Uniunea Democrată Turcă din România a organizat în perioada 22-23 august, pe faleza din Techirghiol, cea de a doua ediţie a Festivalului Sarailiei. Evenimentul a fost organizat de Sucursala Techighiol a UDTR în parteneriat cu Primăria Techirghiol şi le-a reunit pe cele mai pricepute turcoaice în prepararea deliciosului desert, din localitate. Deschiderea evenimentului a avut loc în prezența președintelui UDTR, ing. Fedbi Osman, a secretarului general, prof. Ervin Ibraim, a deputatului Iusein Ibram și a edilului orașului Techirghiol, Iulian Soceanu. Printre invitații prezenți la deschiderea festivalului s-au numărat: subsecretarul de stat din cadrul DRI, Aledin Amet, muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, subprefectul Județului Constanța, Șenol Ali, și secretarul general adj. din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Levent Accoium. La festival a participat și noul consul general al Republicii Turcia la Constanța, Emre Yurdakul, precum și directorul Centrului Cultural Yunus Emre Constanța, Tuna Balkan.
Prima zi a Festivalului Sarailiei a debutat cu un concurs la care participantele au preparat ad-hoc câte o tavă de sarailii. La finalul concursului toate concurentele au fost câştigătoare şi au primit diplome de excelenţă şi premii din partea UDTR. Festivalul a continuat cu obiceiuri de nuntă, prezentate de ansamblul Delikanlılar al UDTR, coordonat de președintele comisiei de tineret, Harun Osman.
În cea de a doua zi a Festivalului Sarailiei, deliciile turceşti, baclavale, sarailiile şi rahatul turcesc au putut fi degustate de toţi turiştii prezenţi pe faleza din Techirghiol. Ritmurile muzicii turceşti au răsunat pe faleza din Techirghiol o dată cu programul artistic susţinut de ansamblul folcloric Delikanlılar al UDTR care a prezentat dansuri tradiţionale turceşti în aplauzele spectatorilor.
Preşedintele UDTR, Fedbi Osman, a declarat: „ Festivalul Sarailiei este primul eveniment cultural desfăşurat în acest an de noi, în condiţiile stării de alertă, care impun măsuri speciale, de distanţare socială şi igienico-sanitare. Am reuşit să organizăm acest festival şi să ne promovăm valorile noastre culturale la Techirghiol, în plin sezon estival, în faţa turiştilor români şi străini şi să demonstrăm încă o dată că Dobrogea este şi rămâne un model interetnic european. Totodată, traversăm un moment dificil cel al pandemiei de Covid 19 şi din acest motiv, am considerat necesar, ca în semn de mulţumire, să acordăm diplome de excelenţă medicilor care s-au implicat în tratarea pacienţilor bolnavi de Covid 19.”
Evenimentul a fost coordonat de Seriha Menseit, inițiatoarea proiectului care le-a oferit turiştilor prezenţi la festival şi posibilitatea să admire cusăturile şi broderiile tradiţionale turceşti vechi de peste 100 de ani, expuse atenţiei publicului.
Liderul tătarilor crimeeni de pretutindeni la Radio Constanța
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
2 februarie 2020, 03:24 / actualizat: 2 februarie 2020, 4:38
Interviu la Radio Constanța cu Liderul tătarilor crimeeni de pretutindeni şi fost deputat în Parlamentul Ucrainei, Mustafa Abdülcemil Kırımoğlu
Discuțiile s-au bazat pe situația actuală a tătarilor crimeeni după anexarea ilegală de către Federația Rusă din aprilie 2014, și despre situația actuală a etnicilor tătari din România.
Mustafa Abdülcemil Kırımoğlu la numai 6 luni a fost deportat împreună cu mama sa și trimis în exil la ordinul lui Stalin, la 18 mai 1944. Mustafa este un personaj de legendă al luptei pentru drepturile civile confiscate de un regim nedrept. Tătarii Crimeeni chiar dacă au trăit mulţi ani sub teroare, chiar dacă au avut multe probleme, împreună cu Mustafa Abdulcemil Kırımoğlu şi Congresul Naţional Crimeean îşi continuă lupta după aceleaşi principii, paşnice. Prezent la manifestările prilejuite de Ziua etniei tătare din România, 13 decembrie, ocazie cu care i-a fost conferit și premiul ”Mehmet Niyazi”, pentru întreaga sa activitate de activist pentru libertatea conaţionalilor săi din Crimeea, de către Asociația Culturală Mehmet Niyazi din Medgidia. Premiul care poartă numele poetului național tătar Mehmet Niyazi a fost instituit oficial prin Legea nr. 366/2007, la inițiativa deputatului de atunci al UDTTMR, Aledin Amet. Potrivit legii, premiul se decernează la data de 30 noiembrie, dată la care se presupune că ar fi murit Mehmet Niyazi, și se acordă „pentru cultivarea și promovarea valorilor literaturii, artei și culturii tătare din România”.
Despre situația actuală a tătarilor crimeeni după anexarea ilegală de către Federația Rusă din aprilie 2014, Mustafa Abdülcemil a punctat, ”…așa cum s-a afirmat în declarația formulată în numele UE de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate la 17 martie 2019, la cinci ani de la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Rusia, UE rămâne neclintită în angajamentul său privind suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. UE nu recunoaște legitimitatea acestui act de încălcare a dreptului internațional și continuă să îl condamne”. Considerațiile privind aceste sancțiuni, după părerea lui Mustafa Abdulcemil ar trebui înăsprite. În ceea ce privește implicarea României alături de Ucraina, sunt mulțumitoare, afirmă liderul tătarilor crimeeni.
Situația din peninsulă, soarta tătarilor e îngreunată, astfel, nouă deputați din Meclisul crimeean împreună cu Mustafa Abdülcemil și Liderul Adunării Naționale a Tatarilor din Crimeea președintele și Congresului Mondial, Refat Çubarov au primit interdicția de a intra în Crimeea din 2014 și până în anul 2019.
La 22 aprilie 2014, la granița administrativă dintre Crimeea și Ucraina, Mustafa Abdülcemil a fost notificat cu interdicția de intrare în Rusia impusă până în 2019. Mai târziu, așa-numita judecătorie rusă de ocupație a teritoriului crimeen a emis un mandat de arestare în lipsă pentru Mustafa Abdülcemil. Liderul național al poporului tătar din Crimeea a fost judecat în baza a trei articole din Codul Penal rus. Ulterior, avocatul Mark Feygin a anunțat că Serviciul Federal de Securitate rusă a interzis intrarea Mustafa A.K., în Crimeea. În mai 2016, Curtea din Moscova a interzis intrarea lui Mustafa Abdülcemil Kırımoğlu în Crimeea. Mark Feygin, avocatul lui Kırımoğlu, a declarat: „Cererea noastră nu a fost acceptată. Nu pot explica nimic altceva, deoarece cazul este confidențial și fără conținut ”, de asemenea, apelul a fost respins. În urma acestor restricții avocatul lui Mustafa a făcut demersuri la CEDO.
Despre etnia tătară din România liderul Mustafa a afirmat că,”(…) ei reprezintă o punte de legătură cu tătarii din Crimeea. După anexarea Hanatului Crimeii de către Imperiul rus în anul 1783, mai multe grupuri de tătari s-au stabilit în Dobrogea, urmate de altele refugiate după un alt conflict Ruso-Turc din 1806-1812. Prin voia sorții s-au așezat pe aceste pământuri cu secole în urmă. Aici, trecând peste toate vicisitudinile vremii, conaționalii noștri și-au păstrat limba, credința, tradițiile și obiceiurile, iar lucrul cel mai evident este că tătarii sunt loiali statului român și conviețuiesc pașnic și în respect cu populația majoritară. Sărbătorile şi tradiţiile laice şi religioase ale etnicilor tătari exprimă, în mod specific, trăirea în ospitalitate, frăţietate şi respect reciproc, solidaritate umană. Amintindu-ne de valorosul citat al marelui umanist tătar crimeean Ismail Gaspirali, <Unitate în limbă, cuget şi acţiune>”,fac un apel de unitate către toate organizațiile comunității tătare din România, este foarte important pentru comunitate să fie unită și să își recâștige locul ce i se cuvine în Parlamentul României”.
Câteva referințe despre Mustafa Abdülcemil
Mustafa Abdülcemil s-a născut la Ayserez în Crimeea pe 13 noiembrie 1943. Avea doar șase luni când trupele sovietice au pornit deportarea tătară din Crimeea, așa cum a ordonat atunci Joseph Stalin, liderul totalitar al URSS. Micuțul băiat tătar din Crimeea a crescut în exil, în Uzbekistan, departe de țara sa. În timpul deportării, Mustafa era doar cu mama lui. Tatăl său a fost trimis în închisoare cu alți bărbați tătari din Crimeea de către trupele sovietice, pentru a evita o rebeliune tătară împotriva deportării. Familia lui a fost deportată la Andican, Uzbekistan. Sora lui Mustafa, Dilara, s-a născut în exil. În 1955, familia s-a mutat într-un mic oraș din vecinătatea orașului Tashkent. A început cu un an mai devreme şcoala, pe 5 martie 1953, când au început şcoala, au întîlnit o situație extraordinară, Stalin murise. După terminarea liceului din Rusia, a dorit să susţină admiterea la Departamentul de limba arabă al Universității din Tașkent. El a fost respins pe motivul că: „Nu acceptăm aici trădători, în această facultate”. După o astfel de respingere, Mustafa Abdulcemil a început să lucreze într-o fabrică din Tașkent. A participat la formarea „Organizației de Tineret Tătar Crimean” în 1961, împreună cu prietenii săi. Câteva săptămâni mai târziu, liderii organizației au fost arestați, în timp ce tânărul Mustafa Abdulcemil a fost concediat din muncă. Din generaţia tănâră cel care a adus un suflu nou Mişcării Naţionale Crimeene este Mustafa Cemil. În viitor va deveni unul dintre cei mai cunoscuţi activişti ai Drepturilor Omului din spaţiul Uniunii Sovietice.Tinereţea, curajul şi perseverenţa lui se contura în anul 1960. Condamnările la închisoare, munca silnică, urmăririle KGB-ului, presiunile sunt părţi din viaţa lui. După ce a fost eliberat din închisoare la data de 12 noiembrie 1967, Mustafa Abdulcemil a plecat la Moscova. În tot acest timp ispăţise 18 luni de temniţă fără a fi judecat. Se gândea că acest drum va fi fără întoarcere pentru el. Că acest drum îi va deschide noi orizonturi, astfel a cunoscut noi activişti care militrau pentru apărarea drepturilor omului. O realizare foarte importantă a Tătarilor Crimeeni şi al lui Mustafa Abdulcemil era că, au reuşit să aibă legături strânse cu oganizaţiile de Apărare al Drepturilor Omului din Londra. Faima sa de apărător al drepturilor civile și activist pentru autonomia din Crimeea, a crescut cu fiecare condamnare la închisoare. Vladimir Bukovski, unul dintre prietenii săi din închisoare, afirma că: „Mustafa a fost o adevărată legendă.” Într-adevăr, mulți activiști în domeniul drepturilor omului din URSS și din Vest au contribuit la legenda lui Mustafa Abdulcemil Kırımoğlu. Andrei Saharov, faimosul fizician nuclear rus care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1975, a făcut un anunț în favoarea lui Mustafa Abdulcemil Kırımoğlu, în timp ce purta o grevă a foamei în închisoarea sovietică. În anunțul său, Saharov sa adresat secretarului general al ONU, Kurt Waldheim și liderilor țărilor musulmane, după cum urmează: „Nu avem nici o șansă să-l apăram pe Mustafa oficial, deoarece sovieticii încercă să-l omoare prin prelungirea perioadei de închisoare.” Pentru a protesta împotriva judecăţii nedrepte a început greva foamei. A fost ce mai lungă grevă a foamei, pe parcursul a 303 zile calendaristice, deși starea sa de sănătate era precară. În aceeaşi perioadă personalităţile, liderii şi organizaţile tătare crimeene şi organizaţiile care luptau pentru apărarea drepturilor omului organizau campanii de libertate pentru Mustafa Abdulcemil Kırımoğlu, în Turcia, în SUA şi în multe ţări din Europa. În 1987, împreună cu prietenii săi, Mustafa a organizat demonstrațiile tătarilor din Crimeea, care au avut mari repercusiuni în Piața Roșie din Moscova.
În 1989, a fost ales în funcția de preşedinte al Mișcării Naționale Crimeene din Tashkent. Ca rezultat al muncii și rezistenței lui Kırımoğlu, Adunarea Națională a declarat independența tătarilor din Crimeea în 1991. Kırımoğlu a fost ales drept cea mai înaltă autoritate a tătarilor din Crimeea de către a 33-a Adunare Națională Crimeană Tătară. Mustafa Abdülcemil Kırımoğlu a fost numit în funcția de președinte al Adunării. Mustafa Abdulcemil Kırımoğlu timp de 23 de ani a condus Congresul Tătarilor din Crimeea (Ucraina) şi a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace. În octombrie 1998, a primit Medalia Nansen de către Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, deoarece a reușit să aducă co-etnicii tătari înapoi în patrie într-un mod pașnic și printr-un control extraordinar. A primit distincţia de Doctor Honoris Causa de la Universitatea Anadolu din Turcia şi de la Universitatea din Vilnius- Lituania.
Mustafa a devenit un simbol al tătarilor Crimeeni care îşi căutau dreptatea. În anul 2003 a primit disticţia de merit din partea Preşedinţiei Ucrainene. Este o personalitate foarte cunoscută şi apreciată printre tătarii Crimeeni, drept recunoştinţă a fost numit „Kırımoğlu”(fiul Crimeei).
Despre viața lui Mustafa Abdülcemil Kırımoğlu și lupta sa pentru apărarea drepturilor tătarilor din Crimeea, jurnalistul, regizorul și scriitorul de origine tătară Zafer Karatay a realizat documentarul ” Kırımoğlu-lupta unui popor”, cu sprijinul TRT-Televiziunii Naționale din Turcia, iar la finele anului 2019, acest proiect s-a materializat și prin editarea unui volum cu același titlu.
Ghiulșen Iusuf Ismail
Redactor Radio Constanța
Interviul a fost difuzat joi,30.01.2020, la Emisiunea etnicilor tătari, iar reluarea va fi difuzată săptămâna viitoare pe 06.02.2020, joi, între orele 21.00-22.00, www.radioconstanta.ro, Asculta live pe AM!
Uniunea Democrată Turcă din România a lansat volumul bilingv de poezie, română-turcă, „ Poet chemând derviş…”semnat de Adi Secară Halil, sâmbătă, 6 aprilie, la Biblioteca Judeţeană „I.N Roman” din Constanţa. Volumul de poezie, tradus în limba turcă de Emel Emin, a fost editat de UDTR la începutul acestui an, la tipografia „Opanis” din Galaţi.
Autorul poeziilor, Adi Secară Halil este absolvent al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi şi deţine un master în Filozofie şi Spiritualitate Răsăriteană la aceeaşi universitate. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, din anul 2000. Adi Secară este autorul a numeroase cronici literare şi al cărţilor, „Versus.Viaţa şi alte vicii” şi „De veghe şi de slăbiciune în mintea lui Secară”, volum premiat de Societatea Scriitorilor „Costache Negri”.
Discuţiile din cadrul lansării de carte au fost moderate de directorul Bibliotecii Judeţene „Iona N. Roman” Constanţa, Corina Apostoleanu. Au vorbit despre autor şi cartea sa, „ Poet chemând derviş…”: Serin Türkoğlu, preşedinta comisiei de cultură a UDTR, Emin Emel, traducătoarea volumului, Gülten Abdula Nazare, scriitor, Victor Cilincă, jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Geta Eftimie,direcor adj. Biblioteca „V.A Urechia” din Galaţi şi Adi Secară Halil.
Au participat la eveniment: preşedintele UDTR, Fedbi Osman, subsecretarul de stat din cadrul DRI, Aledin Amet, consulul general al Turciei la Constanta ,Sulhi Turan.
Evenimentul a fost organizat şi coordonat de preşedinta filialei UDTR Galaţi, Gülten Abdula.
Cea de a IX-a ediţie a simpozinului internaţional „Femeia turcă din Balcani” a debutat luni, 3 septembrie 2018, la Constanţa, în prezenţa secretarului de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Enikö Lacziko, a preşedintelui Uniunii Democrate Turce din România, ing. Fedbi Osman şi a Consulului General interimar al Republicii Turcia la Constanţa, Hasan Akdoğan. Lucrările conferinţei moderate de Gülten Abdula au fost deschise de preşedinta comisiei de femeii a U.D.T.R, Melec Amet, şi de vicepreşedinta aceleiaşi comisii, Durie Accoium. În deschiderea evenimentului preşedintele U.D.T.R, Fedbi Osman a primit din partea reprezentantei delegaţiei din Azerbaidjan, Tenzile Rustenxanlı, o plachetă în semn de apreciere pentru activitatea de promovare a valorilor identitare ale comunităţii turce din România. Dr. Pervin Hayrullah ( Grecia) a mulţumit comisiei de femei pentru că reuşeşte să organizeze acest simpozion care reuneşte femei de etnie turcă din ţarile din Balcani şi Guvernului României pentru politica sa de protejare a minorităţilor etnice. Lucrările simpozionului s-au desfăşurat pe patru secţiuni, în care au fost prezentate lucrări având ca teme: „Femeia turcă în istorie”, „Organizaţii ale femeilor turce din Balcani”, „Rolul femeii turce în cultură şi dialog intercultural” şi „Probleme cu care se confruntă femeile turce din Balcani”.
La simpozion participă peste 100 de femei cu diplomă universitară din Turcia, Grecia, Bulgaria, Azerbaidjan şi România. La deschiderea evenimentului au mai participat: subsecretarul de stat al D.R.I, Aledin Amet, secretarul general al U.D.T.R, prof. Ervin Ibraim, preşedinta comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormambet, preşedinta comisiei de cultură, Serin Türkoğlu, precum şi vicepreşedintele comisiilor de cultură şi religie, prof. Melek Osman şi prof. Firdes Musledin. Tot în cursul zilei a fost vernisată expoziţia de fotografii, „Femei în viitor”, autor Yasin Yilmaz ( Republica Turcia).
Ca în fiecare an, în perioada Ramazanului, ne bucurăm sufletele cu rugăciuni şi clipe de bunătate, dar şi simţurile cu cele mai gustoase şi parfumate bucate.
An de an, în perioada postului specific Lunii Ramazan, Asociaţia „Agiacai Saladin” din Constanţa, condusă de preşedinte, Meryem Mambet şi co-presedinte Lect. univ. Dr.Denis Ibadula susţin organizarea iftarurilor la care sunt invitaţi deopotrivă, membri ai comunităţii şi oaspeţi din rândul administraţiei centrale, reprezentanţi diplomatici din Constanţa, antreprenori tătari din judeţul Constanţa şi personalităţi de origine tătară din mediul academic.
Printre oficialităţile prezente la cina de iftar care a reunit peste 100 de persoane, de la începutul săptămânii trecute, şi a avut loc la Restaurantul Mandala din Mamaia s-au numărat: Secretarul de stat în DRI, Aledin Amet, soţia Consulului general al Republicii Turcia la Constanţa, Özlem Sertel şi ataşatul religios din cadrul Consulatului general al Republicii Turcia la Constanţa, Arif Cevlek.
Cu acest prilej organizatoarele evenimentului au transmis căte un mesaj: „În perioada Ramazanului, Cina de Iftar este un prilej pentru cei din comunitate să servească împreună masa după apusul soarelui, dupa o zi de post. Cu această ocazie ne manifestăm recunostinţa pentru oamenii din viaţa noastră, pentru pace şi sănătate, pentru noi şi cei dragi şi multă compasiune şi înţelegere pentru cei încercaţi de provocările vieţii,” a declarat Meryem Mambet, Manager al Hotelului Aurora şi preşedinte al Asociaţiei „Agiacai Saladin”.
„Încă de la înfiinţarea sa în anul 2012, Asociaţia „Saladin Agiacai” a întreprins o serie de acţiuni menite a reuni membri ai comunităţii tătare în jurul valorilor spirituale, culturale şi morale reale, autentice ale comunităţii noastre. Una dintre aceste acţiuni este şi cina tradiţională de iftar din luna Ramazanului, cina oferita şi anul acesta de Asociaţie, într-un cadru lărgit. Iftarul marchează sfârşitul unei zile de post negru şi este un bun prilej pentru credincioşii musulmani de a se aşeza la aceeaşi masă şi de a fi alături de familie şi de prieteni. Să avem cu toţii puterea să regăsim în luna Ramazanului tăria credinţei, sentimentul solidarităţii ţi puterea de a păstra valorile veritabile, tradiţiile şi obiceiurile tătăreşti în ecuaţia multiculturală a Dobrogei!”, a subliniat Lect. univ. Dr. Denis Ibadula – Director Laboratorul „Grigore Moisil” de cercetare matematică romano-turc al Universităţii Ovidius Constanţa, Co-Preşedinte Asociaţia „Saladin Agiacai”.
Tradiţionala cină de iftar se mai numeşte şi cina prieteniei pentru că, de obicei este servită alături de familie, prieteni şi colaboratori, după apusul soarelui, pe parcursul celor 29 de zile de post, şi este un prilej de socializare.
Prin tradiţie musulmanii oferă daruri oamenilor nevoiaşi şi cine de iftar semenilor. Astfel, putem afirma că, postul pentru musulmani este un exerciţiu de autocunoaştere dar şi o dovadă a credinţei.
În fiecare an, în data de 5 mai, tătarii din România sărbătoresc “Ziua limbii tătare”, în urma unui demers parlamentar, al fostului deputat tătar Aledin Amet, în anul 2010 a fost adoptată Legea nr. 256/2010 privind instituirea “Zilei limbii tătare”. Data de 5 mai a devenit, aşadar, în mod oficial, o sărbătoare, promovându-se, şi în acest fel, reperele spirituale ale comunităţii tătare din România. Limba maternă înseamnă, indiscutabil, un mod consistent de a asigura continuitatea, inclusiv în domeniul creaţiei.
Ziua de 5 mai 1985 rămâne una de referinţă, marcând punerea bazei unui alfabet în care s-au publicat din acel moment, revistele în limba tătară din România, iniţiatorii acestui demers istoric, au fost cinci profesori, redactori ai revistei de cultură “Renkler”(Culori). Astfel 5 mai, este deci, ziua în care s-a născut limba tătară cu caractere dobrogene.
Etnia tătară din România este recunoscătoare statului român şi tuturor celor care au susţinut un astfel de demers legislativ, cu referire exclusivă la o comunitate de tătari, deoarece o zi dedicată limbii materne a unei etnii nu există în alte ţări.
Mesajul domnului Aledin Amet, secretar de stat, Şeful Departamentului pentru Relaţii Interetnice cu prilejul „Zilei limbii tătare-5 mai”: “Ziua de 5 mai este o zi de mare sărbătoare pentru întreaga comunitate tătară din România. Ca reprezentant al acestei minorităţi, am militat pentru recunoaşterea limbii tătare, iar eforturile mi-au fost răsplătite odată cu adoptarea Legii nr. 256/2010, lege prin care ziua de 5 mai este marcată oficial în România ca Ziua Limbii Tătare. Obiceiurile şi tradiţiile se păstrează şi se transmit, însă limba maternă se poate pierde uşor, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie. Consider că misiunea noastră, a tuturor celor ce aparţinem unei minorităţi naţionale, este aceea de a păstra nealterată limba maternă şi de o transmite mai departe din generaţie în generaţie.”
Potrivit comunicatului de presă transmis de UDTTMR, cu prilejul acestei sărbători, prin organizaţia Constanţa organizează vineri, 5 mai 2017, un eveniment cultural dedicat Zilei Limbii Tatare. În cadrul manifestării elevi de la Şcoala Comunitară a UDTTMR vor recita poezii în limba tătară. Nu vor lipsi nici muzica şi dansurile tradiţionale tătăreşti. Evenimente dedicate zilei de 5 mai-Ziua Limbii Tatare se vor organiza la sfârşitul acestei săptămâni şi la nivelul altor organizaţii locale ale UDTTMR.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
