Şapte centre de evaluare pentru bolnavii de COVID-19 au fost înfiinţate în judeţul Alba!

Publicat de Andra Radu, 4 ianuarie 2022, 17:00 / actualizat: 4 ianuarie 2022, 18:13

Şapte centre de evaluare pentru bolnavii de COVID-19 au fost înfiinţate în judeţul Alba în contextul creşterii numărului de cazuri şi al debutului valului 5 al pandemiei, respectiv în Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, Abrud şi Cugir, a informat Direcţia de Sănătate Publică.

Astfel de centre funcţionează pe lângă Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, Spitalele Municipale Aiud (aici, din 17 ianuarie), Blaj şi Sebeş, Spitalele Orăşeneşti Abrud şi Cugir şi Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud.

În condiţiile în care medicul specialist din centrul de evaluare unde se prezintă pacientul, urmare a evaluării consideră că se impune internarea, pacientul va fi transferat într-o secţie destinată tratării pacienţilor COVID-19.

Totodată, dacă medicul consideră că este necesară administrarea anticorpilor monoclonali, pacienţilor le va fi administrat acest tratament, cu condiţia rămânerii sub supraveghere medicală în centrul de evaluare pentru minimum 6 ore, conform metodologiei, după care aceştia pot să îşi continue tratamentul medicamentos la domiciliu, sub supravegherea medicului de familie.

DSP Alba precizează că, în cazul în care va fi necesar, numărul paturilor poate fi suplimentat.

„Bunicii noștri, eroii noștri”

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 13:16

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ei bine, a venit momentul pe care l-am anunțat la început, Dan Ramf, muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române, Secția istorie și muzeografie, rachete și cercetări spațiale „Herman Oberth” din Mediaș, este cu noi prin telefon. Dan Ramf, bună dimineața!

Dan Ramf (muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române): Bună dimineața și bine v-am găsit pe dumneavoastră și pe toți ascultătorii dumneavoastră!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am postat pe pagina „Jurnal militar” by „Ora Armatei”, cum scriem noi acolo, că veți fi invitat și au început să curgă mesajele și să vă felicite pentru tot ceea ce faceți în ultimii 20 de ani.

Aveți interviuri multe, multe cu veteranii de război, mai ales cu cei din zona dumneavoastră de responsabilitate, cum zicem noi la Armată.

Dan Ramf (muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române): Da, da.

Cristian Dumitrașcu (realizator): „Bunicii noștri, eroii noștri” a ajuns la volumul 2; niște cărți absolut importante, niște cărți document pentru care meritați mulțumirile nu doar ale familiilor veteranilor, ci și ale noastre, ale tuturor celor care vrem să aflăm mai multe și dorim să rămână aceste fapte de viață și de arme pentru posteritate.

Dan Ramf (muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române): Da. Vreau să vă mulțumesc frumos pentru invitație! Este o mare, mare bucurie pentru mine să pot rosti câteva cuvinte dedicate veteranilor de război.

Într-adevăr, primele două volume au fost tipărite de Editura Militară, se numesc „Bunicii noştri, eroii noştri”. Cu mare bucurie spun, lucrez în aceste zile și sper să trimit în această vară către editură volumul trei, manuscrisul volumului trei.

Volumul trei va avea în jur de 33 de capitole, aşa mi-am propus; este vorba tot despre veteranii de război, despre orfanii de război, despre văduvele de război, despre refugiaţii de război şi inclusiv despre saşii deportaţi.

Arealul cronologic al acestor povestioare, dacă le putem spune așa, pleacă de la 1848 și ajung în 1989. Oarecum, astăzi, sunt chiar o idee mai trist, înainte de emisiune cu doar câteva minute am primit o veste tristă: a plecat către nemurire veteranul, cel despre care am povestit la emisiunea dumneavoastră în urmă cu ani de zile, se numea Pușcă Vasile.

Fusese la Batalionul 8 „Vânători de Munte” de la Aiud și mi-a rămas în suflet prin acele cuvinte. Îmi spunea „Domnule căpitan” în loc de domnule profesor. Spunea: „Domnule căpitan”. Era un drag de om, un suflet bun, un om minunat.

Au fost doi fraţi, fratele dânsului – cel mai mare – a fost sub comanda generalului Mociulschi, în Caucaz, şi dânsul a luptat pe frontul din Moldova şi respectiv în Ungaria și Cehoslovacia.

Şi spunea atât de frumos: „Domnule, domnule căpitan, domnule căpitan, am avut un sublocotenent curajos foc, curajos foc! A distrus pe frontul din Moldova trei tancuri cu faustpatronul.”

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că tot aţi amintit despre generalul Mociulschi, am aici, pe masă, în studio, mai multe cărți legate de veteranii de război, dar și de militarii care au fost încarcerați de comunişti și care tot veterani de război au fost şi aici este vorba, sigur, despre generalul Mociulschi, pe care l-am amintit acum, despre generalul Dumitrache, Ciupercă, Macelariu, aviatorii – Agarici, Greceanu, partizanii – Vatamaniuc, Arnăuțoiu, Arsenescu, Dabija, Uţă, cu ei ce facem? Dumneavoastră, ca istoric.

Dan Ramf (muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române): Eu… Ştiţi ce… Bun, ce propuneri am faţă de toţi colegii muzeografi, istorici, mă rog, care se ocupă de acest domeniu minunat al istoriei, eu atât îmi doresc, ca noi, cei de astăzi, să fim punte de legătură între trecut, între istoria neamului românesc și cei care vin după noi.

O națiune fără istorie nu are rădăcini, nu are viitor. Noi musai trebuie să ducem aceste istorisiri către noua generaţie.

Este o mare, mare bucurie pentru mine atunci când îmi vine un copil în muzeu, de opt ani, un copilaș de opt ani, și îmi spune că de la trei ani citeşte istoria, asta fiind acum două săptămâni, evenimentul, de la trei ani citeşte istorie şi a citit până acum peste 70 de cărţi de istorie.

Asemenea copii merită îmbrățișări din toată inima și noi musai să transmitem către noua generaţie dragostea de țară pe care au avut-o veteranii noştri dragi. Atât de mult şi-au iubit ţara, într-un mod infinit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Salut, la finalul interviului nostru, încă o iniţiativă a invitatului de săptămâna trecută a generalului maior în rezervă Victor Strîmbeanu, care scrie pe pagina domniei sale: „Cu ocazia Zilei Veteranilor de Război, Liga Aeriană Română lansează public două proiecte obiective de interes naţional: unu – ridicarea de monumente în memoria eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial în toate localităţile din ţară care au înregistrat astfel de pierderi, iar doi – reabilitarea juridică şi morală a unora dintre personalităţile naţionale condamnate pe nedrept după 1945”. Ce spuneţi despre asta?

Dan Ramf (muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române): Istoria trebuie să ne-o asumăm. Probabil va trebui să o luăm de la zero, să ne asumăm anul 1945, anul 1944, să înţelegem contextul intern şi internaţional al acelor ani şi mai ales trebuie să ne asumăm – spun eu – anii ’50.

Au fost anii cei mai grei din istoria poporului român, încarcerarea şi deţinuţii politici sunt o pagină foarte grea pentru istoria României, trebuie să ne asumăm toate aceste tragedii, să mergem până în anul 1989. Este musai-musai să ne cunoaştem istoria şi să ne-o asumăm. La mulţi ani tuturor veteranilor de război!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulţumesc tare mult domnule profesor Dan Ramf!  A fost o bucurie să fiţi împreună cu mine în această dimineaţă, ne vom mai auzi aici, la „Jurnal militar”, până aici a fost.

Ateliere educative la Centrul de Zi „Casa Nădejdei” din Aiud!

Publicat de Andra Radu, 28 aprilie 2021, 13:53

Astăzi, la Centrul de Zi „Casa Nădejdei” din Aiud, are loc o nouă activitate din cadrul proiectului 3.7. Este vorba despre ateliere educative, proiect pentru copii şi tineri al Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba. Tema lunii aprilie este „În aşteptarea iepuraşului”.

Activităţile constau în confecţionarea unor produse specifice sărbătorilor prilejuite de Sfintele Paşti. Vorbim despre confecţionarea de suporturi pentru ouă roşii, confecţionarea de puişori, confecţionarea de felicitări etc.

Atelierele se vor desfăşura pe categorii de vârstă, astfel: 5-7 ani, 8-10 ani şi 11-14 ani.
În aşteptarea iepuraşului, copiii din Centrul de Zi „Casa Nădejdei” de la Aiud vor mai lectura poveşti tematice şi vor participa la prezentarea unor cărţi cu conţinut adecvat acestei perioade din an şi vârstei copiilor prezenţi la ateliere.

Cărţile prezentate fac parte din colecţia de carte pentru copii a Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba şi pot fi împrumutate tuturor copiilor abonaţi la Secţia pentru Copii a bibliotecii.atelie

De anul viitor distanţa Cluj-Napoca – Sibiu va putea fi parcursă pe autostradă

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 aprilie 2015, 07:25

Autostrada Sebeş-Turda, cu o lungime totală de 70 de km şi două benzi de circulaţie pe sens, a fost împărţită în 4 loturi, fiecare cu propriul executant. Lotul numărul 1 – de 17 km – se întinde de la nodul Sebeş până la Pârâul Iovului, aflat în vecinătatea municipiului Alba Iulia. Tronsonul va avea două noduri rutiere, inclusiv bretelele de acces: Alba Iulia Sud, la km8 şi Alba Iulia Nord la km 16.

Lotul numărul 2 are ceva mai mult de 24 km şi este plasat între Pârâul Iovului şi municipiul Aiud. Acest tronson va fi avea un nod rutier la Teiuş. Legătura Aiudului cu autostrada va fi asigurată de nodul aflat pe lotul 3, la km 44+700. Acest al treilea lot este cuprins între intrarea în Aiud şi nodul Decea, lungimea totală a parcursului fiind de aproximativ 12 km şi jumătate. Un nod rutier va fi prevăzut şi pentru legătura cu localitatea Unirea.

Cel de-al patrulea tronson, ceva mai lung de 16 km, se-ntinde între nodul Decea şi legătura cu autostrada A3, Transilvania.

În data de 15 aprilie comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Creţu însoţită de ministrul transporturilor Ioan Rus au vizitat şantierul noii autostrăzi pentru a vedea la faţa locului stadiul lucrărilor.

Corina Creţu:

Prima fază va fi finanţată din bugetul 2007-2013, iar contribuţia Comisiei Europene va fi de 150.000 de euro. Avem acest angajament, că această primă fază se va termina în iunie 2016, după care urmează fazarea pentru ce mai rămâne, urmând ca finalizarea autostrăzii să fie undeva la finalul anului 2016. Cred că este un termen rezonabil pentru un proiect de o asemenea amploare, sunt totuşi 70 de km de autostradă, sunt lucrări complexe, peste 30 de poduri…

Bugetul total al proiectului se apropie de 621.520.000 euro din care 85% vor fi acoperiţi din Fondul de Coeziune, restul finanţării venind de la Bugetul de Stat.

Comisarul European Corina Creţu:

Autostrada Sebes-Turda este un pas crucial in direcţia finalizării părţii româneşti a reţelei coridoarelor principale ale Uniunii Europene, aşa numita reţea TEN-T, de importanţă strategică pentru Uniunea Europeană. Practic acest tronson Sebeş-Turda va îmbunătăţi conexiunea atât în interiorul ţării cât şi cu restul Uniunii Europene

În situaţia respectării graficului lucrărilor atât la autostrada A10 – Sebeş-Turda cât şi la autostrada A1- Bucureşti-Nădlac – de la finele anului următor Sibiul şi Clujul vor fi legate de vama Nadlac prin astfel de artere rutiere rapide.

Distanţa Cluj-Borş va putea fi parcursă pe autostradă din decembrie 2017/ începutul anului 2018 – a estimat ministrul transporturilor, Ioan Rus