Peste 1.500 de locuri de muncă vacante sunt listate de angajatori la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Arad, cele mai multe de la începutul pandemiei, în timp ce rata şomajului este la cel mai mic nivel din ultimele 18 luni, de doar 1,41%.
Potrivit platformei AJOFM Arad, marţi erau disponibile 1.565 de posturi, oferite în 237 de firme şi companii. Acest număr de posturi libere este cel mai mare în judeţ din ultimii doi ani.
Datele din decembrie 2021 sunt chiar mai bune decât înainte de declararea pandemiei de COVID-19. Atunci erau libere 1.205 posturi, faţă de 800 de locuri de muncă disponibile în decembrie 2020 sau 850 posturi în decembrie 2019.
Conform AJOFM Arad, rata şomajului a scăzut la cel mai mic nivel din iunie 2020 încoace.
La finele anului 2021, momentul pentru care există ultimele date publicate, rata şomajului în judeţ era de 1,41%.
Tulcenii au la dispoziţie 300 de locuri de muncă sezonieră, la cules de zmeură, în Portugalia, prin intermediul Reţelei EURES.
Contractul se va încheia pe 3 luni, cu un timp de lucru de 40 de ore pe săptămână şi un salariu brut de până la 1.050 de euro, iar data estimată de angajare este finele lunii februarie.
Angajatorul asigură cazare contra cost şi transportul către Portugalia, acesta fiind dedus din primele salarii.
Tulcenii apţi pentru munca la câmp şi cu experienţă în agricultură îşi pot depune dosarele la consilierul EURES din cadrul AJOFM până la finele anului.
Timișul, județul cu cei mai puțini șomeri. Candidații sunt atrași cu stagii plătite
Publicat de adinaiftime,
15 septembrie 2017, 09:30
Județul Timiș înregistrează cea mai scăzută rată a șomajului din țară. La nivel național, rata șomajului este de 4,17 la sută, aflându-se la cel mai mic nivel înregistrat din anul 1990.
În județul Timiș, rata șomajului este, la ora actuală, de 1,08%, spune directorul executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Marcel Miclău.
“Sunt foarte multe locuri de muncă, foarte multe cereri și îi felicit pe angajatori pentru că dezvoltă locuri de muncă. În același timp, avem și un deficit de forță de muncă. Pentru a preveni acest deficit, în ultima perioadă, pe lângă programele de mobilitate și ‘Prima chirie’, au apărut modificări și în ceea ce privește programele de ucenicie. Fiecare persoană care este în pregătire, șase luni, 12 luni sau 24 de luni în funcție de competențele pe care doresc să le obțină, primesc de la AJOFM 1.125 de lei. Angajatorul primește această sumă dacă preia un program de ucenicie”, a precizat Marcel Miclău. În plus, un proaspăt absolvent cu studii superioare, stagiar, care îşi face stadiul de practică pe o perioadă de șase luni, beneficiază de un ajutor de o 1.350 de lei din partea statului.
Comisia Europeană şi-a publicat nu demult raportul privind activităţile finanţate din Fondul European de Ajustare la Globalizare în perioada 2013-2014. Conform acestuia, România a beneficiat de aproape 3,6 milioane de euro pentru sprijinirea lucrătorilor disponibilizaţi de la compania siderurgică Mechel Câmpia Turzii. Din păcate aceşti bani au ajuns prea târziu şi au trebuit să fie restituiţi. De ce?
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj înainta Comisiei Europene în luna decembrie 2012 un proiect absolut inedit: cel al unei întreprinderi sociale, menite să asigure locuri de muncă pentru 250 de lucrători disponibilizaţi de compania siderurgică Mechel Câmpia Turzii. Finanţarea se solicita prin Fondul European de Ajustare la Globalizare, aceeaşi sursă din care s-a suportat şi o bună parte din costul programului derulat în sprijinul personalului concediat de la unitatea Nokia din Jucu. De data aceasta, proiectul era mult mai complex, soluţia mult mai inedită, impusă de condiţiile specifice din teren: zona fiind monoindustrială, nu se putea conta pe alţi mari angajatori. Era nevoie de o idee de afacere viabilă pe termen lung, care să dea de lucru la un număr relativ mare de angajaţi, cu o piaţă de desfacere a produselor situată în afara zonei, resursele financiare locale fiind limitate.
AJOFM Cluj a contactat numeroşi potenţiali parteneri, găsind până la urmă o firmă dispusă la colaborare. Întreprinderea socială din Câmpia Turzii urma să producă şoşoni pentru clăpari de schi, căşti şi ochelari pentru cea mai mare companie de echipamente sportive din lume. Dat fiind caracterul inedit al proiectului, procesul de evaluare-deliberare a durat mult mai mult ca de obicei: aproximativ un an şi opt luni faţă de media uzuală de un an.
Daniel Don, directorul AJOFM Cluj: „Am purtat o serie de discuţii cu Comisia Europeană, prin e-mailuri, telefonic, chiar şi direct, cu privire la implementarea acestui proiect, care era un proiect foarte inovativ. Comisia Europeană a analizat această cerere şi-n cele din urmă, în 7 mai 2014 a aprobat-o”.
Conform regulilor procedurale, Parlamentul European trebuia şi el să se pronunţe, în acest punct a intervenit însă neşansa. Votul a fost întârziat de alegeri, aprobarea s-a obţinut abia în luna septembrie, viramentul banilor a avut loc în 29 octombrie 2014.
Întrucât partea de proiect cu finanţare indigenă, implementarea măsurilor complementare întreprinderii sociale, a început din martie 2013, conform regulilor, decontul final pe ansamblu urma să aibă loc până la 1 martie 2015. Condiţie imposibil de îndeplinit cu lucrările nedemarate la fabrica socială.
Daniel Don, directorul AJOFM Cluj: „La noi legislaţia este foarte strictă, nu ne-a permis să creăm întreprinderea până când nu am avut avizul Comisiei definitiv”
În restul ţărilor, lucrurile nu stau aşa: „Toate statele membre cheltuiesc banii, chiar dacă cererea se aprobă peste un an sau peste un an şi jumătate, şi la final, când se aprobă cererea, se face decontul cu Comisia Europeană” – ne spune Daniel Don.
Există însă şi o latură pozitivă în toată povestea acestui proiect: în ciuda eşuării întreprinderii sociale, 450 de disponibilizaţi – adică mai mult de jumătate din grupul ţintă- au fost ajutaţi prin alte mijloace să-şi găsească un nou loc de muncă. Comisia Europeană la rândul ei a apreciat ideea de bază în aşa măsură, încât a înfiinţat o linie specială de finanţare, destinată întreprinderilor sociale.
Direcția Județeană de Statistică Brașov a făcut public un rezultat încurajator : orașul de sub Tâmpa are din ce în ce mai puțini șomeri
Publicat de Stefania Grigore,
16 iulie 2014, 18:00 / actualizat: 16 iulie 2014, 20:43
În acest an, doar într-o lună a fost consemnată o creştere a numărului de persoane din evidenţa AJOFM, în rest numărul şomerilor fiind în scădere.
La sfârșitul lunii iunie, în evidența AJOFM Brașov figurau cu puțin peste 11 mii de șomeri, din care, aproape 5000 de femei.
Rata şomajului înregistrată la finalul lunii iunie a fost de 4,42%, cu 0,16% mai mică decît la finalul lunii mai.
Cei mai mulţi şomeri au domiciliul în municipiul Braşov, aproape două mii, pe locul secund fiind municipiul Săcele, cu 760 de șomeri, urmat de municipiul Făgăraş, cu 639 de șomeri.
În funcţie de nivelul studiilor, marea majoritate a persoanelor aflate în evidenţa AJOFM continuă să fie cele fără studii medii, care reprezintă 80% din total, în timp ce persoanele cu studii medii reprezintă 13%, iar cele cu studii superioare sunt reprezentate de 7% din totalul persoanelor înregistrate la Agenţie.
Statistica privitoare la numărul șomerilor este optimistă și datorită faptului că unii șomeri nu s-au mai înregistrat la AJOFM ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă după ce le-a expirat perioada de plată a indemnizaţiei de şomaj.
Reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Vaslui au atras atenţia reprezentanţilor Guvernului în teritoriu că rata şomajului va creşte în următoarele luni
Până la sfârşitul lunii iunie, aproximativ 190 de absolvenţi de liceu promoţia 2014 s-au înscris în evidenţele instituţiei ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, după cum a declarat Laura Toporăscu, purtătorul de cuvânt al AJOFM Vaslui.
Vasluiul este pe primul loc în ţară la şomaj, cu peste 16.500 de persoane fără loc de muncă.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
