Guy Verhofstadt: La alegerile din luna mai, vom încerca să construim o nouă forță centristă, reformistă și pro-europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 martie 2019, 13:57

EL PAIS: „UE nu va supraviețui dacă nu vom rupe alternanța dintre populari și socialişti”

Guy Verhofstadt (născut la Dendermonde, în 1953) este considerat cel mai rapid și mai precis bici verbal al Parlamentului European. Conducător al grupului liberal (ALDE), de un deceniu în Parlament, el i-a iritat pe populiști și eurosceptici cu entuziasmul său de neoprit pentru o Europă federală. Cu râsul său sănătos și gesticularea meridională, acest flamenco a ajuns la președinția guvernului Belgiei în 1999 și a pus capăt unei jumătăţi de secol de alternanță între socialiști și populari în această țară. Acum el vrea să repete același joc la nivel european. Și rupe duopolul cu o nouă formațiune centristă, construită în jurul discursului și figurii președintelui francez, Emmanuel Macron. El este convins că aceasta este singura posibilitate de salvare a proiectului european. „Nu cred că UE poate supraviețui în acest secol dacă nu ne schimbăm”, a afirmat el în biroul său de la Bruxelles, în timpul unui interviu acordat ziarului „El Pais” și altor mass-media europene: „Nimic nu este etern, nu? Nimic. Nici instituțiile politice. Obligația noastră este de a reforma UE, de a elimina status quo-ul și de a conduce renașterea Europei, după cum sugerează Macron. Dacă vom eşua, coșmarul va deveni realitate”.

Reporter:  La alegerile din luna mai în Parlamentul European se așteaptă o creștere a grupurilor populiste și euro-eurosceptice. Vă îngrijorează?

Guy Verhofstadt: Ca orice politician pro-european sunt îngrijorat de creșterea populismului și a naționalismului în Europa. Dar nu cred că este ceva inevitabil. Dimpotrivă. Cred că este posibil să le combatem și să le învingem, așa cum am văzut în mai multe țări. Dar asta necesită o nouă viziune și o anumită pasiune pentru această nouă Europă pe care eu o apăr. Trebuie să contracarăm aceste forțe, pentru că acum au o nouă narațiune. Acum ei spun că nu vor să distrugă Europa, ci vor să o schimbe din interior. Dar schimbările pe care le sugerează presupun distrugerea UE pentru că ei doresc să se întoarcă la dominația statelor naționale și nu să aibă o cooperare europeană.

Reporter: De ce credeți că şi-au schimbat discursul?

Guy Verhofstadt: Pentru Brexit. După Brexit, a devenit clar că opinia publică vrea schimbarea Europei, însă nu distrugerea ei.

Reporter: Vreţi să vă confruntaţi cu populismul și să-l învingeţi. Nu credeți că ar trebui să încercați să îl înțelegeți?

Guy Verhofstadt: Inamicii mei sunt populiștii, nu cei care votează pentru ei. Oamenii care votează pentru ei sunt temători și tulburați. Ei sunt o clasă de mijloc europeană care se simte o victimă a globalizării sau care se teme de impactul migrației în cartierele lor. Aceste probleme trebuie abordate prin oferirea de alternative. Dar populiștii nu au soluții, ci doar încearcă să răspândească teama în scopul de a obţine mai multe voturi. Salvini crede că problema migranţilor îi va aduce mai multe voturi.

Reporter: Ce oferiți pentru a contracara aceste mesaje?

Guy Verhofstadt: La alegerile din luna mai, vom încerca să construim o nouă forță centristă, reformistă și pro-europeană, care va fi alternativa la lupta împotriva populismului și a naționalismului. Dar, în același timp, va fi alternativa la status quo-ul ultimilor 40 de ani. De la primele alegeri pentru Parlamentul European [în 1979] am văzut întotdeauna majorități populare și socialiste sau invers. Acum, pentru prima dată, poate că nu există majoritatea. Și pentru asta nu este vorba numai de blocarea populismului, ci și de ruperea status quo-ului. Pentru că dacă nu îl vom rupe și nu vom genera pasiune pentru o nouă Europă, care nu este tehnocratică, birocratică, bazată pe reglementări și directive, dacă nu vom reuși să construim această nouă forță în centru, în următorii cinci ani, la alegerile din 2024, populiștii se vor ridica masiv și vor crea coșmarul de care ne temem acum.

Reporter: Dar, în acei 40 de ani, liberalii au făcut, de asemenea, parte din acest status quo. De ce oamenii vor avea încredere în d-voastră să conduceţi schimbarea?

Guy Verhofstadt: Eram un partid mic. Și, în al doilea rând, acum vom construi o nouă forță. Nu se va numi ALDE, va avea alt nume pentru că va fi un grup mai mare și va fi proiectat pentru viitor și va prelua ştafeta. În trecut, am avut o primă generație de europeni care au fost părinții fondatori ai comunității europene, cu uniunea vamală. Apoi, a doua generație, care a creat euro și piața internă. Și acum în joc este să știm dacă există o a treia generație care să preia ştafeta şi să își asume responsabilitatea enormă de a plasa Europa într-o nouă poziție în lume. Cred că cineva ca Macron ar putea lupta cu a treia generație.

Reporter: Sau Salvini.

Guy Verhofstadt: Nu, el este omul care vrea să o distrugă. Vorbesc despre o a treia generație care dorește să construiască Europa, nu să o distrugă. Sau poate este și cea a lui Salvini, a treia generație, dar atunci el nu va intra în istorie în același mod ca predecesorii săi, pentru că acum este nevoie să construim o UE care să-și apere interesele într-o lume care este a imperiilor, nu a statelor.

Reporter: Pe lângă Macron, cine credeţi că va conduce a treia generație?

Guy Verhofstadt: Sunt mulţi. În Spania, îl avem pe Albert Rivera, care face un discurs pro-european. În Italia, a apărut formaţiunea politică Piú Europa [Mai multă Europa], care este încă mică, dar vom vedea. În Olanda, premierul Mark Rutte, care tocmai a ţinut un discurs la Zurich, unde a apărat ideea că Europa ar trebui să se poziționeze în lume ca o putere. Există mai mulți oameni decât s-ar părea la prima vedere. Sunt sigur că această a treia generație există și că, mai târziu, va intra în cărțile de istorie.

Interviu realizat de Bernardo de Miguel

Bugetul european: testamentul maltratat al lui Juncker

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 mai 2018, 08:08

Comisia Juncker a urmărit “realism” și consensul în bugetul sau. Statele membre critică, Parlamentul exprimă frustrări…

Când Europa se apleacă asupra bugetului, se privește într-o oglindă. Este mare și puternică sau firavă și slabă? Acest exercițiu nu are lor decât o dată la șapte ani. Comisia Juncker, la final de mandat, și-a propus deci să atribuie Uniunii o dimensiune și o ambiție pentru anii 2021-2027, în contextul constrângerii prilejuite de plecarea britanicilor și lipsei de fonduri care rezultă de aici (circa 13 – 14 miliarde de euro pe an).

Comisia Juncker ar fi putut să propună statelor membre să compenseze integral această plecare, finanțând în același timp noile misiuni ale Europei, anume gestiunea frontierelor externe, fondul European de apărare, inovația de vârf, politica migratorie etc. Ea a preferat să pună pe masă o propunere mai clasică: să taie din principalele două programe care sunt agricultura (PAC) și fondurile de coeziune (care ar trebui să permită o recuperare a decalajelor economice regiunilor mai puțin bogate).

Negocierea se face întotdeauna în jos

Statele membre sunt totuși chemate să compenseze parțial plecarea britanicilor, deci contribuțiile lor ar trebui să crească. Juncker propune un buget de 1.135 de miliarde de euro pe cei șapte ani ai exercițiului financiar, adică 1,114% din venitul național brut al celor 27 de membri. “Se puteau finanța noile misiuni fără a tăia din cele vechi, cu 1,2% din venitul național brut european (VNB)”, se precizează în cadrul Comisiei. Procentual diferența este infimă între cele două versiuni…

Jean-Claude Juncker n-a îndrăznit să facă pasul, căutând deja o cale de mijloc între Consiliul European, mai înclinat spre reducere, și Parlamentul European, mai ambițios decât statele membre. Pornind de la o propunere de 1,14% din VNB, Comisia Juncker știe deja că în final procentajul va fi, inexorabil, mai mic. Negocierea se va face întotdeauna în scădere, căci Europa se construiește pe poziția celui care vrea cel mai puțin. Or, pentru a fi adoptat, bugetul va trebui să aibă unanimitate în cadrul Consiliului European, apoi să fie aprobat de cele 27 de parlamente naționale și în final să fie votat de Parlamentul de la Strasbourg. De fiecare dată, această cale lungă dă naștere la infinite negocieri, fiecare stat membru având grijă să recupereze cu o mână ce dă cu cealaltă… Scăderea este înscrisă în inima procesului.

Macron, parțial urmat de Juncker

Totuși, Comisia introduce noutăți salutate de europeni: 27,5 miliarde de euro pe șapte ani pentru securitate și apărare, 34 de miliarde pentru a gestiona frontierele și migrația, 25 de miliarde de euro pentru a susține reformele în statele membre sau dublarea fondurilor programului Erasmus+ (Parlamentul cerea triplarea). Revendicările lui Emmanuel Macron au fost, parțial, auzite. Președintele francez cerea oprirea scăderilor la contribuțiile statelor; Juncker îi dă dreptate. El obține un embrion de “buget al zonei euro, desigur, modest, pentru a contribui la convergența economiilor. El cerea condiționarea plății fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept; Comisia Juncker îl urmează pe această idee…

În schimb, nici un cuvânt despre “taxa pe digital”, din care Macron voia să facă o “resursă” la bugetul UE. Comisia n-a îndrăznit să se angajeze pe această cale, atât de mult crește rezistența la această “taxă pe digital”, inclusiv la vecinii noștri germani, de la venirea lui Olaf Scholz la Ministerul de Finanțe. Comisia a pus pe masă diverse idei de resurse proprii: o taxă de 20% pe încasările generate de sistemul de schimburi de cote de emisii de CO2, o mică reducere din suma impozitului pe societăți (dar directiva ACCIS nu este încă adoptată), o taxă pe deșeurile de ambalaje nereciclate… Deocamdată, Comisia ar conta pe încasări de 22 ipotetice miliarde de euro pe an.

Pentru Austria și Danemarca, este prea mult!

Jean-Claude Juncker nu mai avea nimic de pierdut. El nu mai candidează. Cât despre buget, el nu va fi probabil adoptat sub mandatul lui. Într-adevăr, Franța a arătat deja că nu intenționează să supună la vot un buget multi-anual în actualul Parlament de la Strasbourg, când în mai 2019 va fi ales unul nou. “Ca de obicei, bugetul va fi adoptat la începutul lui 2020, pentru a fi aplicat la 1 ianuarie 2021”, arată o sursă germană cu experiență în domeniu. Juncker este un prea bun cunoscător al mersului lucrurilor în Europa pentru a nu o ști. El s-ar fi putut deci elibera de constrângerile “realismului” și arăta mai îndrăzneț. Cu atât mai mult cu cât, de la publicarea propunerii de buget (și uneori chiar înainte), căutarea unui “compromis” s-a lovit de ritualele interese naționale care au criticat această schiță de buget…

Franța, cea mai interesată de PAC, a arătat cu degetul “iresponsabilitatea” tăierilor de la agricultură, pentru a opri cât mai repede supărarea FNSEA. Ungaria s-a simțit vizată (pe bună dreptate) de condiționarea introdusă de a plăti fondurile de coeziune statelor care respectă statul de drept. “Un șantaj”, potrivit lui Peter Szijjarto, ministrul ungar al afacerilor externe. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, dorește, dimpotrivă, ca Europa să-și reducă viteză. El va deține președinția UE în al doilea semestru din 2018, ceea ce nu va ușura lucrurile… Alăturându-se punctului de vedere al țărilor nordice, premierul danez, Lokke Rasmussen, a pus punctual pe i: “O UE redusă va trebui să se traducă printr-un buget redus!”. Fără să fie o surpriză, olandezul Mark Rutte a apreciat că propunerea lui Juncker “nu este o opțiune acceptabilă” pentru țara sa… Pornim de departe.

Frustrări în Parlament

Parlamentul European cerea un buget mai mare cu 219 miliarde de euro față de această propunere. PPE, partidul din care provine Juncker, a salutat dublarea bugetului pentru Erasmus și atenția pentru tineri cu ideea unui bilet de tren gratuit pentru tinerii de 18 ani care ar traversa Europa. José Manuel Fernandes, purtătorul de cuvânt al PPE, a emis totuși rezerve asupra tăierilor din PAC și din fondurile de coeziune. Social-democrații subliniază că “Uniunea Europeană nu-și poate ține promisiunile cu un buget care reprezintă prețul unei cești de cafea pe zi de persoană”. Grupul liberalilor (ALDE) a apreciat schița de resurse proprii deplângând în același timp tăierile din PAC și insuficiența programului Erasmus+, chiar crescut.

În rezumat, Juncker caută consensul în realism. Obține proteste în cadrul Consiliului European și reproșuri mai mult sau mai puțin violente din Parlament. Ceea ce înseamnă a pierde la toate capitolele. Pentru un buget a cărui adoptare nu o va vedea…

Autor: Emmanuel Berretta

Programul “PARTNERS” pentru îmbunătățirea accesului la tratament al bolnavilor de hemofilie

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 decembrie 2017, 09:26

La Parlamentul European din Bruxelles, a avut loc, săptămâna trecută, lansarea programului PARTNERS, un proiect inițiat de Consorțiul European de Hemofilie (ECH) și susținut de organizațiile de profil ale pacienților și medicilor din Europa, dar și de reprezentanți ai producătorilor de medicamente pentru boli rare. Unul dintre obiectivele principale în acest proiect este ca pacienții suferinzi de hemofilie din țările membre să aibă acces mai bun la ultimele tratamente de pe piață, un acces peste standardul mediu, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei. România este una din țările menționate de această organizație internațională în care tratamentul este sub standardul mediu. Norica Nicolai, gazda acestui eveniment, a declarat:

”M-am bucurat să avem în aceeași sală reprezentanți ai pacienților, ai medicilor, ai mediului politic din UE. De doi ani, de când fac parte din această comunitate atât de activă, am simțit că fiind uniți, acționând împreună, putem schimba lucrurile în bine. Semnalele din țara mea îmi spun că lucrurile se îmbunătățesc și că toată munca dumneavoastră de aici de la Bruxelles, în care sunt onorată să fiu implicată ca promotor în Parlamentul European, dau roade, iar guvernele, casele de sănătate caută să se implice mai mult, să vă sprijine mai mult. Felicit ECH  pentru dedicația constantă în folosul bolnavilor de hemofilie și mulțumesc colegilor mei parlamentari care s-au alăturat acestui demers, Nessa Childers, Miroslav Mikolasik, Cristian Bușoi și Wim van de Camp!”, a spus eurodeputata ALDE Norica Nicolai în discursul de deschidere a evenimentului.

Programul PARTNERS lansat la Bruxelles va fi implementat și în România, prin intermediul asociațiilor pacienților cu hemofilie, și presupune o colaborare între ministerul de profil care va achiziționa tratamente de ultimă generație ce garantează o calitate a vieții mai bună a bolnavilor, producătorii de medicamente care se angajează să vândă medicamente mai bune la aceleași prețuri cu cele din generația anterioară și medicii ce tratează pacienții cu aceste boli rare. În România se estimează că există aproximativ 1.800 de persoane suferinde de hemofilie, iar la nivel european, în jur de 38.000.

24 CHASA – Liberalii: Este îngrijorător că naţionaliştii sunt la putere

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 noiembrie 2017, 10:54 / actualizat: 14 noiembrie 2017, 10:58

„În aproape toate statele din Balcani, liberalii iau parte la actul de guvernare. Ceea ce se întâmplă în Bulgaria este foarte dezamăgitor, însă şi un motiv de îngrijorare serioasă. Este absolut inutil ca partidele populist – naţionaliste care fac politică doar pe bază de xenofobie şi discriminare să facă parte din guvern”, a declarat secretarul general al Internaţionalei Liberale, Emil Kirjas. El a fost la Sofia pentru o conferinţă a liberalilor din Balcani.

Participarea naţionaliştilor la guvernare nu aduce nimic bun nici pentru Bulgaria, nici pentru vecinii ei, nici pentru Europa, a avertizat Kirjas. El a făcut apel la Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi să continue să spună aceste lucruri cu voce tare. „Europa trebuie să aibă aceeaşi viteză. Nu trebuie să ne grăbim cu Europa Federală, pentru a rămâne deschisă pentru noi state membre”, a declarat, la rândul său, preşedintele partidului euroliberalilor (ALDE) Hans van Baalen. Invitaţi la conferinţă au mai fost  Graham Watson, membru al Comitetului Economic şi Social European, şi Călin Popescu-Tariceanu, şeful Senatului României.

USR vrea comisie de anchetă pentru moţiunea de cenzură

Publicat de adinaiftime, 26 iunie 2017, 08:00

Reprezentanţii USR doresc iniţierea unei comisii parlamentare pentru verificarea votului de la moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi ALDE împotriva guvernului Grindeanu, precum şi introducerea unui sistem de vot electronic secret pentru viitoare moţiuni.

Cele două iniţiative vor fi discutate luni, 26 iunie în cadrul unei şedinţe comune a grupurilor parlamentare USR de la Senat şi Camera Deputaţilor.

Aceste demersuri vin în contextul în care presa a dat publicităţii filmări din care ar rezulta că la moţiunea de cenzură ar fi fost 249 de parlamentari care au introdus bile în urnele de vot, dar numărul total al bilelor din fiecare urnă a fost de 251.

[UPDATE] Moţiunea de cenzură a trecut! Grindeanu este obligat să plece

Publicat de adinaiftime, 22 iunie 2017, 08:10

UPDATE După ce s-a încheiat plenul, PSD şi ALDE s-au reunit în şedinţa de grup pentru a sărbători, cel mai probabil. Din spatele uşilor s-au auzit ropote de aplauze. La ieşirea din sală, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că a fost trimisă deja o scrisoare preşedintelui Iohanniş în care a fost informat de rezultatul votului din plen. La ora 15.00 Liviu Dragnea avea programată o declaraţie de presă, dar a reprogramat-o după conferinţa de presă a lui Sorin Grindeanu, pentru ora 16.00.

Sorin Grideanu: ,,Românilor le spun că o să îmi fac datoria până la capăt, până când țara va avea un Guvern funcțional. Aștept până când Parlamentul va aproba un nou Guvern respectând toate procedurile constituționale și legale din țara noastră. Sper ca votul de astăzi să nu fie o mare greșeală, iar PSD să numească viitorul premier”

Sorin Grindeanu i-a oferit un sfat noului premier în cadrul conferinței de presă:

,,Îi transmit  să nu aibă încredere în prietenia lui Liviu Dragnea!”

Liviu Dragnea: ,,Am vorbit cu colegii mei că ne vom întâlni săptămâna viitoare și ne vom gândi la posibile variante de premier. Este o discuție foarte serioasă, nu voi începe să joc ping-pong cu posibile nume de premier. Sita CES va fi foarte deasă. După ziua de astăzi, nu sunt nici mai mare nici mai mic, nici mai slab nici mai gras, sunt același om, președinte de partid. Vreau să îmi cer iertare tuturor românilor pentru greșeala pe care am făcut-o, cred că trebuia să discutăm mai mult la alegerea unui prim ministru, am crezut mult în Sorin Grindeanu dar vom discuta mai mult săptămâna viitoare când vom propune un alt premier. Avem 4 propuneri de premier, și femei și bărbați”

Actualizare. Ora 13.39

Moțiunea de cenzură a trecut cu 241 de voturi.

Au votat 248 de parlamentari.

……………………….

Actualizare. Ora 12.45.

Se trece la procesul de vot prin strigarea numelor în ordine alfabetică. Votul este cu bile şi este secret.

……………………………………………

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu este dezbătută la această oră în Parlamentul României.

Moțiunea este intitulată „România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”.

În sală sunt prezenți 385 de parlamentari.

A luat cuvântul premierul Sorin Grindeanu.

El a amintit că a refuzat prima propunere pe care i-a făcut-o Liviu Dragnea de a deveni premier, după ce preşedintele Iohannis a respins prima nominalizare făcută de PSD, Sevil Shhaideh. Apoi „am spus da, pentru că Liviu Dragnea mi-a spus că e prietenul meu, că mă susţine, că vom avea miniştri competenţi”, a spus el. „Apoi, la nici şase luni, aflu că Guvernul nu-şi prea face treaba, că miniştrii sunt buni, dar nu prea, şi totul se baza pe o analiză despre care tot mai mulţi colegi spun că nu e corectă”, a mai spus premierul.

„Nu înţeleg de ce suntem azi aici. Nu înţeleg de ce atât scandal în PSD, după ce am câştigat alegerile cu un scor orbitor. Îmi dau seama că nici mulţi dintre dvs. nu înţelegeţi”, a spus Grindeanu. El a repetat că nu a demisionat pentru că PSD risca să piardă guvernarea.

La rândul lui, președintele PSD, Liviu Dragnea a declarat:

”Astăzi nu e o zi fericită pentru mine, mai ales după ce l-am ascultat pe domnul Sorin Grindeanu. Premierul şi Guvernul căruia i-am încredinţat împreună cel mai ambiţios program de după 198, nu a performat aşa cum am sperat”, a adăugat Dragnea.

Presa internaţională scrie pe larg despre criza guvernamentală de la Bucureşti

Publicat de adinaiftime, 15 iunie 2017, 19:30

Presa internaţională scrie pe larg despre criza guvernamentală din România provocată de PSD, care miercuri, 14 iunie, a retras sprijinul politic premierului Sorin Grindeanu, care a refuzat să demisioneze.

Agenţia France Presse scrie că dacă Grindeanu se cramponează de acestă funcţie, PSD pare condamnat să depună o moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern.

Deutsche Welle notează că, în pofida celei mai rapide creşteri economice în Uniunea Europeană, România rămâne a doua cea mai săracă ţară din uniune şi are nevoie urgentă de investiţii în domeniile sănătăţii şi infrastructurii de transport, care probabil vor fi întârziate de această criză.

Refuzul premierului de a demisiona semnalează începutul unei lupte în vederea preluării controlului partidului, comentează DPA, agenţia germană de ştiri, care adaugă că Dragnea i-a ameninţat cu expulzarea pe ”toţi membrii PSD” care-i iau partea lui Grindeanu.

Liderul PSD, care îşi ţine strâns în frâu partidul, a anunţat că formaţiunea este pregătită să nominalizeze alt premier şi un nou guvern, împreună cu ALDE, scrie Reuters.

Potrivit legislaţiei române, preşedintele susţine un premier în urma unor consultări cu partidele politice, după care persoana nominalizată se prezintă să obţină un vot de încredere în Parlament, în care PSD şi ALDE deţin o majoritate confortabilă.

Sergiu Miscoiu, un profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babes-Bolyai, a declarat pentru Reuters că PSD nu are de câştigat din această decizie, ”partidul va fi afectat de o pierdere uriaşă de imagine, atât cât a mai rămas din ea”.