Alegerile europene 2019: un electorat pro-european și tânăr, cu așteptări clare

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 iulie 2019, 15:20

Parlamentul European publică primele rezultate ale Eurobarometrului post-electoral

Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Parlamentul European, tinerii cu o mentalitate pro-europeană au votat, la alegerile europene din mai 2019, într-un număr semnificativ mai mare decât în alți ani. Sondajul, realizat în săptămânile după alegeri, în toate cele 28 de state membre ale UE, arată că  aproape 28.000 de cetățeni din întreaga Uniune Europeană au răspuns la întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene și la subiectele care i-au motivat să voteze.

Primele rezultate ale sondajului arată că sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi: confirmând sondajele pre-electorale, 68% dintre respondenți (+1% față de februarie / martie 2019 ) spun că țara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.

Vocea mea contează

Un aspect și mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creșterea abruptă a numărului cetățenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE”: 56% dintre respondenți împărtășesc acest punct de vedere, o creștere de 7% începând din martie 2019 și cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.

„Cetățenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE și cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE”, a spus Președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, ceea ce înseamnă cea mai mare participare din 1994 până acum.. Cea mai semnificativă creștere a participării la vot a fost înregistrată în Polonia (+ 20%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+1%) și Ungaria (+14 %).

Participarea tinerilor a crescut cu 50%

Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri și și cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influențat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenții între 16/18 și 24 de ani susțin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparație cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creșterea numărului de participanți la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creștere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezența tinerilor și a celor care au votat pentru prima dată depășește orice creștere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.

Votul sub formă de datorie civică, de exprimare a sprijinului pro-european și pentru că lucrurile se pot schimba

Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creștere cu 11% față de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetățeni au votat pentru a-si exprima sprijinul față de UE (25%, o creștere cu 11%) sau pentru că au simțit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creștere de 6%).

„Parlamentul European și alegerile în sine au devenit parte a vieții democratice normale a cetățenilor. Cu toate acestea, aceste alegeri nu au fost doar o expresie a datoriei civice. Cetățenii au votat pentru că susțin UE, pentru că pot face ca lucrurile să se schimbe prin vot. Parlamentul European trebuie să fie de acum înainte la înălțimea acestor așteptări „, a subliniat David Sassoli.

În 27 de state membre, cetățenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În toate cele 28 de state membre, mai mulți respondenți decât în ​​2014 au votat pentru a-și exprima sprijinul față de UE. Cea mai mare creștere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) și Spania (23%, +15%).

Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetățenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influențat decizia cetățenilor au fost economia și creșterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum și drepturile omului și democrația (37%). „Modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor” a apărut, de asemenea, în topul motivației cetățenilor (36%). În 16 țări, respondenții s-au referit la economie și creșterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetățenii din opt țări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.

„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE și apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani și aici vom continua să fim puternici apărători ai așteptărilor cetățenilor noștri „, a spus David Sassoli.

***

Notă pentru jurnaliști:

Sondajul post-electoral al Parlamentului European a fost realizat ca „Eurobarometrul 91.5”. 27.464 de respondenți au fost intervievați față în față de către Kantar din partea Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale UE, provenind din populația în vârstă de peste 15 ani. Întrebările post-electorale au fost filtrate pentru respondenții în vârstă de peste 18 ani (cu excepția Austriei și Maltei, peste 16 ani, și Greciei, peste 17 ani). Interviurile au avut loc în perioada 7-26 iunie 2019.

Un raport complet, precum și toate rezultatele și tabelele vor fi publicate de către Parlamentul European în septembrie 2019.

Alegeri europene: „Giganții web” îi invită pe utilizatori să voteze

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 mai 2019, 21:04

Platformele social-media și serviciile web, folosite de milioane de europeni, s-au alăturat efortului de a reaminti cetățenilor să-și exprime votul în alegerile europene.

Facebook, Google, Snapchat și Twitter sunt printre platformele care oferă servicii suplimentare pentru a se asigura că europenii votează și că alegerile nu sunt compromise online.

Google furnizează caracteristici speciale ale candidaților și le reamintește oamenilor să voteze. Profilurile candidaților sunt și mai vizibile pe YouTube.

Facebook reamintește utilizatorilor săi perioada derulării alegerilor și, în zilele electorale, a creat un buton special: „Am votat”. De asemenea, facebook și-a consolidat eforturile pentru ai face pe utilizatori conștienți de știrile false.

Instagram conține autocolante speciale care fac trimitere la site-ul electoral.

Utilizatorii Snapchat cu vârsta de vot, din întreaga Europă, vor primi un mesaj video de la Team Europe, amintindu-le să voteze.

Twitter a introdus emoji speciale care însoțesc hashtags:  #EUelections2019 și #thistimeimvoting în diferite limbi.

Aici, veți găsi o prezentare generală a acțiunilor întreprinse de platformele sociale și de companiile digitale.

În toate țările Uniunii Europene, peste 426 de milioane de cetățeni sunt eligibili să voteze, între 23 și 26 mai.

Mâine au loc alegeri locale parţiale

Publicat de adinaiftime, 4 noiembrie 2017, 23:00

Poliţia Română anunţă că a luat toate măsurile pentru buna desfăşurare a alegerilor locale parţiale de mâine.

În ultima perioadă, poliţiştii au mers în mijlocul alegătorilor pe care i-au informat şi prevenit în legătură cu dreptul de vot, cu riscurile şi pedepsele la care se expun dacă încalcă legislaţia electorală, se arată într-un comunicat al IGPR. Abaterile de la lege vor fi sancţionate, după caz, cu amenzi între 600 şi 3 mii de lei, sau cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Mâine vor avea loc alegeri locale parţiale pentru primari, respectiv pentru un consiliu local, în 17 circumscripţii electorale din 13 judeţe.

Secțiile de vot pentru alegerile locale parțiale s-au închis; prezența la urne de 33 % la nivelul întregii țări

Publicat de Mihaela Costache, 12 iunie 2017, 14:00

UPDATE, 12 iunie, ora 6:00 – Circa 33% dintre cei aproximativ 630.000 de alegători așteptați la urne duminică în cadrul alegerilor locale parțiale s-au prezentat pentru a vota până la ora 21,00, potrivit site-ului Autorității Electorale Permanente.

Cea mai mare prezență se înregistra, la ora 21,00, în județele Sălaj — 81,53 %, Alba — 77,32 % și Caraș Severin — 78.27%.

În județul Dolj, unde sunt alegeri pentru funcția de primar al Craiovei, s-au prezentat la urne doar 19,02% dintre alegători. De asemenea, în județul Gorj, unde sunt alegeri pentru funcția de primar al municipiului Târgu-Jiu, prezența la urne la ora 21,00 era de circa 31,92%.

În 49 de unități administrativ-teritoriale din 32 de județe se desfășoară duminică alegeri locale parțiale pentru funcția de primar, în condițiile în care unii dintre edili au fost aleși parlamentari la scrutinul din decembrie 2016 sau alții au fost condamnați pentru diferite infracțiuni și, astfel, nu-și mai pot exercita mandatul.

În urma alegerilor pentru ocuparea funcţiei de primar al municpiului Moineşti, organizate ieri, postul lăsat liber de actualul ministru pentru relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, a fost ocupat de colegul său de partid, Valentin Vieru, membru al ALDE.

Conform numărătorii paralele realizate de reprezentanţii formaţiunii, Vieru ar fi obținut 64,7 la sută din voturi, în vreme ce principalul său contracandidat, Paul Cotîrleț (PSD) a obținut 28,52 procente.

Candidatul PNL Lucian Ovidiu Micu a câştigat alegerile locale parţiale de ieri, pentru funcţia de primar al municipiului Roman, judeţul Neamţ, el obţinând peste 11.000 de voturi din partea alegătorilor.

Deputatul PNL de Neamţ, Laurenţiu Dan Leoreanu, a declarat, aseară, că, potrivit proceselor verbale de la secţiile de votare, candidatul liberal Lucian Ovidiu Micu a obţinut peste 59% din voturi. Potrivit aceleiaşi surse, candidatul PSD a obţinut 35 de procente.

În zona Moldovei, scrutinul a avut loc în zece localităţi, între care două municipii, Moineşti şi Roman, precum şi în opt comune.

Pe judeţe în Moldova, participarea electoratului la vot a fost următoarea:

Judeţul Bacău – 46,49%
Judeţul Botoşani – 63,46%
Judeţul Iaşi – 42,59%
Judeţul Neamţ – 33,21%
Judeţul Suceava – 53,85%
Judeţul Vaslui – 55,64%
Judeţul Vrancea – 55,99%

UPDATE  ora 13:20 Aproximativ 13% dintre alegători s-au prezentat, până la ora 13,00, la urne pentru a vota la alegerile locale parţiale, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente.

Cea mai mare prezenţă se înregistra, în judeţele Constanţa, Sălaj şi Caraş Severin cu puţin peste 30%, iar la polul opus, se află judeţele Dolj, Harghita şi Gorj.

În zona Moldovei, prezenţa la urne este următoarea:
– Bacău – 25,32%
– Botoşani – 32,27%
– Iaşi – 21,66%
– Neamţ – 16,25%
– Suceava – 25,40%
– Vrancea – 29,82%
– Vaslui – 19,59%.

Urnele de votare se închid la ora 21,00.

Secţiile de votare s-au deschis duminică dimineaţa în cele 49 de localităţi din 32 de judeţe din ţară unde au loc alegeri locale parţiale pentru funcţia de primar.

Votarea a început la ora 7.00 şi se va încheia la ora 21.00. Dacă în secţia de votare la ora 21.00 se mai află persoane care vor să voteze, acestea vor fi lăsate să-şi exprime opţiunea şi după această oră.

Conform Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz.

Alegătorii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară.

Cetăţenii care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, pot să-şi exercite dreptul de vot, pe baza actului de identitate.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secţia de votare respectivă, sistemul informatic semnalează dacă persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, şi-a pierdut drepturile electorale, este arondată la altă secţie de votare, este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare, nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă sau şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.

Accesul în cabina de vot cu orice tip de aparate de înregistrare sau preluare imagini este interzis.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

Ulterior, alegătorii trebuie să predea ştampila preşedintelui secţiei, care are obligaţia să ştampileze actul de identitate, menţionând data scrutinului. Dacă cel care votează are carte de identitate, atunci pe versoul acesteia se aplică un autocolant cu menţiunea ‘votat’.

Disfuncţionalitatea sistemului informatic nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării.

Potrivit legii alegerilor locale, pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ şi buletinele de vot – la locul unde se află alegătorul. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială, care poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub paza structurilor MAI.

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale pot vota la alegerile locale prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială.

În ziua votării este interzisă prezentarea înainte de ora 21.00 a sondajelor realizate la ieşirea de la urne.

Alegerile pentru primari sunt valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin în două săptămâni, la care vor participa doar candidaţii aflaţi în această situaţie.

În zona Moldovei, astăzi vor avea loc alegeri în zece localităţi din şapte judeţe.

Este vorba despre opt comune şi două municipii, în cursa electorală fiind înscrişi 39 de candidaţi, reprezentând şapte formaţiuni politice, precum şi trei independenţi.

Alegerile se vor desfăşura în municipiile Moineşti şi Roman, precum şi în comunele Vlăsineşti, din judeţul Botoşani, Şipote, judeţul Iaşi, Bălţăteşti şi Pipirig, judeţul Neamţ, Iacobeni şi Siminicea din judeţul Suceava, Fruntişeni, judeţul Vaslui şi Jariştea din Vrancea.(Agerpres, Radio Iasi/FOTO arhivă cotidianul.ro)