniunii Europene, pentru că aceștia sunt cei trei stâlpi pe care se sprijină securitatea României: NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Locotenent Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio.
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Vă mulţumesc și eu, toate cele bune și aveți încredere în Armata României!

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:11

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, bine ați venit la ‘Jurnal Militar’!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați participat, recent, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia. După cum știm, securitatea spațiului euroatlantic reprezintă o zonă de convergență a obiectivelor strategice ale NATO și ale Uniunii Europene. Care au fost principalele teme de discuție pe care le-ați abordat la întâlnirea cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, domnule secretar general adjunct?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am particiat la invitația Înaltului reprezentant pentru politică externă și securitate comună Josep Borrell şi a preşedinţiei slovene a Consiliului UE. Este o practică uzuală între cele două organizații, între NATO şi UE; de asemenea, invităm înalţi reprezentanţi ai UE la întâlnirile miniștrilor apărării din NATO şi acest lucru se va întâmpla în luna octombrie la reuniunea miniştirilor apărării din statele aliate. Evident, momentul este foarte, foarte complex. Relația între NATO şi UE reprezintă cheia de boltă a securității europene. NATO este și va rămâne cea mai solidă ancoră de securitate pentru statele aliate, este garanția de securitate pe care relația transatlantică ne-o oferă tuturor, dar și inițiativele Uniunii Europene în domeniul de apărare și securitate sunt de salutat atâta vreme cât ele contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor europene şi, evident, nu intră în competiție în niciun fel cu misiunea Alianţei Nord-Atlantice. Am discutat, bineînţeles, şi despre situația creată la nivel regional și internațional după situaţia complicată din Afganistan. Am discutat şi despre alte zone de tensiune și potențial risc. Am avut și o discuție interesantă cu un alt reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la rândul său, ne-a prezentat modul în care Organizația Mondială privește zone de mare complexitate care se întind din zona asiatică, în estul Europei, în Marea Neagră, în zona Orientului Mijlociu și în Africa. Deci, este un lanţ de elemente de insecuritate pe multiple planuri; nu în ultimul rând, modul în care Federația Rusă își manifestă agresivitatea și acțiunile, toate geografiile și domeniile care interesează Alianța Nord-Atlantică, ascensiunea Chinei, probleme legate de dimensiunea cibernetică, atacurile hibride, dezinformarea, noile tehnologii, competiția din spațiu – vă dau o listă destul de lungă de subiecte care sunt, evident, de interes pentru miniștrii apărării și, evident, pentru Alianţa Nord-Atlantică.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pornind de la lecțiile învățate în Afganistan, care sunt în acest moment cele mai mari provocări și amenințări în domeniul securității, pentru că ați amintit despre Federația Rusă, imediat s-au repliat și au folosit imagologic această situație din Afganistan într-un fel în care cu siguranță a provocat o luare de poziție din partea NATO, mă gândesc.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Momentul nu este ușor și trebuie să fim onești și pentru aceasta secretarul general Stoltenberg și noi toți la NATO ne apucăm foarte serios de un proces de autoevaluare și pe linie militară, ceea ce comandanții noștri militari fac de fiecare dată când închidem o misiune e datoria profesională a militarilor noștri și o vom face ca de fiecare dată foarte bine. Şi la nivel politic trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în acești ani lungi de investiții, de sacrificiu, o alianță la nivel global cum nu a mai fost cazul până acuma, nu doar țările NATO în jurul Americii, dar și foarte mulți parteneri internaţionali din Ucraina, din Georgia, din Azerbaidjan, din Japonia, din Australia, din Coreea de Sud, deci este un moment în care necesită sinceritate, introspecție și decizii operaționale, pentru că oricum NATO, care a început deja procesul de adaptare, după ocuparea Crimeei ilegală de către Federația Rusă acuma deja șapte ani, vom continua să facem acest lucru în drumul către summitul de la Madrid, unde liderii noștri vor adopta un nou concept strategic și de aceea ceea ce simțim și învățăm din lecțiile din Afganistan, dar nu numai acest lucru, ci tot ce înseamnă evoluții în spațiul de securitate la nivel european, transatlantic și global vor trebui să fie incorporate în acest nou concept strategic și pentru ascultătorii noștri conceptul strategic al NATO este un document de maximă importanță pentru Alianța Nord-Atlantică, ne afectează pe noi toți, pe români, pe americani, pe canadieni, pe noi toți, sunt miliarde de oameni în țările NATO, pentru că după Tratatul de la Washington, tratatul de întemeiere a Alianței Nord-Atlantice, faimosul articol 5, clauza de securitate mutuală, conceptul strategic este al doilea cel mai important document în ierarhia importanței documentelor care guvernează în momentul în care NATO acționează, reacționează și anticipează riscuri la nivel internațional.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întorcându-ne la întâlnirea de la Ljubljana, concluziile trase acolo au fost unele optimiste în ceea ce privește perspectiva cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cum a fost până acum?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Eu am primit din partea secretarului general Stoltenberg misiunea aceea evident de a-l seconda în tot ceea ce face la conducerea alianței, să acorde o atenție specială la nivel politic relației între NATO și UE. Este o relație fundamentală, pentru că – să vă dau doar o cifră – 90% din populația statelor UE trăiesc de fapt și în state NATO. Vă dau și o altă cifră: 34% din PIB-ul țărilor UE reprezintă practic o treime din PIB-ul tuturor țărilor NATO, iar investițiile de apărare ale UE reprezintă 20% puțin din ceea ce înseamnă ansamblul chetelor de apărare pe care țările non UE le aduc la masa Alianței: America, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Turcia. De aceea, nevoia ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere securitar și militar, să aibă capabilități mai puternice în complementaritate cu acțiunile din cadrul NATO reprezintă un lucru pe care noi îl încurajăm. Acolo unde există un risc și o tentație uneori de a intra într-o oarecare competiție din punct de vedere securitar între NATO și Uniunea Europeană, acolo o spunem foarte clar și foarte deschis, de aceea chiar săptămâna viitoare voi prezida întâlnirea Consiliului Nord Atlantic, avându-l ca invitat pe cel care conduce serviciul de acțiune externă al UE, ambasadorul Staninov, care ne va prezenta modul în care UE se gândește la busola strategică a UE. Deci  intimitatea strategică, comunitatea de valori, comunitatea de interese și securitatea și geografia comune pe care le avem NATO și Uniunea Europeană ne fac să fim parteneri strategici unici și indispensabili unii pentru ceilalți.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați despre acel spirit de competiție între NATO și Uniunea Europeană. Direcția este una către bine sau mai e de lucru?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Nu, este o relaţie de complementaritate, și, încă o dată, pentru foarte multe decenii Europa a fost foarte confortabil la adăpostul garanţiei de securitate american, care, în continuare, reprezintă principalul garant de securitate, principala putere militară a lumii, principala putere economică a lumii, şi, în mod evident, relația transatlantică, alături de canadieni, rămâne vitală pentru noi, pentru că este o chestiune care nici măcar nu trebuie comentată, este atât evident că securitatea europeană nu poate fi asigurată fară particiarea aliaţilor noştri de dincolo de Ocean. Europa, în această lume în care, iată, după într-un fel iluzia pe care am avut-o cu toții, poate, după terminarea războiului rece, că intrăm într-o perioadă de pace, de colaborare, unipolară chiar, iată că am revenit la o perioadă a competiției între marile puteri; am vorbit de China, am vorbit de Rusia, Europa are nevoie să devină mai puternică, și de aceea atâta vreme cât facem lucrurile în complementaritate orice investiție europeană suplimentară în propriile capacități militare este un lucrul pe care noi îl salutăm și îl încurajăm.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul saptămânii’, la ‘Jurnal militar’, a fost secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării

Publicat de Gabriel Stan, 31 august 2021, 12:36

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, s-au întâlnit duminică, la sediul ministerului, cu o delegație a Congresului SUA, condusă de senatorul Richard Shelby, președintele Comitetului pentru alocări bugetare din Senatul SUA.

În cadrul discuțiilor au fost abordate teme actuale din domeniul securității şi apărării și aspecte concrete legate de cooperarea cu SUA, atât din perspectivă bilaterală, cât şi în context aliat.

Ministrul Nicolae Ciucă a reafirmat că prezența militară americană pe teritoriul României reprezintă un real angajament al Statelor Unite ale Americii în asigurarea securității și stabilității, reiterându-se importanța consolidării acesteia.

Din agenda conducerii Ministerului Apărării Naționale mai consemnăm și întâlnirea ministrului Nicolae Ciucă și a generalului Daniel Petrescu cu preşedintele Comitetului Întrunit al Statelor Majore din Republica Islamică Pakistan, generalul Nadeem Raza.

În cadrul întrevederilor a fost apreciat sprijinul substanțial acordat de partea pakistaneză în misiunea de repatriere din Afganistan a cetățenilor români și ai altor state.

Cătălin Gomboș: Au crezut cu toții că poți schimba lucrurile acolo, că poate fi democrație, că oamenii ăia vor avea o viață mai bună!

Publicat de Gabriel Stan, 24 august 2021, 11:17 / actualizat: 1 martie 2022, 10:55

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” jurnalistul Cătălin Gomboș, jurnalist de război. Mulțumesc, Cătălin, pentru că ai venit în această dimineață! Bine ai venit!

Cătălin Gomboș: Bine te-am găsit! Mulțumesc de invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Un interviu pe care ne propusesem să facem altfel, așa. În urmă cu câteva săptămâni, nimeni nu s-a așteptat ca Afganistanul să cadă, așa cum spuneam, atât de repede în mâinile talibanilor.

O zonă foarte cunoscute ție, un oraș foarte cunoscut ție, Kabul, l-ai văzut chiar acum multă vreme, pe când era în paralel cu Bagdadul.

Cătălin Gomboș: Da. Nu îmi mai este chiar aşa de cunoscut, pentru că au trecut niște ani de atunci. Eu am fost în 2004 în Kabul de câteva ori și într-adevăr, pentru că ai zis de Bagdad, eu venisem din Bagdad, unde nu prea se mai putea lucra ca jurnalist independent sau cu low profil, fără să ai securitate după tine, fără să umbli în mașini blindate, pentru că era prea periculos.

Şi înainte de aceasta Bagdadul fusese periculos, însă nu erau străinii, chiar și jurnaliștii nu erau ținte cum a început să se întâmple din primăvara-vara lui 2004 am ajuns acolo. Nu am fost singurul.Mulți jurnaliști pe care îi cunoscusem la Bagdad au luat și ei calea Kabulului.

I-am reîntâlnit pe unii chiar întâmplător, dădeam nas în nas prin oraș și pentru noi a fost – apropo de cum era Kabulul și ce ar fi putut să fie – pentru noi era chiar un pic amuzant că ne avertizau veteranii locului: Vedeți că este, poate fi periculos orașul. Acolo a fost o explozie acum două săptămâni, acum o lună s-a tras o rachetă din munții nu știu care, din jur, ceea ce pentru noi era un pic hilar, întrucât în Bagdad în perioadele liniștite aveai câteva explozii pe zi sau atacuri cu arme de foc.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Îmi spuneai că umblai prin oraș…

Cătălin Gomboş: Da, în acea perioadă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): … nu doar în zona verde.

Cătălin Gomboş: Dar n-am stat, am stat la un hotel din oraș, celebrul hotel Mustafa, iar un alt semn de securitate: nu avea acele dale uriașe de beton pentru a apăra de mașini sinucigaşe…

Cristian Dumitrașcu (realizator): De maşini capcană.

Cătălin Gomboş: … de maşini capcană, care în Bagdad erau obligatorii. Chiar inițial, până mi-am dat seama care este atmosfera în oraș, am stat cu un pic de emoții, pentru că aveam o cameră la etajul unu, chiar la stradă, deci aş fi fost o victimă sigură, însă nu era cazul.

Situația ulterior știm că s-a înrăutățit foarte tare, însă pe atunci umblam singur în tot orașul. Am fost inclusiv în bazar, în zone extrem de aglomerate.

Atrăgeam atenția, pentru că un străin încă avea atunci, deși trecuseră câțiva ani, încă reprezenta ceva inedit, dar nu m-am simțit vreun moment în pericol, nici măcar când am umblat noaptea, pentru că am umblat și noaptea, și pe jos, și cu mașina. Oraşul era…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Noaptea era scufundat în întuneric.

Cătălin Gomboş: … scufundat complet în întuneric. Nu se vedea nici o lumină, dar nici atunci nu a fost vreodată vreo problemă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Neverosimil pentru noi, cei care am văzut Afganistanul mai târziu și militarii noștri care au stat până – iată! – până anul ăsta. Nu mai puteai umbla deloc și doar și în zona verde știm bine că a fost atentatul, chiar în zona verde a fost fără precedent acel atentat de acum doi ani.

Cătălin Gomboş: Când a murit și un militar român.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, când au detonat zidurile care erau ceva de neconceput să fie dărâmate.

Cătălin Gomboş: Da, şi atentatele sinucigașe, într-o primă etapă nu erau comune Afganistanului. După aia această modă, dacă putem să-i spunem aşa, s-a extins și în acea țară, însă talibanii au crescut constant de la un an la altul.

În acel an erau activi. Chiar îmi amintesc că am prins la moment dat o răpire atribuită talibanilor, dar de fapt era un comandant local, un warlord, care vroia să își negocieze un post în Guvernul pe care vroia să-l formeze atunci Hamid Karzai.

Dar a fost atribuit talibanilor acel atac pentru că era activ. După aia, au început să crească tot mai mult.

Ofensivele lor au sporit în intensitate – ştim că au fost și zone din Afganistan extrem de grele: în Zabul de exemplu, în Kandahar, în Helmand, unde au fost britanicii, În Zabul au fost și militarii români – până când ajunseseră să controleze, la un moment dat, chiar de acum câțiva ani, doi, trei, patru ani, controlau o parte semnificativă.

Se vorbea de peste 50% din Afganistan, e drept, în zona rurală. Centrale urbane erau sub controlul forțelor de securitate afgane, care erau sprijinite de militari NATO, dar încă de atunci se întrevedea acest final.

Și apropo de ce spuneai mai devreme și ce zicea și președintele Biden că nimeni nu se aștepta să cadă atât de repede, chiar acum, înainte de a intra cu tine de emisie, am citit un material scris de un fost analist şef de la CIA care zis că nu este adevărat. Serviciile de informații în primul rând că nu sunt profeți ca să zică: asta se va întâmpla.

Ei le prezintă o serie de scenarii. În funcție de ce se va întâmpla în teren, rezultatul va fi ăsta, ăsta sau ăsta, și printre acele scenarii care prevedeau că va rezista 18 luni, că va rezista trei luni Guvernul Afganistan, era și un scenariu care spunea că se poate prăbuși totul, dacă se leagă lucrurile, într-un anume fel, se poate prăbuși în câteva zile.

Deci fuseseră avertizați cu toții. Ceea ce au însă în comun aceste scenarii este că direcția era cam aceeași.

Cristian Dumitrașcu (realizator): De mai mult timp, de câțiva ani. Venind către misiunile militarilor – și români și din celelalte națiuni – pentru că i-ai cunoscut pe toți, nu îți ascund că am avut discuții cu mulţi dintre veteranii teatrului de operații din Afganistan și simt o dezamăgire, pentru că ei au luptat acolo chiar dincolo de meserie, dincolo de faptul că au avut o misiune de îndeplinit.

Au crezut cu toții, spun cu mâna pe inimă, au crezut cu toții că poți schimba lucrurile acolo, că poate fi democrație, că oamenii ăia vor avea o viață mai mai bună.

Au fost multe sacrificii. Ai în cartea pe care ai scris-o, în „Piano Man în Casă Războiului”, ai chiar o metaforă foarte frumoasă, „femeile din portofel”. „Femeile din portofel” de fapt erau femeile de lângă noi, adică soțiile, iubitele militarilor care aveau câte o poză în portofelul fiecăruia.

Cătălin Gomboş: Şi care erau acasă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi care erau acasă.

Cătălin Gomboş: Cu inima în gât pentru ce păţeau cei de acolo.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact! Toate aceste sacrificii s-au șters cu buretele într-o zi.

Cătălin Gomboş: Nu cred că s-au șters cu buretele într-o zi. Am și văzut dincolo de ce spuneai, şi este de înțeles la militari că se întreabă de ce au fost acolo, am văzut și un șuvoi de comentarii, pentru că brusc, cum se întâmplă în absolut orice criză, lumea descoperită peste noapte cumva de  Afganistanul, că a fost degeaba, că, uite, am pierdut 20 de ani.

Nu este așa. În primul rând, lumea uită de ce s-a mers în Afganistan. Uită cum era situația atunci când a început războiul. Tocmai fusese 11 septembrie, cel mai devastator atac terorist din istorie, care nu era primul Al-Qaida.

Nu se știa exact cât de amplă este această Al-Qaida. Era o problemă, toată lumea era speriată. Să ne amintim în acea perioadă de început, în acei ani, cât de greu era să treci de filtrele din aeroport, de exemplu, că s-a mai relaxat situația între timp, dar a fost o perioadă extrem de complicată.

Lumea era chiar speriată de atentatele teroriste, care au şi continuat o perioadă. Ne amintim Madrid, Londra și așa mai departe. Deci, s-au dus acolo Statele Unite și Aliații lor ca un răspuns la un atac asupra unei țări NATO și pentru a-i vâna pe teroriști. Ăsta a fost scopul principal, care practic s-a încheiat parțial o dată cu uciderea lui Osama bin Laden. Al-Qaida oricum nu am mai avut în acești 20 de ani baze în Afganistan.

Pericolul este ceva mai mic decât a fost în urmă cu 20 de ani. Chiar și Statul Islamic, o organizație mult mai feroce decât a fost vreodată Al Qaeda, și care a avut mult mai mulți militanţi, n-a reușit, deşi au încercat, n-a reușit să lanseze atâtea atacuri câte făcuse rețeaua teroristă, deși au fost câteva în Europa.

Deci, sunt 20 de ani de liniște sau semiliniște pe care i-am câștigat. Sunt 20 de ani în care Afganistanul parțial a fost reconstruit, tot pentru că a fost cât de cât asigurată acea liniște, pentru că Afganistanul trebuie să ne gândim și cum era la momentul când au venit forțele coaliției. Ieșise dintr-un lung război civil din stăpânirea talibană și înainte de asta fusese invazia sovietică. Deci, eu nu cred că s-a pierdut și a fost în zadar.

Cristian Dumitrașcu (realizator): O ultimă întrebare. Nu asta au spus militarii, că a fost degeaba, ci pur și simplu că le pare rău că, iată, toate eforturile lor cumva s-au stins, fără să creadă că ei au fost degeaba acolo.

Mai avem un minut. Părere de analist: există pericolul acum, dacă toată lumea a plecat de acolo, să învie din noi cuibuile de terorişti şi să trebuiască să se intervină iar?

Cătălin Gomboş: Nu imediat. Deocamdată, deci nu cred că talibanii au încheiat relațiile cu Al- Qaida, dar deocamdată se vor feri.

Chiar dacă le vor oferi adăpost unor teroriști, nu cred că le vor permite să își refacă bazele, să pregătească din nou atacuri în Europa, pentru că știu ce au pățit data trecută, asta pe de-o parte.

Pe de altă parte, tehnologia s-a dezvoltat foarte mult în aceşti 20 de ani. Oamenii sunt în teren, pentru că au lucrat cu forțele coaliției în acest interval. Deci, din nou, cred că se poate replica mai ușor, fără să fie nevoie de o intervenție militară rapidă, în caz că va fi nevoie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Cătălin Gomboş, mulţumesc pentru interviul pe care ni l-ai acordat aici, la „Jurnal militar”, în această sâmbătă dimineață.

Un al doilea cetăţean român a fost evacuat din Afganistan!

Publicat de Andra Radu, 20 august 2021, 08:46

Un al doilea cetăţean român, angajat al unei agenţii NATO, a fost evacuat din Afganistan, în cursul nopţii de joi spre vineri, de către aeronava Forţelor Aeriene Române, informează MAE.

Românul se afla deja pe aeroportul internaţional din Kabul, iar odată cu el au fost preluaţi şi alţi trei cetăţeni ai unor state aliate: un bulgar, un britanic şi un american.

Aeronava militară de transport a Forţelor Aeriene Române a aterizat în cursul nopţii pe aeroportul internaţional din Kabul. Ca şi în cazul primului zbor, pe lângă personalul militar s-a aflat la bord şi o echipă consulară mobilă a MAE.

După preluarea pasagerilor, avionul a decolat către Islamabad unde a ajuns în siguranţă. Cetăţeanul român evacuat va fi găzduit momentan la Islamabad, urmând a fi repatriat în România.

MAE precizează că aeronava Forţelor Aeriene Române va continua staţionarea la Islamabad, fiind pregătită să se deplaseze din nou la Kabul pentru evacuarea altor cetăţeni români, atunci când aceştia vor ajunge în aeroportul internaţional.

De asemenea, autorităţile române din cadrul Celulei de criză interinstituţionale continuă demersurile complexe, pe canale specifice, pentru asigurarea transferului către aeroport a altor cetăţeni români. Celula de criză menţine permanent legătura cu cetăţenii români aflaţi în diversele locuri din Kabul.

Celula de criză interinstituţională a efectuat deja demersurile pentru identificarea, validarea şi contactarea unor cetăţeni afgani, foşti colaboratori ai trupelor române pe perioada desfăşurării misiunii acestora în Afganistan, respectiv studenţi bursieri ai statului român cu studii în derulare sau care au fost acceptaţi la studii în România.

În măsura în care vor putea ajunge în aeroportul din Kabul, aceştia vor fi evacuaţi cu aeronava românească.

UPDATE: MAE: În Afganistan se mai află 35 de cetăţeni români!

Publicat de Andra Radu, 17 august 2021, 08:45 / actualizat: 17 august 2021, 12:37

Update: Ministerul Afacerilor Externe informează, astăzi, că 27 de cetăţeni români se mai află în Afganistan, după ce 16 au reuşit să plece în cursul nopţii precedente.

„În cursul nopţii zilei de 17 august au părăsit Afganistan încă 16 cetăţeni români. De la momentul apelului MAE de ieri către cetăţenii români aflaţi încă în Afganistan şi care nu-şi notificaseră prezenţa, de a contacta Ambasada României de la Islamabad, a fost înregistrată prezenţa a încă 7 cetăţeni români. În acest moment, conform evidenţelor MAE, mai sunt 27 de cetăţeni români aflaţi în Afganistan”, se arată într-o precizare de presă transmisă de MAE.

………………………..

MAE a informat, luni, că, din datele pe care le deţine, în Afganistan se mai află 35 de cetăţeni români, în principal personal de securitate angajat de Misiunea ONU de Asistenţă în această ţară (UNAMA), respectiv de o companie de profil.

La nivelul Ambasadei României la Islamabad îşi înregistraseră prezenţa 60 de cetăţeni români cu activităţi în Afganistan ca angajaţi ai Delegaţiei UE în această ţară, ai UNAMA, respectiv ai unei companii de securitate şi unui ONG.

„La momentul accelerării deteriorării situaţiei de securitate, o parte dintre aceşti cetăţeni români părăsiseră deja teritoriul afgan pentru efectuarea concediului de odihnă. De asemenea, 11 cetăţeni români, angajaţi ai Delegaţiei UE în Afganistan, au fost recent evacuaţi, aceştia aflându-se în acest moment la Doha şi urmând a-şi continua călătoria spre România imediat ce vor fi îndeplinite toate procedurile specifice”, se precizează în comunicat.

În contextul evoluţiilor legate de situaţia de securitate din Afganistan, Celula de criză interinstituţională, convocată din dispoziţia ministrului de E, Bogdan Aurescu, şi-a continuat activitatea pentru sprijinirea şi acordarea de asistenţă cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul afgan, în vederea evacuării acestora în condiţii de siguranţă, indică ministerul, care adaugă că, prin Ambasada României la Islamabad, a menţinut şi menţine legătura cu aceştia.

Începând cu data 13 august, a fost ridicat nivelul de alertă pentru Afganistan la cel maxim (Pericol major – Părăsiţi imediat ţara).

Ministerul Afacerilor Externe a recomandat ca, în cazul în care se mai află cetăţeni români în Afganistan care nu au contactat încă misiunea diplomatică a României din Pakistan, să se adreseze urgent acesteia şi să-şi comunice coordonatele pentru a putea fi contactaţi în caz de necesitate.

„Celula de criză interinstituţională îşi continuă activitatea, în regim permanent, monitorizează evoluţiile şi rămâne în contact cu partenerii internaţionali ai României, respectiv cu ONU şi reprezentanţi ai companiei angajatoare, în vederea analizării operative a tuturor informaţiilor şi pentru a propune adoptarea măsurilor necesare în astfel de situaţii”, transmite MAE.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Islamabad +92 51 8441476, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice +92 311 4469900.

Finalul misiunii Armatei Române în Afganistan marcat printr-o ceremonie miltară

Publicat de Gabriel Stan, 27 iulie 2021, 11:29

Sonia Raicu (realizator rubrică): Finalul misiunii Armatei Române în Afganistan a fost marcat, miercuri, 21 iulie, printr-o ceremonie miltară în piaţa Arcului de Triumf din capitală.

La eveniment au participat preşedintele României, Klaus Iohannis, prim-ministru Florin Cîţu, ministrul apărării naţionale, Nicolae Ciucă, şi ministrul de interne, Lucian Bode.

Defilarea a fost deschisă de un detaşament format din militari răniţi în misiunile din Afganistan, iar pe lângă batalioanele care au participat la misiuni în cei 19 ani, a defilat şi un detaşament al Jandarmeriei Române, care a executat, de asemenea, misiuni în acest teatru de operaţii.

În cele aproape două decenii de prezentă româneacă în misiunea din Afganistan au participat peste 32.000 de militari, dintre care 277 au fost răniţi, iar 27 au căzut la datorie.

A fost păstrat un moment de reculegere după desfăşurarea unui apel solemn în care au fost rostite numele eroilor.

România a fost prima ţară care a condus prin reprezentanţi militari Aeroportul internaţional Kabul pentru un an de zile, între 2011 şi 2012, iar cea mai numeroasă participare, cu aproximativ 2.000 de militari, a fost între 2010 şi 2013.

Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab” din Craiova a fost primul detaşament dislocat în Afganistan, în 2002, iar Batalionul 634 Infanterie din Piatra Neamţ a încheiat misiunea anul acesta, la sfărşitul lui iunie.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a depus o coroană de flori şi a subliniat, la ceremonia de miercuri, că participarea militarilor noştri la misiunea din Afganistan va rămâne în manualele de istorie.

Klaus Iohannis: Misiunea forţelor armate ale României în Afganistan va rămane în cărţile de istorie drept cea mai lungă, complexă şi importantă operaţie militară în afara teritoriului naţional de după cel de al Doilea Război Mondial.

Pe parcursul a 19 ani, peste 32.000 de militari au participat la acţiunile desfăşurate. Sunt mii de femei şi bărbaţi care au lăsat în ţară părinţi, cărora nu au mai putut să le fie aproape când le-a fost greu. Au lăsat oameni dragi de care s-au despărţit o vreme pentru a lua parte la o misiune, care le-a pus viaţa în pericol.

Este un efort susţinut, pe care doar oamenii devotaţi şi curajoşi sunt capabili să-l facă şi pentru toate acestea vă suntem profund recunoscători tuturor celor care aţi fost implicaţi.

Ceremonie militară la Arcul de Triumf ocazionată de încheierea misiunii Armatei României în Afganistan

Publicat de Gabriel Stan, 20 iulie 2021, 12:56

Andreea Popescu (realizator rubrică): Miercuri, 21 iulie, începând cu ora 10:00, în Piața Arcului de Triumf din București va fi organizată o ceremonie militară unde vor defila militarii români care au îndeplinit misiuni în teatrul de operații Afganistan începând din anul 2002 și până în luna iunie a acestui an.

Defilarea va fi deschisă de un detașament format din militari răniți în misiunile din Afganistan. Totodată, pe sub Arcul de Triumf va trece și un detașament al Jandarmeriei Române care a executat misiuni în acest teatru de operații.

În decursul celor 19 ani, 32.000 de militari români au participat la misiunea din Afganistan, 27 au căzut la datorie și alte câteva sute de militari au fost răniți.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 13 iulie 2021, 11:38

Edi Nicola (realizator rubrică): România a găzduit la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, comandor aviator Gheorghe Bănciulescu, operaţiunea militară Resolute Support Retrograde, care a avut ca scop redislocarea trupelor şi materialelor din Afganistan către Europa pentru ţările membre ale programului „Unităţi multinaţionale de transport strategic”.

În acest sens, grupul de transport aerian strategic din Baza Aeriană Pápa, din Ungaria, a executat un pod aerian între Baza 90 Transport Aerian Otopeni, folosită ca nod, şi alte trei aeroporturi militare din Afganistan – Bagram, Mazar i Sharif, Kabul – pentru redislocarea trupelor, echipamentelor şi materialelor în Europa.

Operaţiunea Resolute Support Retrograde are dublă însemnătate istorică, în primul rând fiind cea mai mare operaţiune de tip pod aerian şi, în al doilea rând, a contribuit la retragerea trupelor şi a materialelor din Afganistan. după 20 de ani de luptă.

Cu detalii, comandorul Gabriel Movileanu, comandantul Grupului de Sprijin al Bazei 90 Transport Aerian Otopeni:

Comandorul Gabriel Movileanu: Pentru această operaţiune, Baza 90 a pus la dispoziţie platformele pentru parcarea aeronavelor C-17 şi a asigurat dirijarea la sol a acestora.

De asemenea, spaţiile de lucru pentru echipele grupului de transport greu de la Pápa, din Ungaria, care au asigurat pregătirea şi executarea misiunilor şi mentenanţa aeronavelor.

Baza 90 a utilizat un nou terminal de pasageri şi materiale, dat în exploatare în cursul acestui an, lucru care a ajutat mult buna desfăşurare a activităţilor.

Edi Nicola (realizator rubrică): Forţele Navale Române au participat în perioada 28 iunie – 10 iulie la exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de Forţele Navale ale Statelor Unite ale Americii şi cele ale Ucrainei în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioanele de instrucţie terestre din zona Odesa.

Corveta contraamiral „Horia Macelariu” a plecat din Portul Militar Mangalia şi a luat cap compas Portul Odesa din Ucraina, unde a acostat, alături de alte nave militare străine participante la „Sea Breeze 21”.

Căpitan comandor Gabriel Lungu, comandantul corvetei contraamiral „Horia Macelariu”:

Căpitan comandor Gabriel Lungu: În timpul exerciţiului am executat respingerea ambarcaţiunilor rapide de suprafaţă, reaprovizionare de mare, remorcajul unei nave avariate cu defecţiuni la sistemul de propulsie, respingerea aviaţiei inamice şi căutarea, descoperirea, indentificarea, urmărirea şi atacul submarinului.

Edi Nicola (realizator rubrică): Cea de-a doua navă militară, care a reprezentat Forţele Navale Române la exerciţiul din Ucraina, a fost fregata „Regina Maria”, cu un elicopter IAR-330 Puma Naval, ambarcat la bord.

Fregata a executat o serie de exerciţii în comun cu fregata neerlandeză „Eversten”, după care s-a integrat în gruparea navală permanentă a Alianţei Nord-Atlantice care operează în Marea Neagră şi a participat la exerciţiul „Sea Breeze 21” din Ucraina. Comandor Adrian Gobjilă, comandantul fregatei „Regina Maria”:

Comandor Adrian Gobjilă: „Sea Breeze 21” este cea mai mare participare din istoria exerciţiilor. De asemenea, are o înseamnătate deosebită, pentru că deschiderea s-a suprapus cu Ziua Forţelor Navale Ucrainene, precum şi Ziua Statelor Unite. Reacţia Federaţiei Ruse a fost semnificativă, cu un număr crescut de nave, care au monitorizat acest exerciţiu.

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc aparţinând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov”, din Focşani, îşi continuă misiunea în Polonia. Artileriştii vrânceni participă la exerciţii şi activităţi de instruire, alături de militarii americani, polonezi, britanici şi croaţi, în cadrul cărora sunt testate şi validate tehnicile, tacticile şi procedurile exersate pe terenul de instrucţie. Locotenent Mădălina Boboc, ofiţerul de informare şi relaţii publice al detaşamentului:

Locotenent Mădălina Boboc: Timp de două zile, secţiile de tragere au exersat tactici şi proceduri specifice privind deplasarea pe terenuri greu accesibile, au avut posibilitatea de a pune în practică schemele de manevră şi s-au antrenat la îmbunătăţirea baremelor, pentru a fi gata de luptă în cel mai scurt timp.

Toate eforturile şi experienţa dobândintă ne-au ajutat să desfăşurăm un exerciţiu integrat şi sincronizat, astfel încât să ne putem pune în valoare toate capabilităţile de care dispunem.

Edi Nicola (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat o vizită la Forţa Kosovo, condusă de NATO, unde s-a întâlnit cu comandantul KFOR, generalul-maior Franco Federici.

Personalul din 27 de naţiuni, care au contribuit cu trupe şi directorul echipei NATO de consiliere şi legătură, generalul de brigade Jörg Rüter, Mai multe amănunte în ediţia viitoare a „Jurnalului militar”.

Încheierea misiunii din Afganistan, după 19 ani!

Publicat de Gabriel Stan, 6 iulie 2021, 12:29

„Subiectul săptămânii” este reprezentat de încheierea misiunii din Afganistan, după 19 ani.

În 2002, pe când începea misiunea militarilor români în Afganistan, unul dintre artizanii aderării României la alianță a fost Ioan Mircea Pașcu, secretar de stat mai întâi și apoi ministru al apărării, la începutul anilor 2000. Cristian Dumitrașcu a realizat un interviu telefonic pe care vă invit să îl ascultați.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”!

Ioan Mircea Paşcu: Mulţumesc pentru invitaţie!

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Şi noi mulțumim pentru că ați răspuns apelului nostru în acest moment important, în acest moment de sărbătoare, într-un fel, pentru că această construcție a aderării la NATO și a misiunii în Afganistan încheiată după 19 ani este una începută de dumneavoastră și de echipa guvernamentală de la începutul anilor 2000. Cum a fost pentru dumneavoastră să reușiți să duceți România în NATO, după ce fusese respinsă în acel summit anterior?

Ioan Mircea Paşcu: Vreau să vă spun că am avut un avantaj dublu: pe de-o parte, fusesem cel care negociase, împreună cu domnul secretar de stat Lazăr Comănescu, de la MAE – eu negociam din partea Ministerului Apărării -, în prima perioadă, înainte de Madrid.

Începuturile procesului de apropiere, primele negocieri, Parteneriatul pentru Pace, documentul de prezentare, studiul privind extinderea, toate lucrurile acestea fuseseră pe masa noastră de lucru, a domnului Comănescu și a mea.

Şi, într-un fel, ăsta a fost un avantaj, pentru că aveam o idee foarte clară cu privire la modul în care funcționează acest mecanism al negocierilor, dar, pe de altă parte, ce era mai important, și al interacțiunii dintre principalele state care trebuiau să-și dea acordul ca România să devină membru al NATO.

Ăsta a fost un avantaj; al doilea avantaj a fost că, în această calitate – eram secretar de stat în MApN, iar în a doua calitate, înainte de Praga, eram ministrul spărării -, cunoşteam foarte bine din interior funcționarea Ministerului Apărării, care era un factor principal în aderarea noastră.

Pentru că, până la urmă, NATO este o alianță politico-militară și factorul militar este un factor decisiv.

Deci, astea au fost două avantaje mari pe care le-am avut. Am fost conștient de ele împreună cu toți colegii noștri. Lucrurile au fost tranșate mai târziu, nu imediat. Am reușit să materializăm acest lucru, care astăzi, iată, ne ajută foarte mult.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Este vorba despre această intrare în lumea bună, pentru că am intrat în NATO și apoi în Uniunea Europeană. Sigur că da, au fost planuri multiple de analiză atunci când am fost primiți în această alianță de elită.

Domnule ministru, există și acum discuții – nu le-aş spune polemici – în care unii se miră și spun că este un paradox că România până la urmă a pornit pe drumul acesta al Vestului, al integrării euroatlantice, dar atunci când a intrat în aceste structuri a fost condusă de o echipă de stânga. Cum vă explicați treaba asta?

Ioan Mircea Pașcu: La fel cum explic faptul că atunci când a fost refuzată să intre, la Madrid, aveam o echipă de dreapta la putere. Până la urmă, să știți că țara contează, și nu atât de mult – și nu am putea spune că nu contează lucrul acesta – culoarea echipei care se află la conducere la un moment dat.

Aş mai spune un lucru, care este important: profesionalismul echipei, din punct de vedere strict tehnic, acesta contează foarte mult.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Cum vedeți evoluția și lucrurile pe care Armata României le-a reușit în această misiune încheiată de curând în Afganistan, având în vedere că noi am plecat în misiune pe când erați dumneavoastră ministru, și, dacă nu mă înșel, și nu mă înșel, primul comandant de batalion a fost chiar actualul ministru al apărării, Nicolae Ciucă.

Ioan Mircea Pașcu: Da, maiorul Nicolae Ciucă. Noi am fost atunci, înainte să plece, am fost la Craiova; atunci l-am cunoscut pe domnul Ciucă și i-am cunoscut pe băieți. Îmi aduc aminte că mi-au făcut, nu numai mie, tuturor, am fost cu premierul, dacă nu mă înșel, am fost cu ambasadorul american, toată lumea a fost impresionată de cei care aveau să devină Scorpionii Roșii, primul batalion românesc care a ajuns în Afganistan în iulie 2002.

Îmi aduc aminte că atunci am avut o discuție cu domnul maior Ciucă, la vremea respectivă, și l-am rugat un singur lucru, nu pot să spun că i-am dat un ordin, pentru că este o chestiune care depășește, să spunem așa, disciplina militară.

Rugămintea a fost să vină cu toți băieții întregi acasă. Și de lucrul acesta dânsul s-a achitat foarte bine, ca și ulterior toate misiunile repetate pe care le-a avut și acolo, și le-a avut și în altă parte; o carieră militară de excepție, aș spune. Dar eu am și zburat cu primele elemente care au intrat acolo, în Afganistan.

În iulie 2002 am fost prezent acolo. Țin minte că stăteam la Kandahar. Noi nu trebuia să mergem la Kandahar, trebuia să mergem la  Bagram, și în ultima clipă ni s-a schimbat locația. Iar cel care a răspuns de toată intrarea noastră în teatru, ca să spun așa, și de toate lucrurile pregătitoare a fost regretatul general Ioan Sorin, care a fost unul dintre oamenii de bază în această activitate.

Iar, anterior, în plan politic, să știți că a fost domnul George Maior, secretar de stat, și domnul general Rotaru, încă în 2001, la sfârșitul anului, când se negocia ISAF și am reulit să participăm și la ISAF foarte bine.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Este o construcție istorică la care ați luat parte, l-ați amintit și pe regretatul general Ioan Sorin. Îi amintim cu pioșenie și pe cei 27 de militari căzuți la datorie și alte câteva sute de militari răniți, care au contribuit, iată, la această situație de securitate fără precedent pe care o trăiește România astăzi.

Ioan Mircea Paşcu: Da, eram ministru când am primit primele vești despre cele două victime. A existat o perioadă de timp între ele: primul a fost Fogoroși și al doilea… Mihai Samoilă. Şi am trecut prin momente dificile…

Dar n-aş vrea să închei… Iată că până la urmă au fost, din păcate, mai mulți oameni care au suferit de pe urma rănilor, care şi-au pierdut, unii dintre… – spuneaţi, 20 și ceva și au pierdut chiar viața.

N-aș vrea să încheiem acest interviu fără să aduc în discuție un militar, generalul Popescu, care era șeful Statului Major General la vremea respectivă și care a avut alături de echipa sa o contribuție esențială atât în Afganistan,  intrarea noastră în Agfanistan – care de fapt a fost demonstrația de ce poate să facă Armata română atunci când va fi primită în NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Să încheiem optimist, așa cum ați spus mai devreme, și aș vrea să vă rog să ne spuneți care este părerea dumneavoastră acum, după 19 ani de misiune, după 31 de ani de reforme ale Armatei: cum vedeți dvs Armata în momentul ăsta? Puteți să faceți o comparație pertinentă.

Ioan Mircea Paşcu: Eu  eu mă bucur că Armata reprezentat un sector al societății românești care s-a aflat întotdeauna în avangarda reformelor. Armata a fost cea care a inițiat procesul de reformă, ea singură și l-a planificat, a reușit să se țină de el și iată că merge în continuare. Ceea ce se neglija era capacitatea operațională, care creștea, a celor rămași.

Şi Afganistanul, dar și celelalte misiuni, au reprezentat exemplele cele mai bune prin care Armata română a căpătat experiență efectivă pe câmpul de luptă și a ajutat la operaționalizarea unităților și a marilor unități pe care le avem. A fost întotdeauna un sector societal aflat în vârful ierahiei româneşti.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Vă mai așteptăm la „Jurnal militar” nu doar la „Subiectul săptămânii”; când se mai relaxează lucrurile, poate chiar în studio, în direct.

Ioan Mircea Paşcu: Mulţumesc, la revedere!

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 6 iulie 2021, 11:18

Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultimul detaşament românesc care a acţionat în teatrul de operaţii Afganistan a ajuns acasă duminică 27 iunie. Contingentul, format din 140 de militari, a revenit în țară sub comanda generalului de brigadă Iulian Daniliuc, reprezentantul național al Armatei României în Afganistan.

Din anul 2002 și până în prezent, peste 32.000 de militari români, provenind din toate structurile luptătoare ale forțelor terestre, aeriene, navale, forțelor pentru operații speciale și structurilor de informații militare, au participat la misiuni și operații internaționale în teatrul de operații din Afganistan.

Prezent la ceremonia de repatriere, Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, le-a mulțumit tuturor pentru efortul depus astfel încât România, ca ţară membră NATO, să își poată îndeplini angajamentele asumate.

Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă: Vreau să vă mulţumesc încă o dată dumneavoastră, vreau să mulţumesc încă o dată tuturor militarilor români care și-au desfășurat activitatea în teatrul de operații, tuturor celor care au sprijinit armata română să poată să își îndeplinească această misiune şi sunt convins că odată ce ne vom așeza și ne vom reacomoda cu viața din țară vom putea să trecem prin filtrul minții tot ceea ce s-a întâmplat în această perioadă de timp, să așezăm toate lecțiile învățate și să putem să lăsăm o pildă celor mai tineri decât noi, care la rândul lor au decis şi au îmbrăcat haina militară pentru a se pregăti și a fi în măsură să își îndeplinească viitoarele misiuni.

Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de două luni de la dislocarea în Polonia, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a IX-a, continuă să se instruiască cu aceeași determinare și implicare pentru menținerea unui nivel înalt de pregătire.

În Poligonul Wierzbiny s-a desfășurat exercițiul de rezolvare a unei situații tactice, acțiunea debutând cu deplasarea în poligon și executarea manevrei. Le-au urmat apoi operațiunile pentru pregătirea și ducerea acțiunilor de luptă.

Locotenent Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a: Militarii au avut de soluționat diverse incidente, foarte apropiate mediului de luptă actual, cărora le-au făcut față cu brio. Suntem nerăbdători să desfășurăm cât mai multe astfel de exerciții, ne creștem capacitatea de reacție și putem face față tuturor situațiilor ce pot apărea.

Teodora Mazere (realizator rubrică):  NATO desfăşoară o operaţiune de menţinere a păcii în Kosovo încă din anul 1999, Misiunea KFOR fiind asigurare a unui mediu de securitate sigur şi stabil, precum şi a libertăţii de mişcare în Kosovo.

În îndeplinirea acestor responsabilităţi alianţa conlucrează îndeaproape cu Misiunea Uniunii Europene în Kosovo, EULEX. Unităţile CIMIC s-au angajat în activităţi umanitare, estompând limitele dintre activităţile militare şi cele umanitare. Cu detalii, maiorul Adrian Peter, ofiţer în Biroul CIMIC din cadrul Comandamentului KFOR.

Adrian Peter, ofiţer în Biroul CIMIC: Am executat o misiune specifică de sprijin al populaţiei locale în localitatea Peci. Aceasta a constat într-o donaţie de echipamente IT moderne pentru Şcoala Gimnazială Skander Cecu. Prin acest proiect KFOR dorește să contribuie la dezvoltarea și integrarea tinerilor în societate, promovând toleranța interetnică. KFOR își continuă mandatul încredințat de a asigura un mediu sigur și stabil pentru populație, implementând mai multe proiecte CIMIC, în special în domeniul educației.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 29 iunie 2021, 12:32

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Procesul de retragere a militarilor români din teatrul de operații Afganistan, început la data de 1 mai, continuă conform declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic.

Armata României a participat la misiunile sub egida NATO din Afganistan încă din perioada de preaderare la Alianța Nord-Atlantică, ridicându-se la o contribuție de peste 32.000 de militari, în rotații de câte șase luni, din 2002 și până în prezent.

Aceștia au executat misiuni de patrulare în aria de responsabilitate, de asigurare a accesului securizat în baze și misiuni de tip escortă și protecție apropiată.

Căpitan Andrei Vicol: În această săptămână, două detașamente ale contingentului românesc din Afganistan au ajuns în țară după ce și-au încheiat misiunea. Pentru cei rămași aici lucrurile se desfășoară normal și continuăm să ne îndeplinim toate sarcinile și obiectivele specifice acestui teatru de operații. Misiunea NATO Resolute Support reprezintă în continuare o prioritate pentru toți militarii de aici și tratăm lucrurile cu maximă responsabilitate.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În 22 iunie, la sediul KFOR din Pristina a avut loc vizita comandantului suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Tod Wolters.

Acesta a amintit militarilor participanți că misiunea NATO KFOR reprezintă principala forță stabilizatoare din Kosovo, cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest și contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euroatlantice în regiune.

România participă la misiunea din Kosovo cu 51 de militari, deținând funcții-cheie de stat major în cadrul comandamentului NATO.

Capitan Teodora Mariș (analist media): Ceea ce pentru mulți alții a fost o simplă zi de marți, pentru noi, militarii care servesc sub egida NATO în cadrul KFOR, a reprezentat o zi foarte importantă, și anume vizita comandantului SACEUR.

Această întâlnire a constituit prilejul de a prezenta către cel mai înalt nivel de comandă activitatea desfășurată aici. Ne simțim onorați de faptul că am luat parte la acest eveniment. Misiunea continuă cu energie pozitivă, motivație, profesionalism și dăruire din partea militarilor români.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în 22 iunie s-a realizat schimbarea comenzii din cadrul Grupului multinațional de luptă din Polonia, asigurată în prezent de contingentul american War Eagles.

Pe lângă partenerii americani, militarii detașamentului românesc de apărare antiaeriană rotația a 9-a au ocazia de a se antrena cu militari britanici, croați și polonezi.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Ne bucurăm foarte mult că am avut oportunitatea de a ne instrui în comun cu militarii profesioniști și foarte bine pregătiți cum au fost cei din Dark Rifles, alături de care am avut șansa să executăm foarte multe exerciții.

De asemenea, așteptăm cu nerăbdare să îi cunoaștem pe noii noştri colegi să putem să le împărtășim din experiența dobândită până în prezent, aici, în Polonia. Suntem încrezători că vom avea o colaborare fructuoasă cu aceștia.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 16:03

Edi Nicola (realizator rubrică): Participarea Armatei României la misiunea Resolute Support are un caracter non-combat. Activităţile au vizat domenii prioritare, precum planificare şi programare, inclusiv bugetară, transparenţă, asumarea răspunderii şi supervizare, implementarea principiilor ce ţin de statul de drept şi buna guvernare, procesul de generare a forţei, sustenabilitatea forţelor, recrutare, managementul şi dezvoltarea personalului. Militarii Batalionul de Protecţie a Forţei Jderii îşi continuă emisiunea în teatrul de operaţii Afganistan.

Căpitan Andrei Vicol (ofițer de relații publice):  Ne îndeplinim cu responsabilitate angajamentele asumate în cadrul misiunii NATO – Resolute Support, indiferent de complexitatea misiunilor pe care le avem. Obiectivul nostru principal a rămas acela de a securiza baza aeriană Bagram, situată în nordul ţării. Fiecare militar român ştie ce are de făcut. Suntem la datorie zi şi noapte, suntem foarte motivaţi şi depunem un efort susţinut pentru a ne îndeplini misiunea până la sfârşit.

Edi Nicola (realizator rubrică):  Misiunea KFOR contribuie la menţinerea unui mediu sigur şi a libertăţii de mişcare pentru toate comunităţile din Kosovo. Aproximativ 3.300 de trupe aliate şi partenere acţionează ca parte a forţei Kosovo, aparţinând NATO. Unităţile CIMIC s-au angajat în activităţi umanitare, estompând limitele dintre activităţile militare şi cele umanitare.

Cooperarea civil-militară sau CIMIC este configurată ca o etichetă militară utilizată pentru a descrie acele ocazii în care elementele forţelor armate colaborează cu entităţile civile, cum ar fi autorităţile locale sau alte agenţii guvernamentale, organizaţiile neguvernamentale sau organizaţiile interguvernamentale. Maiorul Adrian Peter, ofiţerul de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU, s-a integrat uşor, datorită experienţei acumulate în cele trei misiuni internaţionale:

Maior Adrian Peter, ofiţer de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU: Diferenţele culturale şi modurile diferite de rezolvare a sarcinilor ne oferă şansa de a învăţa lucruri noi. În acest moment avem în desfăşurare şapte proiecte CIMIC, donaţii de echipamente medicale, electronice, rechizite către populaţia civilă. Şi pregătim deja pachetul pentru perioada octombrie-decembrie 2021. Doresc să profit de acest timp pentru a acumula noi cunoştinţe şi experienţe, care îmi vor fi cu siguranţă utile în carieră după încheierea misiunii.

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc format din aproximativ 100 de militari aparţinând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov din Focşani îşi continuă misiunea în Polonia. Pe timpul misiunii, artileriştii vrânceni participă la exerciţii şi activităţi de instruire, alături de militarii americani, polonezi, britanici şi croaţi, în cadrul cărora sunt testate şi validate tehnicile, tacticile şi procedurile exersate pe terenul de instrucţie. Militarii din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a IX-a din Polonia au fost implicaţi, împreună cu partenerii britanici şi cu forţe aparţinând Armatei Poloneze la exerciţiul Amber Desire.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Acest exerciţiu a fost condus de către Comandamentul Diviziei Multinaţionale Nord-Est şi a avut ca principal obiectiv testarea capacităţii forţelor de a se disloca rapid. Tot în această săptămână, militarii Bateriei Ghepard au executat un exerciţiu de antrenament în teren cu ţinte aeriene marcate, exerciţiu ce s-a desfăşurat în comun cu parteneri britanici din cadrul grupului de luptă şi cu un pluton de apărare antiaeriană din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate din Gizycko.

Edi Nicola (realizator rubrică): Parlamentul României a aprobat miercuri proiectul de hotărâre privind participarea Armatei Române cu forţe, mijloace şi echipamente la Misiunea Task Force Takuba pe continentul african sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al patrulea al acestui an. Detaşamentul românesc va avea un efectiv de 50 de militari, iar fondurile necesare pregătirii şi executării acestei misiuni se asigură din bugetul MApN. Franţa a lansat operaţiunea Barkan în anul 2014 pentru a lupta împotriva grupărilor islamiste din ţările din Sahel: Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger şi Ciad. În luna martie a acestui an, Franţa şi alte 12 ţări au creat gruparea de forţe Takuba, care asigură asistenţă Forţelor Armate din Republica Mali.

Ceremonii militare și religioase dedicate Zilei Eroilor

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 15:48

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a desfășurat joi, 10 iunie, în garnizoanele din țară, precum și la mausoleele eroilor, cimitirele și parcelele de onoare, ceremonii militare și religioase dedicate Zilei Eroilor, în cadrul cărora au fost rostite, simbolic, nume ale eroilor români căzuți la datorie în războaiele purtate de Armata României ori în misiuni executate în teatrele de operații.

În programul manifestărilor dedicate Zilei Eroilor s-au mai aflat și depuneri de coroane de flori, momente artistice și concerte ale muzicilor militare, survoluri ale aeronavelor Forțelor Aeriene Române, proiecții video, retrageri cu torțe.

România a participat începând cu anul 1877 la confruntări militare majore desfășurate pe teritoriul național și în afara acestuia – Războiul de Independență, al Doilea Război Balcanic, Primul și Al Doilea Război Mondial și după 1990, la misiunile din teatrele de operații din Balcanii de Vest, Afganistan și Irak.

Pierderile totale ale Armatei României în aceste acțiuni militare au fost estimate la peste 1,4 milioane de morți, răniți, dispăruţi și invalizi. Ziua Eroilor a fost legiferată în țara noastră în anul 1920, fiind sărbătorită de Înălțarea Domnului, iar în anul 2003, i s-a conferit statutul de sărbătoare națională.

Florian Bichir: „Viaţa actuală ne împiedică uneori să ne gândim şi la strămoşii noştri, la coloana vertebrală a acestui popor, la oasele pe care chiar România e zidită şi pe care noi am moştenit-o astăzi”

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 12:01

Joi, 10 iunie a fost Ziua Eroilor. Smnificaţia acestei zile atât de importante pentru orice naţiune a fost unctul de plecare al interviului acordat de conferenţiarul universitar doctor Florian Bichir, de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” din Bucureşti, colegului nostru Cristian Dumitraşcu.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Domnule profesor, bine aţi venit la „Subiectul săptămânii”!

Florian Bichir: Vă mulţumesc din suflet de invitaţie, sunt chiar onorat.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Este o dată în an Ziua Eroilor, Înălţarea. Este o meteahnă a poporului român că îşi aminteşte doar o dată în an de eroi?

Florian Bichir: Probabil că e o meteahnă, dar nu cred că o au doar românii. Viaţa actuală, care e foarte agitată, ne împiedică uneori să ne gândim şi la strămoşii noştri, la coloana vertebrală a acestui popor, la oasele pe care – nu folosesc o figură de stil, nu sunt poet – chiar România e zidită şi pe care noi am moştenit-o astăzi.

E ca și cum ţi-ai uita bunicul, bunicii. Cred că avem o moștenire culturală și mai ales militară de apreciat și de respectat totodată, pentru că – dacă îmi permiteţi, că sunt istoric – pacea după Primul Război Mondial, se vorbește de România Mare, Tratatul de la Versaille obligă din punct de vedere militar, iată că suntem la „Jurnal Militar”, ţările semnatare să aibe grijă de osemintele celor căzuți, indiferent de naționalitate.

România a fost prima care a recunoscut acest lucru și a pus în aplicare din 1919, înfiinţând cultul eroilor, că în mod normal, aţi văzut, sunt şi categorii de arme. Te gândeai la un războinic, la un balaur, la Sfântul Corneliu – da? – soldat, la Sfântul Gheorghe, la cutărică.

Dar iată ce simbolistică frumoasă aleasă de noi – da? – de autoritățile vremii de atunci, care eu zic că erau destul de competente, şi au zis: nu, domnule, Ziua Eorilor să fie odată cu Înlţarea, că te ridici la cer. Mi se pare superb.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Aţi vorbit despre Primul Război Mondial şi întrebarea este una retorică fără doar și poate, gândindu-mă la scena de la Mărășești, scena de luptă teribilă, în care militarii germani ai lui Mackensen, și apoi prin mărturia viitorului general Rommel, au fost de-a dreptul înspăimântați de ai noștri, care erau mult mai prost dotați, și de aici aș vrea să pornesc și să vă întreb: credeți că au fost eroii noștri, cei care au luptat și au scăpat sau cei care au luptat și au murit, oameni sub vremuri sau eroi de vocație?

Florian Bichir: Eroi de vocație, dar să nu uităm că până la urmă gloria aparține ţăranului român. Deci, la noi a fost o mică burghezie și până la urmă la opinca, cum îi zice soldatul român a ţinuta asta. Disperarea, imaginea cutremurătoare pe care mi-aţi redat-o, cel puţin…

Cristian Dumitraşcu (reporter): Şi cu vestita scenă cu „cămăşile albe”.

Florian Bichir: „Cămășile albe”, ofensiva „cămășilor albe”. A fost disperarea unui popor, dar în afară de asta vreau să vă spun – ca istoric – a contat foarte mult.

Noi pierdusem o grămadă de bătălii, ne refugiasem în Moldova, nu a fost doar disperare, dar a fost și îndemnul Regelui Ferdinand sfătuit, unii spun, de Regina Maria, alții spun de alții, nici nu mai contează.

În ciuda conservatorilor, mulţi dintre ei care stăteau la Paris şi ne /îndemnau/ la rezistență, promisiunea că va da pământ țăranilor. Ori legătura asta sacră, nu știu dacă există la alte popoare, a ţăranului român cu pământul său l-a făcut de neînfrânt.

S-a gândit: bă, dacă tot mor, las la ai mei acasă un petic de pământ. Demnitatea lui, până la urmă, răscolită şi promisiunea regelui că va da pământ a schimbat soarta războiului. E triunghiul de aur de care ne amintim în Primul Război Mondial, cum să spun, ca o glorie, ceea ce foarte frumos.

Ne salvează triunghiul ăsta de aur, Mărăști-Mărășești-Oituz, unde într-adevăr imarginea asta e colosală pe care aţi evocat-o dumneavoastră. Strategia germană şi militară, care e foarte prusacă, era aranjată, au înnebunit când i-au văzut pe oameni mergând aproape kamikaze împotriva mitralierelor germane în cămăși, gest aproape suicidal.

Au zis: bă, ce e cu românii ăştia?, dincolo de, hai să spunem, şi de strategia militară, pentru că au fost şi ruşi acolo, trebuie să o spunem. Indiferent de condiţiile actuale, nu putem ocoli istoria. Am avut şi divizii foarte solide acolo ruseşti, dar conducerea a fost românească şi a fost excepţională. Rommel de care aţi amintit, el participă la aceste bătălii în Primul Război Mondial, după care urmând să cerceteze tancurile, să ajungă marele feldmareşal de mai tarziu.

Dar încă o dată spun, România a fost salvată de ţăranul ăsta fără identitate. Avem generali şi strategici nemaipomeniţi la Marele Cartier, că asta e denumirea pe timp de război, dar pană la urmă gloria aparţine soldatului, opincii româneşti.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Aş vrea să facem, către finalul interviului, un arc peste timp pe jerfa țăranilor, ţăranului român, despre care aţi spus, s-a clădit această situație de securitate absolut fără precedent pe care o trăim astăzi și – cum vedeți – situația de astăzi sau dacă nu ar fi fost jerfa celor de atunci, dacă atunci România nu ar mai fi fost?

Florian Bichir: O paranteză, pentru că aţi vorbit de trupe de intervenție, eu predau cursul de istorie militară la /unul din ani/. Vreau să vă spun, în ciuda cârcotașilor de astăzi, că teoria asta băgată de niște băieți, așa, că România nu a dus războaie în afara graniţelor e prostească.

Daţi-mi voie să vă reamintesc că independența României a fost câștigată prin victoria de la Plevna. Cu scuzele de rigoare, Plevna e în Bulgaria. Cine întreabă și în zilele noastre ce am căutat în Afganistan, îi răspund acelaşi lucru: ne-am dus unde ne-a trimis ţara, și securitatea națională a ținut și de aceste lupte.

Sunt recunoscuți, cu scuzele de rigoare nu vreau să par polemic, nu ştiu dacă România are o politică externă atât de bine agregată, dar unde te duci, bănuiesc că aţi fost și dumneavoastră peste tot în capitalele lumii, mai ales la Washington. Când spui de Armata Română, se ridică toţi în picioare.

Cred că diplomație, până la urmă implicită, a făcut armata, care e la o cotă enorm de ridicată și, cel puţin ăia de la Washington, se ridică în picioare, adică nu avem ce discuta cu germani, cu alte trupe combatante, cu.

Nu, aş spune acum că, deci, repet încă o dată, independenţa României a fost la Plevna, a trebuit să ne ducem şi să ne câştigăm acolo prin sânge. Nu puteam, nici Carol, nici autorităţile, în demnitatea noastră, să aşteptăm ca ruşii să-i bată pe otomani şi poate la masa negocierilor să, aşa ca, cum îţi cade câte o ciosvârtă, să ne facă şi pe noi independenţi…

Cristian Dumitraşcu (reporter): Nemaivorbind despre episodul Budapesta 1919.

Florian Bichir: Budapesta e singura capitală europeană care a fost eliberată de bolşevici, de către armatele române, 4 august 1919. Poate Măldărăscu trebuia făcut şi el mareşal, dar şi atunci erau jocuri politice. Încă o dată spun, e o zi înlţătoare, ne gândim că sunt în ceruri, că şi-au lăsat osemintele, reprezintă, dacă vreţi, ca o fundaţie la o casă.

Florian Bichir: Noi stăm pe jertfa acestor eroi – și să nu uităm – deci, cea mai frumoasă creație și maxima acestui popor din punct de vedere administrativ-teritorial, România Mare, vă reamintesc că a durat 22 de ani: 1918 – dacă luăm, luăm 1920, juridic aşa – 1940, deci visul nostru a durat 20 de ani, cum nu ne poate lua nimeni Basarabia, care, cum zicea Vieru, e ca un bebeluș înfășurat cu sârmă ghimpată. Eu îi spun România de Răsărit.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor.

Florian Bichir: Eu vă mulţumesc şi să dea Dumnezeu să îi odihnească şi să nu îi uităm.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 11:30

Teodora Mazere (realizator rubrică): La două luni de la anunţarea retragerii trupelor din Afganistan, repatrierea din acest teatru a contingentului Armatei României continuă.

Pe timpul participării la acțiunile militare, camarazii noștri au executat misiuni specifice de protecție a forței, cât și misiuni de consiliere în cadrul misiunii NATO Resolute Support.

Armata României acționează sincronizat cu partenerii de coaliție NATO, până în acest moment repatriind aproximativ 50% din contingentul național participant la această misiune NATO.

Căpitan Andrei Vicol: Duminică, 6 iunie, un alt detașament al contingentului românesc ajuns în țară, după ce şi-a încheiat misiunea în Afganistan.

Pentru ceilalți militari din Batalionul de Protecția Forței misiunile continuă cu aceeași responsabilitate şi implicare.

Joi, de ziua Înălţării Domnului, militarii români prezenți în Baza Aeriană Bagram au participat la o ceremonie de comemorare a eroilor neamului.

Nu s-a uitat nici de cei 27 de eroi care au căzut la datorie aici în teatrul de operații din Afganistan. Suntem datori să păstrăm memoria lor vie și să-i onorăm de fiecare dată așa cum se cuvine.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii forța KFOR Kosovo este desfășurată, în prezent, în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest.

Pe lângă misiunea de bază, militarii participă la diverse competiții sportive, prin intermediul cărora își pot demonstra valorile. Prin rolul său social, cultural și de recreere, sportul deține un potențial imens de a reuni persoane, indiferent de vârstă sau origine socială.

Sergent major Alexandru Matache, curier în baza militară KFOR: Mă aflu la prima misiune în afara graniţelor țării. A fost diferit de ceea ce fac în țară mediul internațional.

Emoții de început, dar sunt deja două luni de când sunt aici, iar totul acum mi se pare firesc.

Am aflat despre această competiție, îmi doream să fac ceva diferit de activitatea de zi cu zi. Mi s-a părut o provocare. Concursul a avut loc în altă bază militară de pe teritoriul Kosovo și a fost în același timp o oportunitate.

Am ales cursa de 5 km, unde am câștigat locul trei din aproximativ o sută de participanți. Sunt mândru de locul obținut. România a fost în primele trei locuri din 29 de țări.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au participat alături de partenerii americani, britanici și croați la ședințe de tragere cu armamentul individual.

Activitatea a fost una dinamică și interesantă, care a avut ca scop familiarizarea militarilor cu armamentul celorlalte națiuni din cadrul grupului de luptă.

Acest schimb de experiență contribuie semnificativ la menținerea unui nivel ridicat de interoperabilitate dintre parteneri. Cu detalii din prima sa emisiune internațională vine sublocotenentul Sebastian Trandaf.

Sublocotenent Sebastian Trandaf: Înainte de sosirea în teatru, mă așteptam ca partenerii să fie foarte bine pregătiți și să desfășurăm foarte multe exerciții în comun.

Noi, ca detașament, am avut un răspuns ferm și o reacție rapidă la toate solicitările partenerilor. Am participat la două exerciții majore și am executat trageri de luptă cu complexul antiaerian Gepard.

Pe lângă activitățile de instrucție, cea mai inedită experiență pe care am avut-o, de când sunt aici, a fost tragerea cu armamentul de infanterie. Mi s-a părut foarte interesant să le testăm armele tuturor contingentelor.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 7 iunie 2021, 13:25

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Spre deosebire de prima misiune NATO din Afganistan, Forța Internațională pentru Asistență și Securitate, misiunea „Resolute Support”, începută la 1 ianuarie 2015, este una necombatantă și are ca scop instruirea, consilierea și acordarea de asistență forțelor naționale afgane de securitate și apărare.

Conform declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic, misiunea se va încheia la 11 septembrie 2021. Despre procesul de retragere a militarilor români în teatrul de operații, Andrei Vicol.

Căpitan Andrei Vicol: Şase militari din Batalionul de Protecție a Forței, „Jderii”, care și-au desfășurat activitatea pe Aeroportul internațional Hamid Karzai, și-au încheiat de curând misiunea în această locație.

Acolo, camarazii noștri au desfășurat patrule de prezență în zona de responsabilitate, misiuni specifice de protecție și pază pentru partenerii americani, precum și servicii de intervenție. Tot în această săptămână, activitatea din baza aeriană Bagram a fost oprită pentru a ține cu toții în moment de reculegere în memoria militarilor căzuți la datorie de-a lungul celor 20 de ani în teatrul de operații din Afganistan.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Misiunea NATO KFOR continua să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil și pașnic, iar, în cadrul cooperării militare civile, contribuie la inițiativele care ar putea îmbunătăți viitorul populației conlucrând îndeaproape cu misiunea EULEX, a Uniunii Europene în Kosovo.

Căpitan Teodora Mariş: Mă pot considera norocoasă să am ocazia să interacționez zilnic cu militari din peste zece state diferite.

Interesant este faptul că, deși abordarea este ușor diferită atunci când vine vorba despre procesul decizional, reușim să concepem răspunsuri unitare. Suntem diferiți, provenim din culturi diferite, cu obiceiuri diferite, dar avem un scop unic și obiective comune.

Am executat două din cele șase luni, sunt încrezătoare că în perioada rămasă vom continua optimiști, concentrați și la nivelul profesional înalt cu care i-am obișnuit pe colegii din statele partenere.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Grupul multinațional de Luptă din Polonia desfășoară în perioada 1 – 12 iunie exercițiul „Puma 21”, care are ca scop îmbunătățirea capacității forțelor, acționarea întrunită și menținerea unui nivel înalt de interoperabilitate între aliați.

Conform planificării, exercițiul este structurat pe patru etape, iar alături de Detașamentul românesc de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a se află parteneri britanici, americani, croați și polonezi. Cum a decurs prima etapă pentru militarii români, ne spune Mădălina Boboc.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): În săptămâna 31 mai – 6 iunie, a avut loc alertarea structurilor, având ca scop îmbunătățirea timpilor de reacție, precum și menținerea unui nivel ridicat de pregătire al militarilor.

Ritmul a fost unul intens și până la starea finală gata de luptă, atât eu, cât și colegii mei am demonstrat că suntem o adevărată echipă. Capacitatea noastră de reacție și efortul comun prin care ne-am mobilizat rapid au fost apreciate și de către comandantul Grupului de Luptă din Polonia.

Importanța zonei Mării Negre pentru Alianţa Nord-Atlantică

Publicat de Gabriel Stan, 7 iunie 2021, 12:22

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Zona Mării Negre este o regiune de importanţă vitală pentru Alianţa Nord-Atlantică şi rolul României şi al ţărilor riverane aliate din regiunea Mării Negre sunt extrem de importante.

Suntem, de asemenea, interesaţi în a găsi cele mai bune răspunsuri de apărare şi descurajare pentru prezenţa militară a Federaţiei Ruse şi militarizarea Crimeei, ocupate ilegal, şi ca element de proiectare de forţă din zona Mării Negre şi dincolo de Marea Neagră, către zona Meditaranei.

De aceea, din punc de vedere al coerenţei politicilor de apărare şi descurajare, întreg flancul estic este important pentru Alianţă, aşa cum venim, ca întotdeauna, cu o logică de 360 de grade.

Încercăm să găsim răspunsuri şi găsim răspunsuri pentru întreaga geografie aliată. Zona Mării Negre a crescut în semnificaţie geopolitică, strategică şi militară şi NATO, ca întotdeauna, răspunde acestor provocări. România este un aliat de valoare excepţională pentru NATO şi acest lucru este reflectat şi prin deciziile pe care Alianţa le-a adoptat cu privire la prezenţa militară NATO în România şi, prin România, în întreaga regiune.

Modul în care România, de zece ani de zile, a acţionat pentru sistemul de apărare antirachetă al NATO a adus o recunoaştere a faptului că în această zonă există nevoie de prezenţă NATO şi prezenţă aliată cât mai considerabilă.

Mădălina Ilinca (reporter): Cum apreciaţi participarea militarilor români la misiunea din Afganistan, cei 19 ani?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: O misiune de aproape două decenii se apropie de sfârşit. Şi cred că aşa cum ne gândim la următorul capitol al relaţiei NATO cu Afganistanul, închidem operaţiunea NATO din Afganistan, dar nu închidem relaţiile NATO cu Afganistanul.

Vom continua să sprijinim această ţară, pentru a reveni în matca ţărilor recunoscute şi active şi predictibile la nivel internaţional. Vom continua să sprijinim structurile de apărare şi de securitate naţională ale Afganistanului, pentru a putea să reziste prin forţele proprii provocărilor.

Modul în care militarii români, unele din cele mai importante contingente de-a lungul celor două decenii de contribuţii la operaţiuna din Afganistan, şi-au făcut datoria, modul în care au apărat drapelul aliat şi drapelul României, modul în care de foarte multe ori, din păcate, au avut de oferit şi de sacrificat lucruri extrem de valoroase nu fac decât să ne uităm cu mândrie, dar şi cu recunoştinţă către militarii noştri.

Şi suntem convinşi că ceea ce au învăţat, inclusiv din punct de vedere al capacităţii de a lupta împreună cu toţi ceilalţi aliaţi din cadrul NATO şi cu foarte mulţi parteneri globali ai NATO în Afganistan, le va fi de folos şi ne va fi de folos odată ce vor reveni acasă. Aprecierile şi recunoştinţa noastră pentru aceşti bravi militari români!

Mădălina Ilinca (reporter): Cât de important este pentru România să aibă în ierarhia NATO a doua cea mai importantă poziţie politico-militară?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Mă onorează, dar nu este o funcţie obţinută cu titlu personal, este reflectarea faptului că aliaţii mai recent sosiţi în cadrul NATO, în ultimii 20 de ani, cresc în influenţă, cresc în capacitatea de a funcţiona la nivelul cel mai înalt.

România joacă la „Liga mare” şi acest lucru este datorat militarilor noştri, celor care au făcut ca numele şi reputaţia României să fie atât de apreciate la Bruxelles şi, într-un fel, sunt şi eu reprezentarea politică a acestei contribuţii.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 31 mai 2021, 12:50

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc format din aproximativ 100 de militari aparținând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani își continuă misiunea în Baza Bemowo Piskie.

Militarii participă pentru prima dată la acest tip de misiune, fiind și cea de-a doua rotație din Polonia, care are în înzestrare sistemul antiaerian Ghepard.

Anterior, misiunile românești în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia au fost îndeplinite timp de trei ani și jumătate cu complexul antiaerian de tunuri Oerlikon.

Locotenent Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului: Militarii din cadrul detașamentului de apărare antiaeriană rotația a noua au executat şedințe de tragere cu armamentul individual în comun cu partenerii americani, britanici și croați.

Am avut șansa de a ne familiariza cu armamentul celorlalte națiuni. Acest schimb de experiență ne ajută să creștem astfel nivelul de interoperabilitate.

Edi Nicola (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a demarat la începutul lunii mai procesul de retragere a militarilor români din Afganistan, conform declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât şi în cadrul unor structuri de forțe.

Planul de retragere este coordonat cu comandanții din teatrul de operații astfel încât procesul să se desfășoare în condiții de siguranță.

Căpitan Andrei Vicol: Duminică 23 mai, un al doilea detașament românesc ajuns în țară la bordul unei aeronave C-17 Globemaster, după ce și-a încheiat misiunea în Afganistan. Batalionul de Protecție a Forței „Jderii” continuă misiunile în Baza Aeriană Baghram conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Misiunii NATO „Resolute Support”.

Planul de retragere a trupelor din Afganistan este sincronizat permanent cu planificările stabilite împreună cu ceilalți membri NATO, însă în acest moment calendarul repatrierii militarilor nu poate fi făcut public.

Edi Nicola (realizator rubrică): În baza rezoluției Consiliului de Securitate al ONU, NATO desfășoară operația de menținere a păcii KFOR începând cu anul 1999. Obiectivul KFOR este de asigurare a unui mediu de securitate sigur și stabil, precum și a libertății de mișcare în Kosovo.

Odată cu ameliorarea situației din Kosovo, NATO a inițiat un proces de ajustare graduală a KFOR spre o postură de descurajare. Contribuția României la această operație se ridică la 56 de militari, misiunea lor vizând strict menținerea unei situații de securitate stabile.

Căpitanul Alexandra Stroe este ofițerul de protocol în cadrul misiunii și se ocupă, împreună cu partenerii străini, de organizarea vizitelor oficiale.

Căpitan Alexandra Stroe: Mă aflu pentru a doua oară în misiune în Kosovo, motiv pentru care acomodarea a fost una relativ ușoară. Orice misiune are specificul ei – oameni noi, colegi noi, comandați noi -, dar pot spune că după două luni am intrat în ritmul misiunii. Suntem o echipă frumoasă, deja consolidată, timpul parcă trece mai repede.

Ca oricărui militar plecat în misiune, îmi este dor de casă, de prieteni și de colegii din țară, dar și acesta este un aspect asumat.

Ultimul militar român a părăsit Baza aeriană Kandahar din Afganistan

Publicat de prosavioleta, 25 mai 2021, 13:33

Bogdan Dinu (realizator rubrică): Ultimii 100 de militari români din Batalionul de Protecție a Forței “Jderii” au plecat din baza aeriană Kandahar. Recent, baza a fost predată Forțelor de securitate afgane în cadrul procesului de încheiere a emisiunii NATO “Resolute Support” din Afganistan.

După o prezență de 19 ani, ultimii militari români, cei din Batalionul de Protecție a Forței “Jderii” au plecat de pe aerodromul afgan după ce și-au îndeplinit cu succes misiunea ordonată în această zonă.

Ultimul militar român care a plecat din baza aeriană Kandahar, după 19 ani de prezență continuă românească acolo, a fost comandantul Batalionului de Protecție a Forței “Jderii”, locotenent colonelul Vasile Mironescu.

Locotenent-colonel Vasile Mironescu: Am venit prima dată în baza aeriană Kandahar în anul 2003. Eram locotenent, comandant de pluton. Consider că fiecare camarad care a trecut pe aici a rămas în suflet cu o mare satisfacție.

Am avut mari emoții când am privit în spate și am văzut că sunt ultimul român care pleacă de aici. În cei 19 ani de prezență, România a dovedit că este un aliat de încredere în cadrul NATO.

Am simțit din plin ce înseamnă să lucrezi întrunit și să fii mândru că faci parte din cea mai puternică alianță politico-militară a lumii. Am învățat foarte multe lucruri aici și ne-am maturizat ca profesioniști ai armelor.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 12:01

Teodora Mazere (realizator rubrică): La mai bine de o lună de la anunțarea retragerii trupelor din Afganistan, ultimii militari aparținând Batalionului de Protecție a Forței ‘Jderii’ au plecat din baza aeriană Kandahar către baza din Bagram.

De-a lungul celor 19 ani de prezență în Afganistan, Armata României și-a câștigat respectul partenerilor NATO și a dovedit că este un bun generator de securitate în cadrul celei mai puternice alianțe politico-militare din lume.

Căpitan Andrei Vicol: Baza aeriană Kandahar a fost predată Forțelor de securitate afgane în cadrul procesului de încheiere a misiunii NATO ‘Resolute Support’ din Afganistan. Ultimii 100 de militari români din Batalionul de Protecție a Forței ‘Jderii’ au plecat din această bază după ce și-au încheiat cu succes misiunea ordonată.

O parte dintre militari își vor continua misiunea în baza aeriană Bagram, iar cealaltă parte vor fi redislocați în țară în perioada imediat următoare.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de apărare antiaeriană rotația a 9-a, dislocați în baza Bemowo Piskie din Polonia își continuă activitățile de instruire specifice.

Bateria Ghepard a desfășurat un exercițiu de conducere a focului în cadrul căruia echipajele s-au antrenat în descoperirea și angajarea unor ținte aeriene simulate. Caracterul exercițiului a fost unul dinamic, pornind de la pregătirea tehnicii, deplasarea în poligon și continuând cu antrenamentul propriu-zis.

Militarii focșăneni participă în cadrul grupului de luptă din Polonia la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia. Locotenentul Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice):  Toate activitățile pe care le-am executat până în prezent sunt importante și ne ajută să ne pregătim pentru exercițiul Puma 21, la începutul lunii iunie, pe care îl vom desfășura împreună cu forțe aparținând celorlalte națiuni din cadrul battlegroup-ului.

Teodora Mazere (realizator rubrică):  Din anul 1999, NATO conduce o operațiune de susținere a păcii în Kosovo, în sprijinul eforturilor internaționale de a construi pacea și stabilitatea în zonă. Pe măsură ce situația de securitate s-a îmbunătățit, NATO a ajustat treptat poziția forței KFOR către o forță mai mică și mai flexibilă, cu mai puține sarcini statice.

În prezent, aproximativ 3.300 de soldați din 27 de țări asigură libertatea de mișcare a tuturor cetățenilor și comunităților din Kosovo. Despre adaptarea în cadrul misiunii KFOR ne vorbește căpitanul Mădălin Ștefănescu.

Căpitan Mădălin Ştefănescu: Adaptarea a decurs în mod natural. Aici am ocazia de a lucra alături de oameni cu experiență în domeniu. Populația locală este foarte prietenoasă, deschisă și dispusă mereu să ajute, iar acest lucru ne facilitează și mai mult desfășurarea misiunii și timpul petrecut aici în KFOR.

Experiența anterioară constituie un temei destul de solid pentru a înțelege mult mai bine conceptele operațiunilor care se desfășoară aici și relațiile dintre diverși membri NATO.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 11 mai 2021, 12:25

Teodora Mazere (realizator rubrică): Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat în cadrul ședinței din 27 aprilie redislocarea în țară a contingentului militar românesc din Afganistan la încheierea misiunii Resolute Support. Redislocarea va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni.

Până atunci, teatrul de operații din Afganistan rămâne pentru militarii Batalionului de Protecție a Forței „Jderii” o provocare și o zonă în care procedurile trebuie respectate și aplicate până la cel mai mic detaliu, fără a exista vreo urmă de rutină.

Căpitan Andrei Vicol: Ne continuăm misiunea alături de parteneri, iar securizarea bazelor Bandahar și Bagram rămâne o prioritate și este tratată cu mare responsabilitate de militarii români.

Tot în această săptămână a fost sărbătorită și Ziua Internațională a soţiilor de militari. O parte din camarazii noştri au ţinut să le transmită gândurile lor bune pentru dragostea, puterea și răbdarea de care dau dovadă cât timp ne aflăm la datorie în slujba patriei.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană – Rotaţia a IX-a participă în cadrul grupului de luptă din Polonia pentru asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO alături de partenerii polonezi, americani, britanici și croați în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul summit-ului de la Varşovia.

Începutul săptămânii le-a adus o provocare militarilor focșăneni, ei executând primul exercițiu de antrenament în teren de nivel secţie.

Antrenarea secțiilor  de a duce acțiuni de luptă într-un mediu complex, cât și îmbunătățirea relațiilor de comandă control au fost principalele obiective ale exercițiului. Ofițerul de relații publice a contingentului, locotenentul Mădălina Boboc:

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Militarii au demonstrat că sunt buni specialiști și au dat dovadă pe tot parcursul exercițiului de implicare, de atenție și o foarte bună capacitate de reacție.

A fost o bună oportunitate de a ne pregăti pentru exercițiul ce se va desfășura la începutul lunii, în cadrul căruia vom sprijini antiaerian forțele de manevră din cadrul grupului şi vom executa trageri cu muniție de luptă.

Teodora Mazere (realizator rubrică):  Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii forța Kosovo, KFOR, este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrare euroatlantică a Balcanilor de Vest.

Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și paşnic. În cadrul misiunii KFOR, România participă cu 51 de militari.

Locotenent colonel Alexandru Barbu: Militarii români dislocați în teatrul de operații Kosovo sunt implicați în numeroase proiecte de anvergură la nivelul comandamentului KFOR, campaniile de comunicare-informare, campaniile împotriva violenței domestice, emisiunile și produsele radio-tv elaborate de militarii români din cadrul Secției de operații psihologice.

Funcțiile pe care le încadrăm în comandamentul KFOR asigură grupului de comandă consilierea și expertiza, astfel încât acesta să fie în măsură să ia decizii în timp real, în funcție de situația reală din teren, mai ales că abordarea la nivelul comenzii KFOR este una proactivă și nu reactivă.

Informații din teatrele de operații (Polonia)

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 12:32

Camelia Stroiu (corespondent): Miercuri, 28 aprilie, a avut loc o videoconferinţă la care au participat Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ionel Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu şi echipele de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, dar şi în misiunea din Polonia.

Militarii români au prezentat analiza situaţiei de securitate din zonele de responsabilitate şi stadiul de îndeplinire a misiunilor, iar conducerea Ministerului Apărării i-a asigurat de tot sprijinul instituţiei pentru activitatea desfăşurată şi le-a urat sărbători fericite.

De asemenea, militarii din Afganistan au fost îndemnaţi să rămână vigilenţi şi să pregătească foarte bine repatrierea. Până la reîntorcerea militarilor în ţară, veştile ne sunt transmise de Andrei Vicol.

Andrei Vicol (ofițer de relații publice): Săptămâna Mare a fost onorată de Jderi prin simple gesturi creştine. Avem bucuria că în noaptea sfântă putem lua lumina Învierii de la preotul nostru. De aici, din baza aeriană Bagram, urăm tuturor Hristos a înviat!

Camelia Stroiu (corespondent): În Bosnia şi Herţegovina, operaţiunea condusă de NATO s-a încheiat în 2004, transferând responsabilităţile privind menţinerea securităţii către UE, prin misiunea Althea EUFOR, în care România este al şaptelea stat din cele 19 contributoare.

În schimb, în Kosovo, Alianţa Nord-Atlantică a decis continuarea misiunii KFOR, conlucrând îndeaproape cu misiunea EULEX a UE. România contribuie în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de Stat Major în cadrul Comandamentului NATO. Despre rolul acestora mai ales în această perioadă, Iuliana Niţă.

Iuliana Niţă (ofițer de relații publice): Rolul nostru aici este ca, împreună cu partenerii strategici, să contribuim la menţinerea unui climat stabil în zonă şi să asigurăm libertatea de mişcare.

Comunitatea sârbă are posibilitatea să participe la slujbele religioase cu ocazia sărbătorilor pascale în mănăstirile creştin-ortodoxe din această regiune.

Unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult este Mănăstirea Dečani, aflată sub patrimoniul UNESCO, dar şi sub protecţia forţelor NATO KFOR.

Atât eu, cât şi colegii mei, militarii români dislocaţi în misiune, le dorim tuturor celor dragi de acasă sărbători luminate!

Camelia Stroiu (corespondent): Militarii rotaţiei a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din cadrul Grupului multinaţional de luptă din Polonia au preluat misiunile, iar după îndeplinirea acestora şi-au făcut timp şi pentru altfel de activităţi.

Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): În Săptămâna Mare, pe lângă activităţile de instrucţie specifice, am organizat o competiţie care a fost primită cu bucurie şi entuziasm de către militari, deoarece ne oferă susţinerea necesară, atât fizică, cât şi psihică, pentru a ne duce la bun sfârşit sarcinile pe care le avem de îndeplinit împreună cu aliaţii noştri din cadrul Grupului de luptă.

În numele militarilor din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană, rotaţia a IX-a, un Paşte fericit tuturor şi multă sănătate familiilor acestora!

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Bosnia și Herțegovina

Video-teleconferinţă în Afganistan

Fiică de militar, viitoare gimnastă de elită

Publicat de Gabriel Stan, 29 aprilie 2021, 14:07

Caporalul clasa a 3-a, Jitea Cristian, din Batalionul 22 Vânători de munte, de la Sfântul Gheorghe a sprijinit în această perioadă demersul cetățenilor de a se programa pentru vaccinare.

Revenit din Afganistan, din teatrele de operații, acesta a lăsat arma deoparte și a pus mână pe pe telefon pentru a-și susține colegii în această campanie organizată de Ministerul Apărării Naționale, în cadrul call center-ului organizat chiar în cazarma Batalionului de Vânători de Munte, Cireșoaia, din Sfântu Gheorghe.

Cristian Jitea are o poveste de viață emoționantă, alături de fiica sa, Delia-Ela, care evoluează la  un nivel de începători în gimanstică, fiind una dintre speranțele sportului românesc.

Delia are în prezent 8 ani și a început să practice gimnastica de la vârsta de 5 ani, la Sfântu Ghoerge, iar de doi ani se află la Deva.

„Mi-a plâns două ore pe drum, nu mai vroia să vină acasă, își dorea să râmână la Deva. Nu am putut să o las de prima dată, era doar cu hainele de pe ea, în tricou și pantaloni scurți…” Jitea Cristian

A obținut locul 3 la „Cupa miciilor speranțe”, fiind cea mai bună performanță în micuța carieră de gimanstă, în condiiții speciale, ținând cont de situația actuală din întreaga lume.

Cu mari sacrificii, părinții Deliei au reușit să o susțină în această perioadă pe fiica lor, la Centrul Sportiv din Deva, acolo unde se află în prezent și unde se pregătește alături de ceilalți copii.

„Soția nu a avut puterea să vină cu mine să o conducem la Deva în primul drum și am lăsat-o practic plângând în brațele antrenoarei. E un suflet de militar și ea pentru că s-a acomodat fără nici o problemă”. Jitea Cristian

Urmăriți un reportaj inedit creat de Gabriel Stan și Cristian Dumitrașcu despre momentele emoționante din viața unui militar, în spatele carierei și a performanțelor notabile.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 27 aprilie 2021, 12:34

Teodora Mazere (corespondent): Ca urmare a redimensionării Misiunii NATO Resolute Support din Afganistan, detaşamentul generat de Batalionul 335 Artilerie „Alexandru cel Bun” din Botoşani s-a transformat în Compania „Dacii” şi este acum parte integrantă din  Batalionul de Protecție a Forței „Jderii”.

Împreună cu o parte din camarazii nemțeni, ei își desfășoară activitatea pe Baza Aeriană Bagram. România este unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolut Support, cu peste 600 de militari dislocați în prezent.

Locotenent colonel Vasile Mironescu: Sunt locotenent colonel Vasile Mironescu, comandantul Batalionului de Protecţie a Forţei „Jderii” din Piatra Neamţ. Militarii sunt prezenţi în teatrul de operaţii Afganistan de aproximativ două luni.

Pe parcursul acestei perioade nu am avut probleme deosebite, militarii s-au adaptat foarte bine la rigorile specifice acestui teatru de operații și moralul este unul foarte bun. Vom continua să ne facem datoria prin muncă și efort susținut 24 din 24 de ore, prin spiritul de camaraderie specific jderilor nemţeni.

Colaborăm foarte bine cu partenerii NATO, conform cerințelor, la care se adaugă o foarte bună relaționare umană, bazată pe încredere reciprocă și profesionalism.

Teodora Mazere (corespondent): „Gheparzii Transilvani” au ajuns acasă, iar colegii din contingentul rotațional generat de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” vor participa pentru următoarele șase luni la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al alianței, în cadrul căreia vor avea oportunitatea de a se instrui alături de militari americani, polonezi, britanici și croați, aparținând grupului de luptă NATO dislocat în Baza Militară din Bemowo Piskie.

Mircea Zemţev, comandantul detașamentului românesc din Polonia: Mă bucur că am reușit, pe parcursul unei săptămâni, să dislocăm toate forțele detașamentului rotația a 9-a în teatrul de operații, în baza Bemowo Piskie Training Area, și în această perioadă am definitivat luarea în primire a tuturor echipamentelor tehnice auto de apărare antiaeriană de la colegii noștri „Gheparzii Transilvani”. A avut loc și transferul de autoritate.

O parte dintre noi avem și alte misiuni în teatrul de operații. Eu personal sunt la prima misiune, pentru mine emoțiile au fost destul de mari, dar această interacțiune a fost una foarte bună cu militarii din celelalte contingente din cadrul battle group-lui din această bază.

Încercăm să ne pregătim pentru primele trageri la începutul lunii mai, în cooperare cu partenerul din cadrul Alianței.

Teodora Mazere (corespondent): În final ajungem în Bosnia și Herțegovina, un alt teatru de operații unde acționează militarii români. Lansată în 2004, Misiunea „Alteea” numără în prezent peste 600 de soldați din cinci țări partenere și 15 state membre.

Participarea României la Operațiunea „Alteea” reflectă atât consolidarea angajamentului asumat în cadrul Uniunii Europene, cât și a parteneriatului NATO-UE, în același timp reprezentând un element de menținere a securității și stabilității în regiune.

Comandant Vasile Mironescu – B634 Afganistan

Ceremonia de repatriere BPF „Golden Lions”

Publicat de Gabriel Stan, 22 aprilie 2021, 13:04 / actualizat: 22 aprilie 2021, 17:19

Andreea Popescu (realizator rubrică): Joi, 15 aprilie, în Garnizoana Arad a avut loc ceremonia de întoarcere în țară din teatrul de operații Afganistan a militarilor Batalionului de protecție a forței „Golden Lions”. După 7 luni petrecute în Afganistan, militarii au raportat misiune îndeplinită șefului

Daniel Petrescu (Comandantul Statului Major al Apărării): “Împărtăşesc pe deplin sentimentele dumneavoastră de împlinire. Mă bucur să retrăiesc alături de dumneavoastră punctul final al unei mari provocări profesionale și personale, succesul unei misiuni în teatrul de operații.

Batalionul de Protecție a forței „Golden Lions” și-a făcut pe deplin datoria. Toate ecourile pe care le-am primit de la aliați, referitor la modul în care face acționat în teatrul de operații, au fost la superlativ. Aţi fost apreciați de camarazii și aliații NATO, aţi fost apreciați de militarii afgani, la a căror pregătire aţi contribuit”.

Retragerea militarilor români din Afganistan!

Publicat de Gabriel Stan, 22 aprilie 2021, 10:46

Cristian Dumitraşcu (moderator): De la Târgu Mureș și pentru Radio România Actualități, subiectul săptămânii este pregătit ca rubrică – la noi în emisiune, mai mereu aşa – al doilea episod al emisiunii este un subiect important săptămâna aceasta: retragerea din Afganistan care a fost anunțată de președintele Biden şi sigur că da, a fost discutată şi într-o reuniune extraordinară..

Anca Făgăraş (moderator): Da, a avut loc o reuniune extraordinară comună a miniștrilor de externe și miniștrilor apărării din statele membre NATO, organizată în format videoconferință miercuri, 14 aprilie, unde din partea României au participat Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ionel Ciucă, și Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, iar la o zi după această reuniune, joi, 15 aprilie, ministrul Nicolae Ionel Ciucă a transmis un mesaj referitor la ce spuneai, la retragerea militarilor români din Afganistan.

Cristian Dumitraşcu (moderator): Edi Nicola de la Jurnal militar Craiova ne aduce mai multe detalii:

Edi Nicola (corespondent): La finalul reuniunii, reprezentanții României au apreciat procesul de planificare derulat de autoritățile militare NATO, iar Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ionel Ciucă, a subliniat în mesajul său rolul important pe care l-a avut România în cei 20 de ani de misiune.

Nicolae Ionel Ciucă: “Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la misiunea Resolut Support, cu peste 600 de miitari dislocați în teatrul de operații, România va acționa în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii.

România a luat decizia acum două decenii să facă parte din coaliţia de luptă împotriva terorismului și să se alăture aliaților săi strategici în efortul internațional de combatere a unui inamic care amenința liniștea și securitatea cetățenilor’’.

Edi Nicola (corespondent): Această lungă misiune în Afganistan a însemnat pentru Armata Română acumulare de experiență, perfecționare în cadrul multinațional, eforturi renunțări și sacrificii.

Nicolae Ionel Ciucă: “Pe parcursul celor aproape 20 de ani, zeci de mii de militari români  au îndeplinit misiuni în teatrul de operații afgan, contribuind semnificativ la schimbarea în bine a situației de securitate din zonă.

Militarii Armatei României au demonstrat acolo, în cel mai greu teatru de operații militare de după cel de-al Doilea Război Mondial, profesionalism, loialitate, solidaritate și, cel mai important, spirit de sacrificiu în numele României.

27 de eroi ai României au plătit cel mai greu preț în numele libertății noastre. Doresc să transmit familiilor eroilor noștri căzuţi în Afganistan că le vom rămâne alături, ca și până acum.

Un gând de recunoștință și celor peste 200 de militari răniți în aceste misiuni. Exemplul lor de curaj și determinare ne inspiră și ne întăreștă.

Pentru Ministerul Apărării Naționale, misiunea în Afganistan se va încheia numai atunci când toți militarii români vor fi în siguranță acasă. Așa să ne ajute Dumnezeu!”

Ministrul Apărării i-a vizitat pe militarii români din Afganistan

Publicat de adinaiftime, 31 decembrie 2017, 20:30

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a efectuat, în perioada 27-29 decembrie, o vizită la Baza Militară Aeriană Kandahar, Afganistan, unde s-a întâlnit cu militarii români.

Oficialul român, însoţit de şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, le-a mulţumit ofiţerilor şi subofiţerilor dislocaţi în Kandahar pentru participarea la misiunile din teatrele de operaţii.

‘Vă sunt recunoscător pentru tot ceea ce faceţi. Cuvintele sunt mult prea sărace pentru a vă mulţumi, dumneavoastră şi tuturor celor cei dragi, care vă sunt mereu aproape în dificila misiune pe care o desfăşuraţi’, a scris Fifor, vineri, pe Facebook.

Ministrul a stat de vorbă cu militarii români şi a gustat, alături de aceştia, bucate tradiţionale româneşti.

‘Am stat de vorbă cu ei, am gustat împreună bucatele tradiţionale româneşti şi am povestit mult despre nevoile lor şi despre planurile Armatei pentru anul 2018, care sunt foarte ambiţioase din punctul nostru de vedere. Sper să fi reuşit să le fi alinat dorul de copii, de familie şi să îi fi motivat pentru misiunile ce vor veni în noul an’, a adăugat ministrul Apărării.

Programul a cuprins şi un briefing de informare privind misiunile, activităţile desfăşurate de către forţele române dislocate în bazele militare din Afganistan.

„Resolute Support” are nevoie de militari

Publicat de adinaiftime, 6 octombrie 2017, 12:00

Statele Unite le cer aliaţilor din NATO să trimită încă o mie de militari în Afganistan în cadrul misiunii „Resolute Support” de pregătire şi consiliere a armatei afgane. Anunţul a fost făcut la Bruxelles de ambasadoarea americană la NATO, Kay Bailey Hutchison. Cererea americană nu a fost finalizată, ea va fi trimisă ţărilor aliate în două săptămâni, scrie agenţia France Presse. Şi Washington-ul îşi va spori contribuţia ca urmare a noii strategii anunţate de preşedintele Donald Trump, iar ambasadoarea americană a mai spus că ar fi vorba despre o suplimentare a efectivelor din Afganistan cu trei mii de militari americani şi o mie de militari aliaţi. Misiunea NATO din Afganistan este formată din aproximativ 13 mii de militari, dintre care aproape zece mii sunt americani.

Militar român, rănit în Afganistan

Publicat de adinaiftime, 6 august 2017, 08:30

Un militar român a fost rănit uşor la antebraţ într-un schimb de focuri lângă Kandahar, în Afganistan. El a primit îngrijiri medicale la locul incidentului, ulterior fiind transportat la cea mai apropiată unitate spitalicească. Starea luptătorului este bună, iar rana nu i-a pus viaţa în pericol. Într-un comunicat, Ministerul Apărării Naţionale precizează că o echipă de militari români care executa misiuni de patrulă de transport şi escortă a unei echipe a coaliţiei de instruire a forţelor de securitate afgane a fost atacată de insurgenţi îmbrăcaţi în uniformele poliţiei afgane. Un insurgent a fost ucis şi altul rănit în schimbul de focuri.

„O echipă de militari români care executa sâmbătă, 5 august, misiuni de patrulă de transport și escortă a unei echipe a coaliției de instruire a forţelor de securitate Afgană  (SFAAT- Security Force Advisory and Assistance Team) în Camp JRAC (Join Regional Afghan Center-Centrul Regional de Instruire a Militarilor Afgani), de lângă Kandahar, au fost nevoiţi să răspundă cu foc, în jurul  orei 9.35, ora României, la atacul unor insurgenţi în ţinuta poliției afgane. În urma schimbului de focuri, un insurgent a fost omorât, un altul a fost rănit, iar un militar român a fost rănit uşor la antebraț. Militarului român i s-au acordat primele îngrijiri medicale la locul incidentului, ulterior fiind transportat la cea mai apropiată unitate spitalicească. Starea luptătorului este bună, iar rana nu i-a pus viaţa în pericol. În prezent, militarul s-a întors în cadrul subunității, alături de colegii săi.

Militarii români fac parte din Batalionul de Infanterie şi Protecţie a Forţei din Iaşi, denumiţi şi Lupii Negri, fiind desfăşuraţi în Afganistan începând cu luna februarie.

În anul 2017, Armata României participă la misiunea NATO Resolute Support Mission din Afganistan cu 626 de militari, alţi aproximativ 300 fiind desfăşuraţi în operaţii sub comandă/mandat NATO, UE, ONU şi OSCE.

În timpul misiunilor externe, 28 de militari şi-au pierdut viaţa şi alţi peste 180 au fost răniţi.

Situaţia de securitate în TO Afganistan se menţine instabilă, cele mai multe incidente înregistrându-se în provinciile din estul şi sudul Afganistanului.

Forţele NATO care asigură securitatea bazelor militare şi a centrelor importante ale ţării rămân ţinte permanente ale unor posibile atacuri ale insurgenţilor.

România continuă să îşi menţină angajamentele în Teatrul de operaţii Afganistan în cadrul misiunii NATO, RSM. Efortul principal rămâne concentrat pe asigurarea protecţiei forţei în Baza Militară Kandahar, concomitent cu participarea la instruirea, consilierea şi asistenţa forţelor de securitate afgane din comandamentele regionale Nord şi Sud.”