Două aeronave ale Forţelor Aeriene au acţionat la stingerea incendiului de pădure din Caraş-Severin
Publicat de Gabriel Stan,
2 septembrie 2024, 19:34
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au intervenit din nou, miercuri, pentru stingerea incendiului de pădure declanșat în zona fondului forestier al județului Caraș-Severin.
Două aeronave C27 Spartan au fost solicitate de către Departamentul pentru Situații de Urgență pentru că zona afectată de incendiu este inaccesibilă mijloacelor rutiere de intervenție.
A fost cea de-a doua misiune de acest fel a aeronavelor armatei, în luna august, în județul Caraș-Severin, iar din anul 2017 și până în prezent Forțele Aeriene Române au mai intervenit pentru stingerea incendiilor de pădure în Mehedinți, Alba, Hunedoara, Buzău și Bacău, dar și în Franța, Slovenia, Grecia și Macedonia de Nord.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Două aeronave ale Forțelor Aeriene Române, un C-27 Spartan configurat pentru stingerea incendiilor și un Hercules C-130 pentru sprijin logistic, au sprijinit forțele de intervenție din Republica Macedonia de Nord pentru stingerea incendiilor de pădure. Misiunea s-a desfășurat în urma unei hotărâri emise de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Forțele Aeriene Române au mai executat în ultimii ani astfel de misiuni pentru stingerea mai multor incendii de pădure din țara noastră, în județele Mehedinți, Alba, Hunedoara și Buzău, dar și în Franța, Republica Slovenia și Grecia.
Şapte centre de evaluare pentru bolnavii de COVID-19 au fost înfiinţate în judeţul Alba!
Foto: Sursa foto: Andra Radu
Publicat de Andra Radu,
4 ianuarie 2022, 17:00 / actualizat: 4 ianuarie 2022, 18:13
Şapte centre de evaluare pentru bolnavii de COVID-19 au fost înfiinţate în judeţul Alba în contextul creşterii numărului de cazuri şi al debutului valului 5 al pandemiei, respectiv în Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, Abrud şi Cugir, a informat Direcţia de Sănătate Publică.
Astfel de centre funcţionează pe lângă Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, Spitalele Municipale Aiud (aici, din 17 ianuarie), Blaj şi Sebeş, Spitalele Orăşeneşti Abrud şi Cugir şi Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud.
În condiţiile în care medicul specialist din centrul de evaluare unde se prezintă pacientul, urmare a evaluării consideră că se impune internarea, pacientul va fi transferat într-o secţie destinată tratării pacienţilor COVID-19.
Totodată, dacă medicul consideră că este necesară administrarea anticorpilor monoclonali, pacienţilor le va fi administrat acest tratament, cu condiţia rămânerii sub supraveghere medicală în centrul de evaluare pentru minimum 6 ore, conform metodologiei, după care aceştia pot să îşi continue tratamentul medicamentos la domiciliu, sub supravegherea medicului de familie.
DSP Alba precizează că, în cazul în care va fi necesar, numărul paturilor poate fi suplimentat.
ANM a emis, astăzi, o atenţionare Cod portocaliu de ninsori abundente şi viscol în zonele montane din 10 judeţe, până miercuri dimineaţa, precum şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe.
Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 23:00 – 01 decembrie, ora 11:00, în nordul Carpaţilor Orientali, local în Carpaţii Occidentali şi în vestul Carpaţilor Meridionali va ninge abundent, se va depune strat consistent de zăpadă, iar la altitudini de peste 1.500 m, rafalele vor depăşi 75-85 km/h şi va fi viscol.
Judeţele vizate de această atenţionare Cod portocaliu sunt: Satu Mare, Maramureş, Suceava, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Alba şi Caraş Severin.
Separat, ANM a emis şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe. Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 20:00 – 01 decembrie, ora 16:00, în zona montană şi submontană va ninge, se va depune strat de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze cuprinse în general între 55 şi 65 km/h.
La altitudini de peste 1.700 m, rafalele vor depăşi 85-95 km/h, viscolind ninsoarea. Până în dimineaţa zilei de 01 decembrie, astfel de fenomene se vor semnala şi în regiunile nord-vestice.
Judeţele vizate de această atenţionare Cod galben sunt: Satu Mare, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Alba, Arad, Hunedoara, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Sibiu, Braşov, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Covasna, Harghita şi Neamţ.
Meteorologii au emis o nouă avertizare nowcasting Cod galben de ceaţă, valabilă în orele următoare în localităţi din patru judeţe situate în partea de centru şi de centru-nord a ţării.
Conform ANM, până la ora 11:00, va persista ceaţa, iar vizibilitatea va fi redusă sub 200 de metri şi, izolat, sub 50 de metri, în judeţele
Alba (îndeosebi în: Vinţu de Jos, Şibot, Săliştea şi Blandiana), Covasna (la: Sfântu Gheorghe, Baraolt, Ozun, Vâlcele, Bodoc, Belin, Dobârlău, Hăghig, Micfalău, Bixad, Ilieni, Aita Mare, Chichiş, Malnaş),
Tinerii de 17-25 de ani din județul Alba au oportunitatea de a participa în mod gratuit la cursurile de formare în competențe digitale și dezvoltare web pentru începători sau avansați din cadrul programului național Generația Tech, derulat de Digital Nation.
Cele 60 de burse de formare și specializare în Competențe digitale și Dezvoltare web (nivel începător sau intermediar) sunt destinate tinerilor care au domiciliul în județul Alba, cunoștințe minime de limba engleză, pot susține un ritm intens de studiu timp de 4 luni și doresc să se antreneze pentru o carieră în domeniul tech.
Cum înveți o specializare digitală de la zero? și Cum avansezi în IT dacă ai deja niște cunoștințe de bază? sunt obiective pe care cursurile din programul Generația Tech îi ajută pe participanți să le atingă, în decursul a 4 luni de practică, mentorat și învățare online.
Programul va începe pe 15 septembrie 2021, iar tinerii care își doresc să se specializeze în acest domeniu se pot înscrie până la data de 12 septembrie pentru unul dintre cele 60 de locuri disponibile, la adresa GeneratiaTech.ro/ALBA.
Sursa foto: comunicat de presa
Structura programului Generația Tech este gândită să le ofere o formare rapidă participanților, într-un cadru de învățare care îi motivează să-și atingă obiectivele și să își poată găsi locul pe piața muncii digitală. La finalizarea celor 4 luni de program, fiecare participant va avea deja un portofoliu de proiecte care să îl ajute la angajarea în domeniul studiat.
În plus, participanții au acces gratuit și la atelierele de angajabilitate, unde consultanții de carieră Generația Tech îi ajută pe absolvenți să se pregătească pentru piața muncii și le obțin interviuri joburi și internshipuri digitale pe plan local.
În prezent, accesul în programul Generația Tech este disponibil exclusiv prin burse de studiu, disponibile momentan în județul Alba, în Pitești, București și pentru locuitorii din Zona Metropolitană Brașov.
În curând, peste 1.000 de noi burse vor fi disponibile și pentru locuitorii altor localități, cu sprijin de la partenerii publici și privați ai Digital Nation.
Pentru mai multe detalii despre burse, localitățile eligibile și curricula cursurilor puteți accesa www.GeneratiaTech.ro.
Gheţarul de la Scărişoara, cel mai important obiectiv turistic natural din Alba şi unde se află cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume, a fost repus în circuitul turistic.
Vizitat anual, cu deosebire din mai până în septembrie, de peste zece mii de turişti în medie, Gheţarul a fost închis publicului în ultimul an, din cauza faptului că scările de acces nu mai prezentau siguranţă. Pentru a fi redat circuitului turistic, autorităţile locale au demarat un proiect de înlocuire a scărilor de acces în Gheţar.
Peştera, în care temperatura este de minus două grade Celsius, a fost redeschisă din 1 iulie, putând fi vizitată zilnic între orele 10,00 şi 18,00. Preţul unui bilet este de 10 lei pentru elevi şi studenţi şi de 13 lei pentru adulţi.
Peştera are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri. Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 de metri şi un diametru de 50 de metri, echipat cu scări metalice.
Gheţarul este situat în Apuseni, pe raza comunei Gârda de Sus.
Astăzi, la Centrul de Zi „Casa Nădejdei” din Aiud, are loc o nouă activitate din cadrul proiectului 3.7. Este vorba despre ateliere educative, proiect pentru copii şi tineri al Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba. Tema lunii aprilie este „În aşteptarea iepuraşului”.
Activităţile constau în confecţionarea unor produse specifice sărbătorilor prilejuite de Sfintele Paşti. Vorbim despre confecţionarea de suporturi pentru ouă roşii, confecţionarea de puişori, confecţionarea de felicitări etc.
Atelierele se vor desfăşura pe categorii de vârstă, astfel: 5-7 ani, 8-10 ani şi 11-14 ani.
În aşteptarea iepuraşului, copiii din Centrul de Zi „Casa Nădejdei” de la Aiud vor mai lectura poveşti tematice şi vor participa la prezentarea unor cărţi cu conţinut adecvat acestei perioade din an şi vârstei copiilor prezenţi la ateliere.
Cărţile prezentate fac parte din colecţia de carte pentru copii a Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba şi pot fi împrumutate tuturor copiilor abonaţi la Secţia pentru Copii a bibliotecii.atelie
ANM a emis o atenţionare Cod galben de ninsori însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului, valabilă de marţi noaptea şi până miercuri după-amiaza în zonele de munte din 20 de judeţe.
În intervalul 6 aprilie, ora 23:00 – 7 aprilie, ora 18:00, în sudul Banatului, sudul şi estul Transilvaniei, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali, va ninge, local însemnat cantitativ, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 60 km/h.
La altitudini de peste 1.500 de metri, vor fi rafale de peste 80 – 90 km/h, ninsoarea va fi viscolită, zăpada spulberată şi vizibilitatea redusă sub 100 de metri.
Judeţele marcate cu Cod galben sunt Alba, Braşov, Dâmboviţa, Maramureş, Sibiu, Argeş, Buzău, Gorj, Mureş, Suceava, Bacău, Caraş-Severin, Hunedoara, Neamţ, Vâlcea, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Harghita, Prahova şi Vrancea.
Pentru intervalul 6 aprilie, ora 21:00 – 8 aprilie, ora 10:00, a fost emisă o informare de precipitaţii moderate cantitativ şi vreme deosebit de rece în toată ţara.
Potrivit meteorologilor, începând din noaptea de marţi spre miercuri (6/7 aprilie), în sud-vestul, centrul şi nord-estul ţării, precum şi în zonele montane şi deluroase, vor predomina precipitaţiile sub formă de ninsoare, pe alocuri moderate cantitativ (15 – 20 litri/mp). Se va depune strat de zăpadă, local consistent îndeosebi la munte.
Temporar, vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor, cu viteze în general de 45 – 55 km/h, iar la munte peste 70 km/h, spulberând zăpada.
Vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă în toată ţara, cu temperaturi minime preponderent negative.
Precipitaţii mixte, dar slabe cantitativ, se vor semnala pe parcursul zilei de marţi (6 aprilie) şi în regiunile nord-vestice. Până sâmbătă (10 aprilie) vremea se va menţine deosebit de rece, iar în cursul nopţilor şi al dimineţilor local se va produce brumă.
Pacienţii oncologici din Alba şi cei cu alte afecţiuni grave care necesită intervenţii medicale de specialitate urgente în spitale din alte judeţe, pot fi testaţi gratuit pentru COVID-19 de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Alba, potrivit unui comunicat.
„DSP Alba vine în întâmpinarea cetăţenilor judeţului şi decide să sprijine pacienţii oncologici, dar şi pe cei cu alte afecţiuni grave care necesită intervenţii medicale de specialitate urgente, fie că este vorba de tratament oncologic de specialitate sau intervenţii chirurgicale ce trebuie realizate în spitale din alte judeţe.
Pe lângă testarea pacienţilor spitalelor din judeţul Alba, în laboratorul DSP vor fi testaţi pentru COVID-19 şi pacienţii din Alba care necesită asistenţă medicală în spitale din alte judeţe unde testarea ar presupune un timp prea mare de aşteptare, dar şi cheltuieli de cazare până la obţinerea rezultatului”, arată sursa citată.
Persoanele în cauză trebuie să se deplaseze la spitalul din raza domiciliului, fără programare prealabilă, unde le va fi recoltat testul. Aici, vor trebui să prezinte bilet de trimitere de la medicul de familie sau scrisoare medicală.
Recoltarea se va face în baza acestor documente, rezultatul şi buletinul de analiză urmând să fie comunicate de către spitalul unde s-a făcut recoltarea.
„Considerăm că este de datoria noastră, a DSP Alba, să venim în sprijinul acestor persoane care oricum se află într-o situaţie delicată şi cărora trebuie să le asigurăm acces la servicii medicale în timp util. În acest mod protejăm nu doar sănătatea cetăţenilor, dar şi unităţile medicale„, a declarat, potrivit comunicatului, directorul executiv al DSP Alba, Alexandru Sinea.
La graniţa unde se întâlnesc judeţele Mureş, Cluj şi Alba, în apropierea Mănăstirii Oaşa, pe o pantă abruptă şi greu accesibilă, la câteva sute de metri de locul în care râul Arieş se varsă în Mureş, se află Fântâna Zmeului, despre care se spune că de mii de ani adapă animalele sălbatice şi asigură apa necesară localnicilor pe timp de secetă.
Apa din Fântâna Zmeului, unii îi spun Fântâna Uriaşului, ar fi apărut în mod salvator în timpul unei secete cumplite, după cum spune legenda, şi a astâmpărat inclusiv setea trupelor romane şi a negustorilor care au folosit drumul roman din apropiere, ale cărui urme încă sunt vizibile.
Purtătoare de legendă, această fântână – din care a mai rămas doar un izvor – începe cu o poveste fascinantă. De-a lungul secolelor, seceta a făcut ravagii, iar aici era singura aşezare care avea apă. Se povesteşte că inclusiv râul Mureş a secat, dar această fântână, nu.
“Se spune, într-una dintre legende, că, supărat pe oameni, unul dintre Urieşi a luat fântâna cu totul şi a adus-o aici, a ascuns-o. Uriaşul le dădea oamenilor, cu porţia, câte un căuş de apă. Un căuş însemnând un pumn al zmeului, care reprezenta o saca, adică un butoi, adică aproape 100 de litri. Toată zona poartă poveştile acestui zmeu. Chiar povestea bătrânul Barşon din Cheţani că ‘stătea zmeul pe deal şi îşi spăla picioarele în Mureş. E fascinantă povestea!”, a declarat scriitorul şi sculptorul Ioan Astăluş, citat de Agerpres.
Scriitorul, care a abordat într-unul din romanele sale şi peripeţiile uriaşilor din zona Gheja, susţine că orice legendă are în spate şi un sâmbure de adevăr şi că în locul în care acum se află izvorul încă sunt vizibile urmele fântânii, care avea marginile din bazalt, o rocă imposibil de găsit în zonă.
“Sunteţi aici şi vă puteţi bucura de un adevăr intrinsec. E greu de crezut ca în această zonă, aflată la confluenţa Podişului Transilvaniei cu Podişul Târnavei, să găsim bazalt. Este o rocă vulcanică adusă de prin Munţii Călimani sau de prin alţi munţi”, susţine Ioan Astăluş.
Potrivit artistului, există o serie de cărţi despre comorile zmeilor, însă cea mai mare comoară a acestor zmei sau uriaşi era apa şi mai ales apa acestui izvor, care nu îngheaţă niciodată şi îşi păstrează constant temperatura indiferent de anotimp.
“Muşchiul şi lichenii identifică zona cea mai curată, iar aici suntem într-o zonă foarte curată. Apa nu îngheaţă, are o temperatură constantă tot timpul anului. Vara veneau oamenii de la kilometri întregi să aducă apă pentru cei care munceau pământul. Este o apă mineralizată”, a declarat pentru agerpres, Ioan Astăluş.
Un localnic din satul Gheja, Daniel Sabău, a spus că a aflat de la bunicii săi despre Fântâna Zmeului, de pe deal, şi că i se spunea că de acolo ieşeau nişte gheare de foc, însă copiii nu au fost niciodată înspăimântaţi, ba din contră.
“Au mers acolo bătrânii şi spun că din piatră a început să iasă un izvor cu o apă foarte bună. E foarte neobişnuit, e cam la mijlocul dealului. Nu cred legenda, dar oricum ceva s-a întâmplat dacă există poveşti. Am aflat de existenţa fântânii de pe la 6 ani, am crescut la bunici şi îmi povesteau ei”, a afirmat Daniel Sabău.
Indiferent de legenda care s-a ţesut la baza ei, Fântâna Zmeului se află la mijlocul unui versant extrem de abrupt, de pe malul drept al Mureşului, un deal de pe care, în zilele senine, se dezvăluie o privelişte de-a dreptul impresionantă. De jur împrejur se pot vedea Munţii Făgăraş, Munţii Apuseni, Cheile Turzii şi Munţii Călimani.
Cu ocazia Anului Centenar, un grup de români din comunitatea istorică din Ungaria a participat, în perioada 20–22 aprilie, la o excursie în ţara-mamă, România. Această excursie de trei zile în judeţele Hunedoara şi Alba este parte a proiectului Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, „Descoperă şi cunoaşte România”, ediţia a doua. În cadrul acestui proiect, grupul de români din Ungaria a avut întrevederi cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale şi au vizitat cele mai importante şi minunate obiective din cele două judeţe, locuri pline de istorie şi cultură românească. Proiectul „Descoperă şi cunoaşte România” cuprinde mai multe etape prin care în perioada martie–decembrie 2018, MRP va aduce în ţară 500 de români care trăiesc în comunităţile istorice din jurul graniţei în vederea realizării unui schimb de experienţe şi pentru a-i încuraja să păstreze şi să promoveze identitatea românească.
Locuri pline de încărcătură istorică
Un grup de români din Ungaria din judeţele Bichiş, Bihorul unguresc şi Ciongrad, au răspuns pozitiv invitaţiei Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, de la Bucureşti, având parte astfel de o călătorie minunată şi de suflet în România. Plecarea a avut loc pe 20 aprilie, de la Jula, iar conform programului bine întocmit pentru a se putea vizita în aceste trei zile cât mai multe locuri, prima oprire a grupului a fost la Brad, unde prima destinaţie a fost Muzeul Aurului din Brad. Aici grupul a fost întâmpinat, preluat şi însoţit până în clipa întoarcerii în Ungaria de către Veaceslav Șaramet, secretar de stat la MRP şi alţi angajaţi din acelaşi minister. Itinerarul zilei a fost continuat cu o vizită la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, muzeu găzduit în Castelul Bethlen, un vechi monument de arhitectură situat la poalele Cetăţii Deva. Castelul Corvinilor, unul dintre cele mai vizitate atracţii turistice de la Hunedoara, construit în secolul XV, în vremea lui Ioan de Hunedoara, în locul unei fortăreţe vechi de pe Dealul Sânpetru, a fost popasul următor al grupului. Urmaşii voievodului transilvan şi principii care au domnit în Transilvania i-au adus numeroase modificări şi îmbunătăţiri şi este în continuă restaurare şi astăzi. Castelul are o poveste fascinantă, de acesta se leagă multe legende, iar de-a lungul timpului a fost locul unor evenimente importante, foarte multe dintre acestea auzite de la ghidul grupului nostru. Ultimul popas al primei zile pline de frumuseţe şi istorie a fost la Mănăstirea Prislop, unde majoritatea grupului a fost dornic să ajungă la mormântul părintelui Arsenie Boca, numit şi „Sfântul Ardealului”.
Întâlniri oficiale
În cea de-a doua zi petrecută în România, sâmbătă, 21 aprilie, grupul de români din Ungaria s-a întâlnit la Deva, la Consiliul Judeţean Hunedoara, cu doamna Natalia-Elena Intotero, ministrul MRP şi cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale în frunte cu Laurenţiu Nistor, deputat parlamentar de Hunedoara şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, preşedintele Mircea Boboră şi vicepreşedintele Sorin Vasilescu. Aici grupul a avut oportunitatea de a discuta cu reprezentanţii Guvernului României despre nevoile şi dorinţele lor în calitate de români care vor să păstreze legătura cu ţara-mamă.
Aici s-a adresat autorităţilor în numele grupului, Marius Maghiaru, preşedintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria şi preot ortodox în Budapesta, Gheorghe Ardelean, consilier judeţean Bichiş şi Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului „Nicoale Bălcescu” din Jula. Doamna director a fost anunţată aici că Biblioteca Judeţeană Hunedoara–Deva va veni în acest an la Jula cu o donaţie importantă de carte românească pentru biblioteca unităţii de învăţământ din Jula.
Doamna ministru Natalia Intotero a menţionat la întâlnire despre acest proiect, care a debutat în anul 2017, că acesta are ca scop o apropiere şi o strângere a legăturilor cu comunităţile româneşti care trăiesc în diferite zone ale globului şi că vizitele românilor din afara ţării vor fi mai intense în acest an, aflându-ne în anul Centenarului Marii Uniri. Doamna ministru a subliniat şi faptul că o să se asigure ca anul acesta să poată ajunge copii din Ungaria la Taberele ARC atât la cea organizată la Oglinzi, cât şi la cea de la Sulina, şi a promis că va vizita în viitorul apropiat comunitatea istorică a românilor din Ungaria.
De asemenea, sâmbătă, în programul vizitei a fost inclusă o întâlnire cu PS Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, unde românii din Ungaria au fost primiţi de către Preasfinţia Sa cu multă dragoste şi căldură frăţească. Episcopul a făcut o prezentare a Episcopiei Devei şi le-a vorbit despre proiectele pe care le demarează pe plan pastoral şi de asistenţă socială, după care a invitat grupul la o agapă frăţească. Participanţii excursiei au plecat de la Hunedoara cu mai multe cadouri simbolice, primite atât de la Episcopie, cât şi de la consiliile judeţene vizitate: pliante, insigne cu Centenarul Marii Uniri, cărţi de rugăciune, iconiţe, etc.
Pe urmele dacilor la Sarmizegetusa Regia
Ziua de sâmbătă s-a încheiat cu un tur al Sarmizegetusei Regia, fosta capitală şi cel mai important centru militar, religios şi politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman, nucleul unui sistem defensiv strategic format din şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei, folosit de Decebal pentru apărare contra cuceririi romane.
Situl arheologic Sarmizegetusa a impresionat foarte puternic grupul nostru. Cei care au putut urca sus la cetate au putut descoperi un adevărat spectacol istoric în aer liber, ascuns în inima unui parc natural. Am traversat pădurea şi am ajuns în zona sacră a cetăţii, unde cei din grup au făcut mai multe fotografii, unii s-au putut odihni pe o bancă din apropiere, alţii, care cunosc istoria locului, au stat şi au meditat. Locul este foarte liniştit, însă misterios. Sarmizegetusa Regia este locul care merită şi trebuie văzut într-o viaţă.
La Alba Iulia, Cetatea-simbol a Marii Uniri
Duminică, 22 aprilie, românii din Ungaria au ajuns la Alba Iulia, un alt centru istoric important, unde programul a inclus întâlniri cu autorităţi locale, precum şi vizitarea Cetăţii Alba Iulia, oraşul-cetate în care s-a realizat măreţul act istoric, urbe care subliniază cel mai bine idealurile de unitate şi identitate ale românilor de-a lungul veacurilor. La Prefectura Alba, grupul nostru a fost întâmpinat de senatori şi autorităţi locale, profesori universitari, în frunte cu deputatul în Parlamentul României Ioan Dîrzu. Dănuţ Hălălai, prefectul judeţului Alba, gazda întâlnirii i-a primit pe românii din Ungaria cu multă căldură şi dragoste frăţească şi le-a adresat tuturor o invitaţie la Alba Iulia pentru marea sărbătoare care se pregăteşte la 100 de ani de la Marea Unire, pe 1 Decembrie, pentru a sărbători împreună Centenarul.
Înainte de vizitarea obiectivelor mai importante din Alba Iulia, oaspeţii din Ungaria au fost invitaţi şi la Universitatea „1 Decembrie 1918” de către prof. Daniel Breaz, rectorul universităţii, care le-a prezentat participanţilor la excursie oportunităţile de studiu şi de dezvoltare profesională în instituţia-simbol pentru identitatea naţională în speranţa unei colaborări cu Liceul „Nicoale Bălcescu” din Jula, pentru a veni cât mai mulţi tineri etnici români din Ungaria să înveţe la Alba Iulia.
Ultimul loc în care grupul din Ungaria şi-a petrecut câteva ore înainte de a se întoarce acasă a fost centrul spiritual şi cultural al românilor de pretutindeni, cu o istorie zbuciumată, care se pierde în negura vremurilor, centrul oraşului Alba Iulia şi cetatea Alba Iulia.
A consemnat: Anca Becan, redactor Foaia românească
Publicat de Andrei Cretoiu,
20 iunie 2016, 02:22 / actualizat: 24 iunie 2016, 12:15
În 24 iunie 2016, cu începere de la ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei printr-o expoziție cu atelier de confecționare a iei realizate de Aurelia Matei-Lazea şi Pălăguța Hodor și un concert al naistului Radu Nechifor.
Programul cultural este realizat în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) și se va desfășura la sediul acesteia, din Jula.
Radu Nechifor este naist, profesor și artizan de naiuri. A început studiul muzicii la vârsta de 12 ani în cadrul Liceului de Artă din Sibiu. În 2003 este admis primul la catedra de nai a maestrului Gheorghe Zamfir, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A câştigat numeroase premii la concursuri de specialitate, între care marele premiu la concursul naţional „Strugurele de Aur” de la Alba-Iulia, sau marele premiu la concursul de nai „Creation pour la Paix„, desfăşurat la Ateneul Român din Bucureşti. A concertat în multe ţări ale lumii, printre care amintim: SUA, Canada, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Cehia şi Grecia.
Aurelia Matei-Lazea, creator popular, păstrătoare a meșteșugurilor și tradițiilor locale din zona Munților Apuseni. A participat printre altele, la proiectul cultural „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, proiect inițiat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba – ATMA și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
„Aurelia Matei din Gârda de Sus este un om de poveste. Ai crede că este un personaj dintr-un roman scris în urmă cu mai bine de un secol, dacă nu ai vedea fotografiile făcute în gospodăria ei, dacă nu ai citi despre urcușul epuizant care este, pentru Aurelia, doar un fapt cotidian.” (Petruţa Pop,Revista de Alba, 5 martie 2014)
Pălăguța Hodor, creator popular din Slătioara, Maramureș, din mâinile căreia ies țesături excepționale. Pe unde merge, este însoțită pretutindeni de războiul de țesut și de fus. Este, de asemenea, unul dintre primii membri în Asociația Meșterilor Populari Clujeni.
„Am realizat haine de vară şi de iarnă (costume populare), trăisti, cerge, ţoluri, şterguri, feţe de masă, lepedeauă, saci de dus la moară, cipce pentru clopuri, zgărzi, zgărdane şi tot ce a fost necesar pentru familie şi pentru gospodărie. Vopsesc lâna în culori naturale tradiţionale şi în culori actuale”. (Pălăguța Hodor)
Comisia Europeană a aprobat, la începutul acestei luni, finanţarea unui proiectului care va îmbunătăți legăturile rutiere între județele Mureș și Bistrița-Năsăud.
Proiectul vizează reabilitarea a aproape 25 de km din DN15, între Târgu Mureş şi Reghin, precum şi a aproximativ 47 de km din DN 15A, între municipiul Reghin și localitatea bistrițeană Sărăţel.
Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 37 de milioane de euro, iar cofinanţarea din partea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, este de peste 31 de milioane de euro.
Prin reabilitarea şoselelor care leagă localităţi importante din judeţele Mureş şi Bistriţa-Năsăud, se asigură o mai bună conectivitate rutieră în centrul ţării, creându-se totodată premisele unui transport mai sigur şi mai rapid, a declarat, cu acest prilej, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu.
De altfel, în cursul vizitei pe care a efectuat-o în România, în perioada 5-10 mai, Corina Crețu a menționat că la Bruxelles au fost asigurate toate condițiile pentru ca țara noastră să atragă cât mai mulți bani europeni și totul depinde acum de autoritățile de la București.
Oficialul European a ținut să sublinieze că România se află deja într-o mare întârziere, absorbția în actualul cadru financiar este minimă, iar numărul de proiecte noi și al operațiunilor aprobate este mult prea mic.
Ritmul dezvoltării de proiecte și al absorbției fondurilor trebuie accelerat”, a subliniat Corina Crețu, la cea de a III-a ediție a Forumului Fonduri Europene, organizată la București.
Comisarul european a remarcat că România are 3 probleme pe care trebuie să le rezolve rapid: legislația achiziților publice, Master Planul de Transport și gestionarea deșeurilor.
În chiar ziua în care oficialul european făcea aceste afirmații pachetul de legi privind achizițiile publice era aprobat în Parlament.
În ceea ce privește Master Planul de Transport, Corina Crețu a subliniat: „Master Planul de Transport a fost agreat între Comisia Europeană și Guvern, dar nu a fost încă aprobat de Parlamentul României, de aceea apelul meu este ca toți actorii care sunt angrenați în acest process să realizeze că au un cuvânt de spus și trebuie să-și facă treaba acolo unde sunt, în Parlament, autorități locale.
De asemenea, pentru că e campanie electorală, apelul meu este de a separa politca de administrație pentru că altfel riscăm ca anul 2016 să fie un an pierdut din punct de vedere al absorbției fondurilor europene.”
Corina Crețu a mai arătat că de la accesul României în UE în anul 2007, în țara noastră s-au realizat cu ajutorul fondurilor europene 124 de km de autostrăzi și peste 1000 de km de drumuri naționale.
Merită reținut că UE sprijină și reabilitarea drumurilor județene.
Spre exemplu Regiunea Centru (cu județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) are la dispoziție un buget de aproape 110 milioane euro pentru finanțarea a circa 500 de kilometri de drumuri județene.
Fondurile sunt alocate prin axa 6, prioritatea 6.1, și se vor finanța investițiile ce vizează modernizarea sau reabilitarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua trans-europeană de transport TEN-T.
Depunerea proiectelor a început în data de 16 mai și va fi deschisã pe o perioadã de 6 luni, respectiv pânã în data de 16 noiembrie.
Dezvoltarea Regiunii Centru s-a aflat, la sfârșitul săptămânii trecute, în atenția reprezentanților Comisiei Europene.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
La sfârșitul săptămânii trecute conducerea ADR Centru a avut o întrevedere informală cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene din România, Angela Filote.
Tema principală a discuțiilor a constituit-o analiza stadiului implementării Programelor Operaționale 2007-2013, pe care le gestionează Agenția în calitate de Organism Intermediar.
Cu acest prilej, directorul general al ADR Centru, Simion Crețu, a prezentat progresul activităților de evaluare și selecție a proiectelor, a sistemului de implementare și monitorizare a proiectelor contractate:
„Una din principalele probleme a fost absorbția fondurilor europene pentru perioada 2007-2013, proiecte a căror perioadă de implementare se va încheia la 31 decembrie 2015. Pe Programul Operațional Regional am avut o absorbție de peste 65%, cu fondurile angajate 120%, dar acuma să vedem cum reușim să le finalizăm. Pe POS CCE, pe întreprinderi mici și mijlocii, fondurile sunt consummate în proporție de peste 73%. Sperăm să urcăm cât mai mult spre 85-90%, dacă putem.”
O altă problemă discutată de cele două părți a constituit-o stadiul pregătirii noului sistem de accesare a fondurilor europene, pentru perioada 2014-2020, a ghidurilor destinate solicitanților, a procedurilor de lucru și a resurselor necesare.
În cursul întrevederii, șeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a ținut să treacă în revistă principalele priorităţi ale executivului european privind România.
„Vrem să ajutăm România să reducă decalajele față de alte state membre mai dezvoltate, vrem să ne asigurăm că ieșirea din criza economică cu care s-a confruntat întreaga Europă se face în beneficiul tuturo, în beneficiul cetățeanului și nu numai al elitelor, așa că vom continua cu prioritate atât în domeniul investițiilor realizate prin fonduri nerambursabile, cât și prin lansarea unui plan de investiții care să acorde credite cu o mai mare facilitate pentru proiecte mari, pe perioade lungi, proiecte pe care nu și le-ar permite un investitor fără sprijin din partea Europei.”
Conducerea ADR Centru a prezentat oficialului european și posibilitatea ca Regiunea Centru să se înscrie în cursa pentru înființarea, în anul 2016, a unui Birou de reprezentare al Platformei pentru Turism durabil din cadrul Convenției Carpatice, ținând cont că toate județele din Regiunea Centru, respectiv Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu și Alba sunt situate geografic în arealul Munților Carpați și că turismul montan și agroturismul sunt priorități de dezvoltare identificate la nivel regional.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Purtătoare de legendă, această fântână – din care a mai rămas doar un izvor – începe cu o poveste fascinantă. De-a lungul secolelor, seceta a făcut ravagii, iar aici era singura aşezare care avea apă. Se povesteşte că inclusiv râul Mureş a secat, dar această fântână, nu.
Scriitorul, care a abordat într-unul din romanele sale şi peripeţiile uriaşilor din zona Gheja, susţine că orice legendă are în spate şi un sâmbure de adevăr şi că în locul în care acum se află izvorul încă sunt vizibile urmele fântânii, care avea marginile din bazalt, o rocă imposibil de găsit în zonă.
Un localnic din satul Gheja, Daniel Sabău, a spus că a aflat de la bunicii săi despre Fântâna Zmeului, de pe deal, şi că i se spunea că de acolo ieşeau nişte gheare de foc, însă copiii nu au fost niciodată înspăimântaţi, ba din contră.
Indiferent de legenda care s-a ţesut la baza ei, Fântâna Zmeului se află la mijlocul unui versant extrem de abrupt, de pe malul drept al Mureşului, un deal de pe care, în zilele senine, se dezvăluie o privelişte de-a dreptul impresionantă. De jur împrejur se pot vedea Munţii Făgăraş, Munţii Apuseni, Cheile Turzii şi Munţii Călimani.
