660 mii de cereri de azil înaintate anul trecut în tările europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 09:45

În tãrile europene au fost înaintate anul trecut mai mult de 660 mii de cereri de azil, numãr ce reprezintã un record al tuturor timpurilor – anuntat Fondul European pentru Refugiati.

Din ce regiuni ale lumii vin imigranţii în Europa şi care sunt motivele acestora aflãm din rubrica Euranet plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Bucureşti Fm.

Anul trecut a fost înregistrat în Uniunea Europeană, cel mai mare numãr de cereri de azil de când a început sã se realizeze aceastã statisticã în 2008, peste 660 de mii.

Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.

La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.

La sfârsitul anului trecut, peste 500 de mii de imgranţi aşteptau un rãspuns la cererea lor.

Volumul solicitãrilor în aşteptare a fost cu 37% mai mare faţã de 2013.

Numãrul cel mai mare de refugiati luati în evidentã sunt din Siria, Eritrea si cetãteni din Balcanii de Vest.

Rãzboiul civil, atentatele teroriste, ascensiunea grupãri jihadiste Statul Islamic şi criza umanitarã fãrã precedent audeterminat peste 130 de mii cetãteni sirieni să ceara azil .

Altã ţarã de unde au ajuns mulţi imigranţi care au solicitat azil a fost Afganistanul, cu peste 43 de mii de cereri, mulţi dintre ei fiind minori neînsoţiţi.

Peste 14 mii au venit din Ucraina, de 13 ori mai mulţi faţã de anul anterior. Raportul remarcã şi activitatea Biroului European de Sprijin pentru Azil în susţinerea Grupului operativ pentru Marea Mediteranã în ceea ce priveşte prevenirea migraţiei ilegale.

In fruntea listei tãrilor care au primit refugiati se situeazã Germania, Suedia, Italia, Franţa si Ungaria.

Numãrul solicitãrilor de azil a crescut anul trecut cel mai mult în Italia şi Ungaria, cu peste 120%.

Potrivit raportului dat publicităţii de Biroul European de Sprijin pentru Azil în 2014, în ţarile din Uniunea Europena a fost depus un numãr record de cereri de azil. Documentul se doreşte o imagine de ansamblu a situaţiei azilului în statele membre ale Uniunii şi oferă o imagine de ansamblu a numărului și a naturii cererilor de protecție internațională în toate cele 28 de state membre ale UE, plus Norvegia și Elveția.

Aproape 3000 de agenţi responsabili în materie de azil şi de primire au acordat asistenţã Italiei, Greciei şi Maltei, ţãri în care încearcã sã ajungã imigranţi africani sau din Orientul Mijlociu de multe ori cu preţul vieţii la bordul unor ambarcaţiuni nesigure.

Pentru a pune capãt acestor tragedii care au transformat Mediterana într-un adevãrat cimitir, liderii europeni au triplat în aprilie fondurile destinate patrulãrii maritime.

Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser: „Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”.

Creșterea numărului de cereri de azil în 2014 a dus la deficite în ceea ce privește cazarea în numeroase țări, remarcandu –se nevoia unei flexibilități sporite privind centrele de primire. Statele membre au răspuns prin crearea de noi centre și prin înființarea unor centre de urgență.

Având în vedere creșterea numărului de cereri și de cazuri în curs, numeroase țări și-au restructurat administrațiile în domeniul azilului, au angajat personal suplimentar și au reorganizat sarcinile și resursele.

Şi primele cifre pentru 2015 aratã cã numãrul de cereri de protecţie internaţionalã continuã sã creascã.

În primele cinci luni s-a înregistrat o creştere de 68% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului trecut.

Criza din Grecia a estompat atenția opiniei publice de la o altă problema gravă

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 09:20

Peste 660 de mii de oameni au depus anul trecut cereri de protectie internationala in Uniunea Europeană, cel mai mare numar de la inceputul culegerii datelor in 2008.

Cele mai multe solicitari de azil au venit din partea cetatenilor sirieni, eritreeni si ai Balcanilor de vest, principalele tari de destinatie fiind: Germania, Suedia, Italia, Franta si Ungaria.

Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.

La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.

Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser

“Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”

Agenția Uniunii Europene pentru droguri monitorizează și examinează influențele globale și ramificațiile locale ale problemei drogurilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:22

În Raportul European privind drogurile 2015: ”Tendințe și evoluții” au fost evidențiate următoarele aspecte: evoluția dinamicii pe piața heroinei, cele mai recente implicații ale consumului de canabis, concurența pe piața aglomerată a stimulentelor, creșterea potenței și a purității drogurilor și extrem de îngrijorător ” droguri noi” descoperite cu o rată de două pe săptămână.

O altă provocare majoră cu care se confruntă cei implicați în stoparea acestui flagel este reprezentată de social media si internet.

Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat la Lisabona:

Piaţa drogurilor ilegale este cea mai dinamică din domeniul criminalităţii. Este o piaţă globalizată, aflată într-o schimbare rapidă. Producerea noilor substanţe psihotice este în creştere în UE apropiindu-se tot mai mult de consummator.Această creştere a nivelului de criminalitate necesită un răspuns ferm şi coherent la nivel european. Tocmai de aceea politica antidrog a fost inclusă, ca parte intergrală, a Agendei Europene de Securitate care a fost adoptată de către Comisie cu câteva săptămâni în urmă. De cele mai multe ori traficul de droguri este interconectat cu alte reţele ale organizaţiilor criminale, cum ar fi traficul de personae sau migraţia ilegală şi este legat de finanţarea terorismului.

Cele mai recente estimări ale ONU, de exemplu, sugerează o creștere substanțială a producției de opiu în Afganistan, aceasta fiind țara care furnizează cea mai mare parte din heroina utilizată În Europa.

Pe de altă parte canabisul rămâne drogul ilegal cel mai consumat în Europa, estimându-se că 1% din toți adulții consumă zilnic acest drog.

O provocare majoră pentru organele de aplicare a legii și pentru politicile de control al drogurilor, este reprezentată de dezvoltarea piețelor on-line și virtuale

Un alt fenomen care, personal, mă îngrijorează este acela al folosirii, tot mai mult, a internetului ca sursă de furnizare a subsanţelor psihotica controlate sau necontrolate.

Agenţia de monitorizare a drogurilor a identificat aproximativ 650 de saituri care vând aşa numitele droguri legale europenilor. Social media şi aplicaţiile joacă un rol activ pe piaţa drogurilor fiind folosite direct pentru vanzarea şi cumpărarea acestora ori indirect pentru activităţi de marketing sau ca platform de impărtăşire a oăpiniilor şi experienţelor.

Această perspectivă anuală asupra problemei drogurilor în Europa oferă informații importante pentru politicile care se vor elabora în viitor, despre dinamica fenomenului drogurilor și a substanțelor noi care imită din ce în ce mai mult drogurile controlate

Invitaţi de excepţie au onorat corespondenţii de război Radio România

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 octombrie 2014, 19:13

Vernisajul expoziţiei România în Afganistan – 12 ani de parteneriat strategic româno-american a avut loc astăzi, 24 octombrie, la ora 11:30, în foaierul Sălii Radio. Fotografiile sunt realizate de corespondenţii de război ai Radio România.

Pentru a-i onora pe Mario Balint, Radu Dobriţoiu şi Ilie Pintea, dar şi Radio România, care a fost permanent alături de militarii români dislocaţi începând cu 2002 în teatrul de operaţiuni NATO din Afganistan, la eveniment au fost prezenţi Bogdan Aurescu, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, Dean Thompson, Chargé d’affaires ad-interim al Ambasadei SUA, François Saint-Paul, ambasadorul Franţei la Bucureşti, europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, consilierul prezidenţial Iulian Chifu. ne-a fost şi el alături. Ofiţeri de rang înalt din armatele aliate, dar mai ales cei din MAPN au apreciat iniţiativa Radio România şi a reporterilor de război ai postului public: General Lucian Foca – Comandantul Diviziei 2 Buzău, Colonel Dan Ionescu – Comandantul Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab / Scorpionii Rosii, Colonel Gabriel Toma – Şef Stat Major Divizia 1 Infanterie.

Timp de 12 ani, Armata Română a luptat alături de marile armate ale lumii, într-un loc în care istoria se scrie în fiecare clipă cu sânge. Timp de 12 ani, militarii români şi-au făcut datoria la peste 5.000 de kilometri de casă, câştigând respectul şi admiraţia partenerilor de coaliţie. Au fost 12 ani de eforturi la care şi Radio România a luat parte, şi suntem mândri să marcăm ziua postului public de radio şi prin această expoziţie cu fotografiile realizate de reporterii de război ai Radio România în acest teatru de operaţiuni. Expoziţia va fi deschisă publicului, în foaierul Sălii Radio, pânăpe 30 octombrie.

Această prezentare necesită JavaScript.

De la imaginile document cu primul câmp românesc din Kandahar, realizate de Mario Balint şi Radu Dobriţoiu, şi până la instantaneele cu ultimul batalion românesc de manevră surprinse de Ilie Pintea, fotografiile care au însoţit relatările, reportajele şi documentarele din zona de conflict ilustrează cooperarea ireproşabilă a Armatei Române cu partenerii de coaliţie, în special cu militarii americani. Dincolo de aspectul documentar al imaginilor surprinse în Afghanistan, expoziţia marchează, la ceas aniversar, paşii hotărâţi făcuţi de cea mai veche corporaţie media din România în direcţia menţinerii pe primul loc în topul audienţei radio la nivel naţional.

Fiecare dintre cele 50 de fotografii expuse are o poveste. Descoperiţi Afganistanul aşa cum l-au văzut corespondenţii de război ai Radio România prin fotografii, dar şi prin documentarele multimedia realizate în teatrul de operaţii, disponibile pe www.romania-actualitati.ro, dar şi pe www.rador.ro secţiunea Povestea noastră.

România în Afganistan – 12 ani de parteneriat strategic româno-american

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 octombrie 2014, 14:24

Fotografii realizate de corespondenţii de război ai Radio România. Proiect marca Radio România Actualităţi

Timp de 12 ani, Armata Română a luptat alături de marile armate ale lumii, într-un loc în care istoria se scrie în fiecare clipă cu sânge. Timp de 12 ani, militarii români şi-au făcut datoria la peste 5.000 de kilometri de casă, câştigând respectul şi admiraţia partenerilor de coaliţie. Au fost 12 ani de eforturi la care şi Radio România a luat parte, şi suntem mândri să marcăm ziua postului public de Radio printr-o expoziţie cu fotografiile realizate de reporterii de război ai Radio România în acest teatru de operaţii. Vernisajul expoziţiei România în Afganistan – 12 ani de parteneriat strategic româno-american va avea loc vineri, 24 octombrie, la ora 11:30, în foaierul Sălii Radio.

De la imaginile document cu primul câmp românesc din Kandahar, realizate de Radu Dobriţoiu şi Mario Balint, şi până la instantaneele cu ultimul batalion românesc de manevră surprinse de Ilie Pintea, fotografiile care au însoţit relatările, reportajele şi documentarele din zona de conflict ilustrează cooperarea ireproşabilă a Armatei Române cu partenerii de coaliţie, în special cu militarii americani. Dincolo de aspectul documentar al imaginilor surprinse în Afghanistan, expoziţia marchează, la ceas aniversar, paşii hotărâţi făcuţi de cea mai veche corporaţie media din România în era digitală şi dau un plus de vizibilitate postului şi, mai ales, site-ului web al Radio România, care constituie platforma pe care ascultătorii pot vedea ce aud la radio.

Fiecare dintre cele 50 de fotografii expuse aici are o poveste, iar fiecare dintre personajele surprinse de reporterii noştri de război a trecut prin situaţii specifice unui teatru de operaţii. Nu doar oamenii au avut partea lor de ”aventură” în Afganistan, ci şi aparatele colegilor noştri: Radu Dobriţoiu a făcut fotografii cu unul dintre primele aparate foto digitale, care consuma un set de acumulatori pentru câteva cadre, Mario Balint a făcut fotografii pe film, iar Ilie Pintea s-a ales cu un obiectiv foto mai puţin, după ce praful Afganistanului s-a insinuat în lentile.

Vă lăsăm să descoperiţi Afganistanul aşa cum l-au văzut corespondenţii de război ai Radio România. Mai multe fotografii, dar şi documentarele multimedia realizate în teatrul de operaţii sunt disponibile pe www.romania-actualitati.ro