Repatrierea românilor din Africa de Sud

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 14:36

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule comandant, bună ziua și bun venit la „Jurnal Militar”, bun venit la Radio!

Răducu Moise: Bună ziua, vă salut pe dumneavoastră și ascultătorii dumneavoastră!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aş fi putut să mă adresez și cu formula militară „Am onoarea să vă salut!”, pentru că ați fost pilot militar, pilot de avion supersonic pe MIG-21 și, cumva, aș vrea să pornim de aici discuția, după care să mergem către zborul pe care l-ați efectuat dinspre Africa de Sud înapoi, cu românii de acolo. Ați îmbrăcat mai întâi costumul de pilot militar. Când se întâmpla asta?

Răducu Moise: Cariera mea a început în armată, cu Liceul militar, în 1991, apoi Academia Forțelor Aeriene, prima promoţie de la Brașov, pe care am terminat-o în 1999, după care am fost detaşat ca pilot militar de MiG 21 la unitatea militară de la Fetești, de la Borcea.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi cât ați zburat pe MiG?

Răducu Moise: Şapte ani, între 2000 și 2007. Eu consider că a fost o perioadă extraordinară, perioada imediat următoare în care România a intrat în NATO, iar programul pe care piloții l-au avut la momentul respectiv, programul de pregătire, de training a fost destul de mare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Venind către acest zbor în ajutorul românilor care au fost surprinși de această carantină rapidă, în urma acestui nou tip de virus mutant, presupun că a fost o pregătire rapidă și cu privire la protecția dumneavoastră epidemiologică?

Răducu Moise: Da. Într-adevăr, timpul de pregătire a fost foarte scurt, practic, o zi și o noapte am avut la dispoziție să pregătim această misiune, că a fost o misiune, nu putem spune că a fost un zbor normal. Eforturi au fost făcute din partea tuturor celor implicați, adică toate departamentele, nu numai piloţi sau însoţitori de bord, conducerea companiei, departamentul comercial. Legat de protecție, având în vedere pandemia, pot spune că eram pregătiți din punctul ăsta de vedere, pentru că în ultimii doi ani de zile am încercat să ne protejăm echipajele și nu numai echipajele de zbor, ci şi colegii de la departamentul tehnic, de la departamentul security. Nu a fost o surpriză pentru noi, avem deja experienţă și în ultimul timp, Tarom chiar a făcut eforturi majore să ajute cât se poate la acest gen de misiuni, când a fost solicitat. S-au mai făcut misiuni de transport aerian chiar și a trupelor noastre militare din Mali sau din alte destinaţii. Acum a apărut această cursă din Africa de Sud, care, după părerea mea, a fost destul de dificilă, luând în considerare numai faptul că a fost foarte lungă. Tarom nu operează curse de peste 11, 12 ore în mod normal. Avem avioane mediu curier și e destul de dificil să executăm o cursă așa de lungă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Trebuie să fie un sentiment foarte special. Sigur, dumneavoastră sunteți obișnuiți cu asta, să mergi, practic, în aceeași zi din emisfera sudică în emisfera nordică sau, în fine, din nordică în sudică și înapoi. Este o meserie foarte, foarte frumoasă, sigur că da, a oamenilor care știu carte, care au instrucție și care sunt și curajoși. Această meserie ați deprins-o, după cum spuneam, în armată și voiam să vă întreb dacă la ora asta duceți dorul stilului cu totul diferit de a pilota un avion de vânătoare sau sunteți mai confortabil și mai mulțumit pe un avion de transport pe linia cea mai importantă a României, pe Tarom?

Răducu Moise: Sincer, sper ca colegii pe care îi am acum în aviaţia civilă să nu se supere pe mine, dar, da, simt dorul zborului cu un avion supersonic, cu un avion militar.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru cei care ascultă la radio și nu au neapărat cunoștințe nici militare și nici aviatice, pentru că diferențele mari sunt?

Răducu Moise: Pentru că eu cred că mie mi se potrivea mai bine, da să știți că provocări sunt și de o parte și de cealaltă și frumusețea profesiei o pot vedea și acolo și aici. Gândiţi-vă numai la un singur aspect, și în viaţia militară şi la aviaţia civilă, dacă jos plouă, ai ocazia să vezi soarele în fiecare zi când zbori, iar asta pentru mine este un lucru foarte frumos și foarte important. De fiecare dată când mă urc în avion eu simt că mă rup de absolut orice este jos. Frumuseţea zborului cu un avion militar este că avionul ăsta este numai al tău, dar ai o zonă de antrenament sau de desfășurare a misiunii care îţi este destinată doar ție sau unui grup de avioane, mai multe avioane care desfășoară aceeași misiune. La aviația civilă și acolo, bineînțeles, să nu fiu înţeles greşit, regulile sunt și de o parte și de cealaltă. La aviaţia civilă, într-adevăr, trebuie să urmezi strict niște reguli și e foarte bine că este așa, mai ales că și la Tarom prioritățile sunt în ordine: siguranță, securitate, punctualitate şi confort al pasagerilor.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ultima întrebare: dacă nu ați simțit presiunea responsabilității având în vedere că adineauri aţi spus că la aviația militară erați dumneavoastră singur în avion, așa cum este un pilot de vânătoare, și, iată, ați trecut în altă ligă într-un fel, în care aveți în responsabilitatea dumneavoastră sute de oameni la un zbor. A fost o presiune pe care a trebuit să o depășiți?

Răducu Moise: A fost o presiune, este o presiune și acum. Nu pot să spun că nu simt o presiune, chiar şi în momentul de față şi totuşi am o experienţă de peste 10.000 de ore de zbor, dar este o presiune constantă. Presiune era și acolo, responsabilitățile erau aproape la fel și în partea militară și aici în partea civilă. Acolo, să zic, eram singur în avion, dar colaboram cu colegii cu care zburam în formație, cu care desfășuram misiuni, doar că nu erau lângă mine, erau în alte avioane, dar colanorarea era aceeaşi. La aviația civilă în schimb, trebuie să ținem cont și de faptul că pasagerul are nevoie de siguranță, are nevoie de confort și noi trebuie să le oferim lucrurile acestea. Zburaţi cu Tarom!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost comandantul pilot la Tarom Răducu Moise. Domnule comandant, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Răducu Moise: Şi eu vă mulțumesc! Vă urez o zi bună!

Ministerul Afacerilor Externe, apel către românii aflaţi încă în Africa de Sud!

Publicat de Andra Radu, 29 noiembrie 2021, 08:48

Ministerul Afacerilor Externe face un apel către toţi cetăţenii români aflaţi încă în Africa de Sud, care doresc să părăsească ţara şi nu şi-au notificat încă intenţia de a se repatria, să o facă în cel mai scurt timp.

„Ambasada României la Pretoria şi Consulatul General al României la Cape Town gestionează, la acest moment, situaţia a 39 de cetăţeni români (turişti şi membri ai unei delegaţii sportive) ale căror curse au fost anulate de către companiile aeriene la care aveau rezervări. Astfel, faţă de situaţia din cursul zilei de sâmbătă, 27 noiembrie, când MAE avea în evidenţă 36 de cetăţeni români, MAE informează că un cetăţean român a reuşit să părăsească Africa de Sud cu un zbor de linie, iar alţi 4 cetăţeni români şi-au notificat prezenţa la Ambasada României şi au solicitat sprijin consular.

Totodată, suplimentar celor 39 de cetăţeni români cărora li se oferă asistenţă, încă 7 cetăţeni români care solicitaseră asistenţă consulară celor două misiuni diplomatice au reuşit să îşi rezerve locuri pe alte curse către Europa şi au plecat deja ori sunt programaţi să plece în cursul zilei de astăzi”, precizează, duminică, MAE.

MAE menţionează că reprezentanţii misiunilor diplomatice şi consulare ale României în Africa de Sud s-au aflat şi se află în contact permanent cu cetăţenii români care au solicitat sprijin consular şi acţionează în prezent în strânsă coordonare cu celelalte instituţii competente pentru a acorda întreg sprijinul pentru buna desfăşurare a operaţiunilor de repatriere a cetăţenilor români, prin organizarea unui zbor special în perioada imediat următoare, în conformitate cu deciziile recent adoptate în cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Pretoria: +27 0123464231; +27 124600061 şi ale Consulatului General al României la Cape Town: +27 021 761 5932; + 27 021 761 22 84, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români, care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice +27 828 19 1765 sau cel al oficiului consular +27 79 27 22 466.

MAE foloseşte acest prilej pentru a recomanda cetăţenilor români aflaţi în statele afectate de noua variantă de coronavirus să menţină legătura cu companiile aeriene, operatorii de turism, precum şi cu misiunile diplomatice şi consulare ale României din zonă, în vederea identificării unor alternative de revenire în România, dacă situaţia o impune.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să analizeze cu atenţie oportunitatea oricărei deplasări către statele afectate de noua variantă de coronavirus şi să se informeze temeinic anterior deplasării prin consultarea secţiunii Atenţionări de călătorie COVID-19 de pe pagina de internet a MAE https://www.mae.ro/node/51759 pentru informaţii privind măsurile adoptate de alte state în contextul pandemiei de COVID-19.

Proiectul uniunii energetice este un demers extrem de ambitios al uniunii europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iulie 2015, 10:00

Strategia privind uniunea energetică, declarată prioritate a Comisiei Junker, este o acţiune comună şi pe termen lung pentru Europa.

Acesta este cel mai ambiţios proiect european în domeniul energiei şi va integra cele 28 de pieţe europene ale energiei într-o singură Uniune energetică, pentru ca Europa să devină mai puţin dependentă de energie şi pentru a oferi investitorilor predictibilitatea de care au nevoie pentru a crea locuri de muncă şi pentru a realiza creştere economică.

Proiectul este îndreptat şi spre exterior prin implicarea partenerilor din întreaga lume, deoarece într-o economie globalizată, energia nu are graniţe. Ce se întâmplă într-o parte a lumii are un impact mare asupra altora, mai ales când vine vorba de combaterea schimbărilor climatice, a declarat Maroš Šefčovič, vice-preşedintele Comisiei Europene, responsabil cu uniunea energetică, la Universitatea din Pretoria, Africa de Sud.

„Noi dorim să folosim conceptul uniunii energetice pentru a face o largă mobilizare, de aceea mă aflu aici. Putem învăţa unii de la alţii, putem să ne împărtăşim cunoştinţele, putem să facem schimb de informaţii, să folosim experienţa obţinută în timp pentru a rezolva problemele globale.”

Obiectivul Uniunii Europene de a deveni lider mondial în domeniul tehnologiilor de energie regenerabilă poate constitui o provocare, dar în acelaşi timp este şi o mare deschidere spre cooperare, iar aceasta implică investiţiile, comerţul, proiectele de cercetare comune şi ajutorul pentru dezvoltare, a mai precizat vice-preşedintele Comisiei Europene.

Conferinţa Internaţională pentru Energii Regenerabile se va desfăşura între 4 şi 7 octombrie în ţara noastră.