Roberta Metsola, noua președintă a Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 ianuarie 2022, 14:59

Marți, 18 ianuarie 2022, eurodeputații au ales-o pe Roberta Metsola (PPE, Malta) în funcția de președinte al Parlamentului European până în 2024, cu 458 de voturi în primul tur de scrutin.

Roberta Metsola a câștigat alegerile în primul tur de scrutin, unde a primit o majoritate absolută de 458 voturi din 690 voturi exprimate, dintre trei candidați. La începutul zilei de marți, Kosma Złotowski (ECR, Polonia) și-a retras candidatura.

Roberta Metsola va conduce Parlamentul în a doua jumătate a actualei legislaturi, până la constituirea un nou Parlament în urma alegerilor europene din 2024.

Rezultatele votului:

1. Roberta Metsola(PPE, Malta) 458
2. Alice Bah Kuhnke(Verzi/ALE, Suedia) 101
3. Sira Rego(Stânga, Spania) 57

Totalul voturilor exprimate: 690

Voturi albe sau nule: 74

Majoritatea absolută necesară: 309

Cine este Roberta Metsola

Născută în Malta în 1979, Roberta Metsola este deputată în Parlamentul European din 2013 și va fi cel mai tânăr președinte ales al PE. A fost aleasă prim-vicepreședintă în noiembrie 2020 și a fost președintă în exercițiu a Parlamentului după decesul președintelui Sassoli la 11 ianuarie 2022. Este a treia femeie președintă a Parlamentului European, după Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002).

Adresându-se Parlamentului imediat după ce a fost aleasă, Roberta Metsola a declarat: „Primul lucru pe care aș dori să îl fac în calitate de președinte este să mă gândesc la moștenirea lui David Sassoli: a fost un luptător; a luptat pentru Europa și pentru noi, pentru acest Parlament. Îl voi omagia pe președintele David Sassoli susținând întotdeauna Europa și valorile noastre comune precum democrația, demnitatea, justiția, solidaritatea, egalitatea, statul de drept și drepturile fundamentale”.

„Doresc ca oamenii să recapete un sentiment de convingere și entuziasm pentru proiectul nostru. Dragi europeni, în următorii ani, oameni din întreaga Europă se vor uita către instituția noastră pentru un model de urmat, în timp ce alții vor continua să testeze limitele valorilor noastre democratice și ale principiilor noastre europene. Trebuie să luptăm împotriva discursului anti-UE care se extinde atât de ușor și atât de rapid. Dezinformarea și informațiile eronate, amplificate și mai mult în timpul pandemiei, alimentează cinismul și soluțiile ieftine ale naționalismului, autoritarismului, protecționismului, izolaționismului”, a adăugat aceasta.

Președinta Metsola a mai subliniat că „Europa înseamnă exact contrariul. Este vorba despre modul în care toți ne susținem reciproc, apropiindu-ne unii de alții. Este vorba despre a apăra cu toții principiile părinților fondatori care ne-au condus de la cenușa războiului și a holocaustului la pace, la speranță și la prosperitate. În urmă cu douăzeci și doi de ani, Nicole Fontaine a fost aleasă la douăzeci de ani după Simone Veil. Nu vor mai trece încă două decenii până ca următoarea femeie să se afle aici”, a declarat aceasta.

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, după alegerea Robertei Metsola ca președintă a Parlamentului European, a declarat:

„Roberta Metsola, candidata noastră, a Grupului PPE, tocmai a fost aleasă președintă a Parlamentului European încă din primul tur, cu o largă majoritate: 458 voturi.

Votul de astăzi este o veste foarte bună pentru Europa și pentru România. Roberta cunoaște foarte bine situația din România, este o prietenă a românilor și o apărătoare a statului de drept din țara noastră.

Roberta a fost alături de noi de fiecare dată când am ieșit în stradă pentru apărarea statului de drept: la protestele împotriva Ordonanței 13 de la începutul anului 2017, la protestele din 2018 împotriva modificărilor aduse Codului Penal care afectau grav independența justiției.”

La ora locală 12.00 (13.00 ora Roâniei), noua președintă a PE, Roberta Metsola, a vorbit cu reprezentanții mass-media în sala de conferințe de presă Daphne Caruana Galizia a Parlamentului European de la Strasbourg.

Înregistrarea conferinței de presă poate fi urmărită aici.

Ludovic Orban și-a depus mandatul de prim-ministru!

Publicat de Andra Radu, 7 decembrie 2020, 21:10

Ludovic Orban, preşedintele liberalilor, a anunţat, în această seară, la Palatul Victoria, că îşi depune mandatul de prim-ministru.

El a explicat că decizia sa are un obiectiv precis – demararea negocierilor pentru un nou guvern în urma rezultatelor înregistrate la alegerile parlamentare de duminică.

„Cetăţenii români şi-au exprimat votul în cadrul alegerilor pentru Parlamentul României. Am luat decizia astăzi să-mi depun mandatul de prim-ministru. Decizia pe care am luat-o are un obiectiv foarte precis: odată exprimată voinţa cetăţenilor, trebuie demarate negocierile pentru formarea unui nou guvern.

România are nevoie de un guvern responsabil, de un guvern care să reprezinte voinţa cetăţenilor români care-şi doresc modernizarea României şi dezvoltarea României. Şi decizia mea de astăzi vreau să arate un lucru foarte clar – că nu mă cramponez de funcţia de prim-ministru, că negocierile care vor urma trebuie să ducă la un guvern format din formaţiunile politice de centru-dreapta care susţin cu claritate orientarea euroatlantică a României şi care vor să utilizeze, cu adevărat, toate resursele pe care le va avea România la dispoziţie şi, de asemenea, să fructifice oportunităţile pentru a putea să crească calitatea vieţii pentru fiecare dintre cetăţenii României”, a arătat Ludovic Orban.

El a subliniat că îşi încheie mandatul de premier după un an şi o lună, perioadă în care „România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă, în care românii, alături de ceilalţi cetăţeni ai lumii, s-au confruntat cu o pandemie şi cu o criză economică fără precedent”

În aceste condiții, Klaus Iohannis a semnat decretele prin care ia act de demisia lui Ludovic Orban din funcţia de premier şi îl desemnează prim-ministru interimar pe ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.

1 Decembrie – Ziua Națională a României!

Publicat de Andra Radu, 1 decembrie 2020, 11:30 / actualizat: 1 decembrie 2020, 16:59

Se împlinesc 102 ani de la momentul creării României Mari. Ziua de 1 decembrie marchează Ziua Naţională a României, o sărbătoare instituită prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990 şi menţionată de Constituţia României din anul 1991, la articolul 12, alineatul 2.

Data de 1 decembrie 1918 a intrat în istoria țării noastre cu ocazia convocării, la Alba Iulia, a Marii Adunări Naţionale a Românilor, lucrările încheindu-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Votată în unanimitate, această hotărâre, care a fost citită de Vasile Goldiș și care proclama unirea tuturor românilor într-un singur stat, a avut loc după ce, pe data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, instituțiile reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei votaseră unirea.

La această Adunare Natională au fost prezenţi peste 1.200 de delegaţi aleşi şi aproximativ 100.000 de români care au venit să susţină decizia de instituire a României Mari.

Întreg documentarul îl găsiți pe Rador.

MAE a publicat harta cu secțiile de votare din străinătate!

Publicat de Andra Radu, 22 octombrie 2019, 12:12

Ministerul de Externe a publicat o hartă cu secţiile de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţale de luna viitoare.

Sunt 835 în total, aproape triplu faţă de numărul celor organizate la scrutinul pentru preşedinte de acum cinci ani.

Harta interactivă cu secţiile de votare şi lista completă a acestora pot fi consultate AICI.

Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără:

• Spania (143, faţă de 50 organizate la alegerile europarlamentare),
• Italia (142, faţă de 76 la parlamentare),
• Germania (80, faţă de 25),
• Marea Britanie (72, faţă de 29),
• Franţa (50, faţă de 17),
• SUA (38, faţă de 31),
• Republica Moldova (37, faţă de 36),
• Olanda (25, faţă de 4),
• Belgia (23, faţă de 8),
• Irlanda (16, faţă de 5),
• Danemarca (12, faţă de 7),
• Austria (17, faţă de 9),
• Grecia (11, faţă de 4),
• Portugalia (9, faţă de 5),
• Elveţia (8, faţă de 4 organizate la alegerile europarlamentare)

În ţările din spaţiul Uniunii Europene vor fi organizate 639 de secţii de votare.

Procesul de votare în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile, 8, 9 şi 10 noiembrie, pentru primul tur de scrutin şi 22, 23 şi 24 noiembrie, pentru al doilea tur de scrutin.

Programul secţiilor de votare este: vineri, între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică, între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând, în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora locală 23:59, mai precizează MAE.

Constituirea oficială a noului Parlament European

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 iulie 2019, 16:56

Cea de-a noua legislatură a Parlamentului European a fost constituită oficial astăzi la Strasbourg la ora 10.00 de către Președintele în exercițiu, Antonio Tajani.

Noul Parlament European s-a constituit astăzi la Strasbourg, în urma alegerilor directe din cele 28 de state membre ce au avut loc între 23 si 26 mai și la care au participat 51% dintre alegători. 61% dintre eurodeputați sunt la primul mandat, cea mai mare proporție de până acum, și 40% sunt femei, un procent mai mare în comparație cu 2014 (37%).

Cel mai tânăr eurodeputat este Kira Marie Peter-Hansen din Danemarca (21 ani), iar cel mai în vârstă este Silvio Berlusconi din Italia (82 ani).

Noul Parlament este alcătuit din șapte grupuri parlamentare, cu unul mai puțin decât în legislatura anterioară. Toți eurodeputații care nu s-au alăturat unui grup politic fac parte din categoria „neafiliați”, însă se pot hotărî în orice moment să adere la un grup sau să formeze un grup nou. Începând cu 2009, Regulamentul de procedură prevede ca dintr-un grup politic să facă parte minim 25 de eurodeputați din cel puțin șapte state membre.

După constituirea noului Parlament, mâine dimineața  eurodeputații își vor alege Președintele, pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte al Parlamentului European va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandate – Antonio Tajani.

Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit).

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte este stabilit pentru ora 22.00 în aceeași zi (23.00 ora României).

Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.

Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50% plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.

Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.

Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.

SYRIZA, stânga radicală a Greciei, primeşte o palmă fără precedent din partea electoratului

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 iunie 2019, 15:26

Premierul Alexis Tsipras resimte din plin înfrângerea suferită de SYRIZA, partidul de guvernământ, din care face parte, fiind considerat direct responsabil de acest rezultat. Nemulţumirea electoratului s-a manifestat atât la nivel naţional, prin votul la alegerile europarlamentare, cât şi la nivel local unde candidaţii susţinuţi de partidul de guvernământ au fost „spulberaţi”. Toate promisiunile şi declaraţiile politice defilate populist, acum cinci respectiv patru ani în urmă, rămase fără rezultate concrete, au fost taxate din plin prin exerciţiul democratic de exprimare a votului.

Noua Democraţie (principalul partid de dreapta, aflat în opoziţie) a înregistrat o mare victorie, dar şi aşteptările votanţilor sunt pe măsură.

Publicaţia grecească To Vima subliniază că mesajul dat atât la nivel naţional, cât şi la nivel local este unul sonor. Este vorba de o palmă fără precedent dată Stângii Radicale şi personal premierului Alexis Tsipras care a încercat să-şi ascundă disconfortul, declarând că „atunci când cazi trebuie să ştii să te ridici”. Asta în condiţiile în care nu eşti făcut „knockout”, adăugăm noi.

Parlamentul European va găzdui cel mai mare exercițiu din lume de democrație transnațională

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 mai 2019, 21:09

Duminică, Parlamentul European va fi transformat într-un mare centru de informare în care aproximativ 1300 de jurnaliști vor urma și vor raporta de la alegeri.

„Interesul presei pentru aceste alegeri a fost mult mai mare decât pentru alegerile anterioare. Nu am avut niciodată atât de mulți jurnaliști înscriși în noaptea electorală. Acest lucru demonstrează în mod clar importanța tot mai accentuată a acestui exercițiu democratic transnațional, unic în lume”, a declarat Jaume Duch, purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, menționând și cei peste 200 de jurnaliști provenind din țări din afara UE, dintre care 54 din SUA, 21 din Japonia și 20 din China.

Cele trei țări din UE cu cea mai mare prezență media planificată sunt Belgia, cu 259 jurnaliști acreditați, Germania cu 207 și Italia cu 104.

European Elections 2019 – Preparation of the EE2019 election night

European Elections 2019 – Preparation of the EE2019 election night

European Elections 2019 – Preparation of the EE2019 election night

Pentru această ocazie specială, hemiciclul, unde cei 751 de deputați din Parlament dezbat și votează în mod obișnuit, a fost transformat într-un mare centru media de la care jurnaliștii pot raporta noua componență a Parlamentului, pe măsură ce se afișează rezultatele statelor membre (planul de publicare al datelor, ora locală Bruxelles, aici).

Pe parcursul serii, estimările și rezultatele vor fi proiectate pe un ecran LED gigant de 27×4,5 metri, iar liderii grupurilor politice și candidații la președinția Comisiei Europene vor fi prezenți și vor face declarații la aflarea rezultatului.

Pentru a face posibil ca atât de multe instituții media să lucreze din și în interiorul Parlamentului European, întreaga zonă din jurul hemiciclului a fost amenajată cu 110 puncte de transmisie TV stand-up, din care 55 de studiouri TV și 45 de puncte pentru transmisii în direct la radio. În plus, în afara Parlamentului, vor exista 13 camioane de transmisie prin satelit în Europa și în afara acesteia. Serviciul audio-vizual al Parlamentului va pune la dispoziție mijloace proprii de transmisie, cu suport tehnic, pentru 65 de organizații  cărora le permite să difuzeze în direct audiențele lor naționale. 51 de unități mobile 4G și 300 de tehnicieni vor fi de asemenea puși dispoziție pentru noaptea night.

Europe by Satellite (EbS), cu 15 camere, se va asigura că mass-media din întreaga lume pot urmări transmisiile live și pot obține imagini din seara alegerilor, distribuite și prin EBU și ENEX. Semnalul live oferit pe mai multe canale EbS + va dura mai mult de șapte ore (non-stop) pentru a oferi transmisii de 24 de ore precum și facilitățile necesare programelor speciale.

Mai multe detalii:

Din aproape 1300 de jurnaliști care urmează să fie prezenți:

770 de jurnaliști TV reprezentând 195 de posturi TV

260 de jurnaliști din departamentele de tipărire și online

170 reporteri agenție de presă și

70 de jurnaliști radio

Stadiu în spatele hemiciclului: 420m² (3 nivele)

90 de conexiuni în bandă largă (10MB) pentru transmisia prin transmisie

160 de linii analogice pentru comunicații audio

64 camioane înregistrate pentru zona de parcare pentru a încărca / descărca materiale

plan publicare date

Încep alegerile europarlamentare

Publicat de Andra Radu, 23 mai 2019, 09:32 / actualizat: 23 mai 2019, 11:25

Astăzi sunt alegeri în Olanda și în Marea Britanie, unde până la urmă a fost organizat scrutinul, după ce ieșirea acestei țări din Uniune a fost amânată.

Mâine are loc votul în Irlanda și în Cehia, unde va continua și sâmbătă. Tot sâmbătă vor avea loc alegeri în Slovacia, Letonia și Malta, iar duminică în celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În total peste 400 de milioane de europeni sunt așteptați la urne în aceste zile să îi desemneze pe cei 751 de reprezentanți în legislativul european, pentru un mandat de 5 ani.

Principala lor menire va fi aceea de a adopta legislația care se aplică în toate țările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare Parlament Național.

Legislativul european mai stabilește, împreună cu executivul Uniunii, bugetul blocului comunitar și are rolul de a-l alege pe președintele Comisiei Europene și de a aproba lista comisarilor europeni.

Cele mai recente estimări privind prezența la urne arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâți.

La precedentele alegeri europarlamentare, prezența a fost de 42%, la nivelul întregii UE.

Pragul electoral este de 5% în mai multe țări, România aflându-se printre acestea. De asemenea, există state în care scrutinul este validat cu o prezență mai mică la urne: Italia, Austria și Suedia – 4%, Grecia – 3%, Cipru- 1,8%.

În 12 state membre nu există prag electoral, iar în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg votul este obligatoriu.

Diferențe există și în privința vârstei minime a candidaților: între 18 ani 25 de ani.

În România pot fi aleși, în funcția de deputat european, cetățenii care au împlinit 23 de ani.

Pe 26 mai, românii votează pentru europarlamentare și pentru referendum!

Orice alegător poate opta să voteze pentru alegerile europarlamentare, pentru referendum sau pentru amândouă. Operatorul de tabletă are sarcina de a informa toți alegătorii resortisanți, cu cetățenia română, cu privire la această opțiune.

Prezența va fi înregistrată diferit pentru fiecare din cele 2 opțiuni, iar listele electorale folosite vor fi de asemenea diferite.

Alegătorii primesc un buletin pentru europarlamentare și 2 pentru referendum.

Dacă un alegător optează să voteze pentru referendum va primi ambele buletine, neavând posibilitatea să refuze unul. Cei care doresc să nu voteze în același timp pentru europarlamentare și referendum o pot face separat, pe parcursul zilei de duminică 26 mai, până la ora 21:00, când se închid urnele. Este interzisă părăsirea secției de votare cu buletinul de vot.

Alegătorii comunitari cu altă cetățenie decât cea română nu pot vota la referendum.

Se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

Cetățenii care în ziua alegerilor europarlamentare, se vor afla în altă localitate decât cea în care au domiciliul vor vota la orice secție de votare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.

Bucureștenii care au domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector. Poți vota la altă secție de votare doar atunci când te afli în altă localitate, conform legislației în vigoare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, dacă în ziua alegerilor se află în România, își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare organizată în țară.

Cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, dar și cei aflați în ziua alegerilor în străinătate, pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de vot organizată în străinătate. Trebuie să aibă doar un act de identitate valabil.

Disciplina de grup în Parlamentul European sub presiune post-alegeri?

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 martie 2019, 14:03

În politică, puterea unui grup constă în numărul de membri, iar în Parlamentul European acest lucru este și mai mult valabil, mai ales după alegerile europene viitoare care vor conduce la o componenţă extrem de fragmentată.

Până în prezent, grupurile parlamentare europene au fost impresionant de coezive / disciplinate, dacă luăm în considerare diversitatea culturală și economică a membrilor lor. Dar toate acestea se pot schimba în PE, după alegerile din mai, din două motive convergente: în primul rând, presiunea din ce în ce mai mare exercitată de cei care fac opinie separată pentru apărarea intereselor naționale pe termen scurt; în al doilea rând, grupurile mai mari vor pierde din influenţă, iar deputații europeni vor avea o gamă mai largă de opțiuni.

Ca rezultat, rolul liderilor grupurilor, de exemplu coordonatorii din comisii, raportori etc. poate fi slăbit, deoarece deputații din Parlamentul European ar putea deveni tot mai conștienți de faptul că loialitatea lor individuală este mai utilă în grupuri cu membrii valoroşi și mai greu de „disciplinat”. Mai mult, grupurile mai mici vor crește sau vor rămâne stabile, de aceea vor deveni mai atrăgătoare atât pentru aderare, cât și pentru alianţe ocazionale. Acesta poate fi cazul grupului FIDESZ cu grupurile de dreapta PPE, pe aspecte privind migrația, părțile francofone și scandinave ale PPE care votează cu stânga asupra deciziilor sociale și de mediu sau ale francezilor în procesul de votare S&D sau cu extrema stângă împotriva acordurilor comerciale.

Dar tentația de a avea o părere diferită față de cea a propriului grup va fi mai vizibilă în cazul persoanelor fizice decât în delegația națională a partidelor în ansamblu: în unele circumstanțe am observat că deputații europeni au poziții diferite, chiar și în comparație cu proprii lor colegi naționali de partid. Unul dintre cele mai bune exemple din actualul PE este legat de britanica Julie Girling, care a fost cea mai „rebelă” Tory din cadrul delegației sale din partea Partidului Conservator: diferendele sale cu colegii Tory nu sunt legate numai de Brexit, ci şi de alte aspecte de pe agenda UE. După monitorizarea acestor cifre, nu este deloc surprinzător să vedem că, în cele din urmă, ea s-a mutat la PPE.

De fapt, monitorizarea dinamicii votului este cel mai bun predictor de a anticipa dacă un europarlamentar sau un partid se îndepărtează (și există șanse sporite de descompunere) sau gravitează spre o altă forță politică (și există șansa unei fuziuni).

În 2009, analiza noastră privind modul de votare a dezvăluit faptul că conservatorii au fost de departe cel mai „rebel” partid din grupul PPE și, la doar câteva luni după ce s-au despărțit de PPE, pentru a forma ECR. În mod similar, în anii 2012-2013, analiza noastră de vot a Consiliului a arătat că Marea Britanie era din ce în ce mai minoritară în Consiliu – câțiva ani mai târziu, din păcate, am fost martorii referendumului și a tuturor consecințelor acestuia.

În Parlament, socializarea într-un grup politic a ajutat la diminuarea diferendelor, pentru a ajunge la compromisuri care să permită grupurilor să arate o poziție comună atunci când decizia este luată în comisie sau în plen. Dimensiunea mare a grupurilor PPE și S&D a contribuit la crearea disciplinei interne (coeziune).

În general, au fost respectate opiniile raportorului sau ale raportorului alternativ. Dar, mai recent, am văzut deja situații în care, pe teme importante, cum ar fi bugetul UE, politica de mediu, migrația sau acordurile comerciale, deputații europeni nu au urmat poziția propriului raportor.

În actualul PE, în aproximativ 1 din 10 hotărâri, majoritatea a fost mai mică de 50 de deputați, ceea ce înseamnă că dacă 26 de deputați europeni votează invers rezultatul este contrariul. În aceste circumstanțe, doar câțiva deputați din Parlamentul European care şi-ar schimba poziţia (și nu ar urma raportorul grupului lor) sunt suficienți pentru a pierde / câștiga votul. În următorul PE, tendințele indică faptul că astfel de evenimente vor deveni și mai frecvente.

Ce eurodeputați au fost cei mai loiali și rebeli în acest termen al PE?

În acest context, termenii „loiali” și „rebeli” se referă la „votarea în acord cu grupul” și „votarea diferită decât grupul propriu”. Acești termeni ar trebui considerați neutri (nu pozitivi / negativi), deoarece deputații europeni sunt responsabili de apartenenţa lor și sunt liberi să decidă dacă linia grupului este sau nu este în interesul partidului din care fac parte. Ca atare, măsurarea noastră este pur analitică și nu critică.

În cel mai mare grup, PPE, maghiarul Jozsef Szajer, este deputatul care a votat cel mai frecvent cu majoritatea grupului său (a fost „loial”) în 99,19% din deciziile luate. Acest lucru poate fi o surpriză, dar, dacă luăm în considerare faptul că eurodeputatul Szajer are o responsabilitate specială, de a coordona instrucțiunile de vot ale grupului său, atunci găsim motivul. Membrii de partidu ai lui Szajer, din FIDESZ, au scoruri de „loialitate” mult mai scăzute decât el însuși, adică 94% sau chiar mai puțin (dar peste media PE).

Purtătorul de cuvânt al PPE (și spitzenkandidat), Manfred Weber, este pe locul doi, cu 99,12% loialitate, în timp ce un alt german, Michael Gahler, se află pe locul trei. Top 5 al acestui clasament este completat de doi români: Siegfried Muresan (raportorul PE pentru bugetul UE) și Adina Valean (președintele comisiei ENVI).

Pe de altă parte, cei mai „rebeli” în PPE au fost belgienii Claude Rolin și Pascal Arimont, finlandezul Sirpa Pietikainen și portughezul Jose Inacio Faria.

Cei mai loiali în „S&D” sunt: două portugheze, cu acelaşi nume de familie – Rodrigues (Maria Joao și Liliana), doi italieni – David Sassoli și Caterina Chinnici și o lituaniană – Vilija Blinkeviciute.

Interesant este faptul că alți doi italieni se află, de asemenea, în topul clasamentului „rebelilor” din S&D: Sergio Cofferati și Elly Schlein. Acestora li s-au alăturat, în “top 5 cei mai rebeli”, suedeză Soraya Post, malteza Alfred Sant și irlandeza Nessa Childers.

În cea de-a treia forță politică a Parlamentului UE, CRE (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), liderul conservatorilor finlandezi, Jussi Halla-aho, este cel mai loial membru al acestui grup, urmat de croata Ruža Tomašić și bulgara Angel Dzhambazki. Cel mai „rebel” din ECR de departe a fost grecul Notis Marias.

În ALDE, nu este o surpriză: liderul belgian al liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, este de asemenea cel care a votat cel mai frecvent cu majoritatea grupului său (a fost „loial”) în 98,71% din deciziile luate. Verhofstadt este urmat de bulgara Iskra Mihaylova si croatul Jozo Radoš.

Dimpotrivă, letona Iveta Grigule-Pēterse se află în partea de jos a acestui clasament, cu doar 79,26% din voturile „loiale” (mai mult de o mie de voturi diferă de majoritatea grupului ei). Ea este urmată de doi olandezi – Johannes Cornelis van Baalen și Jan Huitema.

În grupul verzilor/ALE, cei mai „loiali” sunt doi germani – Barbara Lochbihler și Maria Heubuch urmaţi de maghiarul Benedek Jávor. Toți au votat în mod regulat (peste 99% din decizii) cu majoritatea grupului lor.

Pe de altă parte, Ana Miranda, din Spania, înregistrează cel mai scăzut punctaj din acest clasament raportat la comportamentul de vot, chiar dacă a devenit deputat în Parlamentul European mai târziu decât începerea generală a mandatului. Ea este urmată de estonianul Indrek Tarand și suedezul Max Andersson, ambii votând cu majoritatea grupului lor în puțin mai mult de 92% din decizii.

În Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, liderul său german, Gabriele Zimmer, a fost cel mai loial membru, urmată de doi italieni Curzio Maltese și Eleonora Forenz. În schimb, două persoane olandeze se află în partea de jos a acestui clasament, Dennis De Jong și Anne-Marie Mineur, urmate de portughezul João Pimienta Lopes, care a devenit mai recent membru al Parlamentului European.

Interesant este că deputații din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și din Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) sunt cei mai „rebeli” din întregul Parlament al UE. Grecia Notis Marias (ECR) înregistrează cele mai scăzute cifre de loialitate (doar 39,48% dintre voturile sale au fost împărțite de grupul său politic), urmate de lituanianul Rolandas Paksas și italianul Giulia Moi, ambii deputați ai grupului EFDD.

În cadrul programului VoteWatch Europa, am urmărit îndeaproape, în ultimii 10 ani, pozițiile deputaților europeni pe toate subiectele, pentru a anticipa formarea coalițiilor și a identifica care partide și deputați europeni vor fi regizorii pe fiecare subiect.

Balcanii de Vest sunt pe poziţia a treia pe agenda preşedinţiei României la Consiliul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 februarie 2019, 11:47 / actualizat: 25 februarie 2019, 15:18

În timpul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, copleşită de Brexit şi alegerile pentru Parlamentul European, se înregistrează o stagnare a procesului de integrare europeană a Balcanilor de Vest. Acest fapt este demonstrat de întârzierea publicării raportului privind progresul înregistrat în procesul de integrare europeană şi de organizarea abia în luna iunie a conferinţei interguvernamentale la care Serbia aşteaptă să deschidă noi capitole din cadrul negocierilor de aderare, iar Macedonia să înceapă negocierile de aderare. Este o mare provocare pentru România să finalizeze toate activităţile astfel încât, în cel mai bun caz, în iunie să convoace conferinţa la care Serbia ar trebui să deschidă unele din cele cinci capitole, care sunt deja pregătite pentru deschidere.  „Progresul înregistrat pe fiecare capitol este evaluat în raportul anual, iar dacă raportul întârzie statele membre UE nu pot aprecia dacă s-au făcutînregistrat progrese. Procesul de negociere are dimensiuni politice şi tehnice şi cred că suntem cu toţii de acord că nu putem avansa fără o evaluare tehnică a progresului” – a declarat negociatorul şef al Serbiei în negocierile cu UE, Tanja Miscevic, adăugând că România prietenă are extinderea UE pe a treia poziţie a agendei preşedinţiei la consiliul UE, pentru că pe primele două poziţii sunt Brexit şi alegerile din luna mai. „România sprijină cu fermitate parcursul european al Serbiei, nu doar în calitate de ţară prietenă şi vecină, ci şi pentru că este interesul nostru strategic ca Serbia şi regiunea Balcanilor de Vest să avanseze spre UE. Nu-mi place să anticipez, dar imediat după încheierea alegerilor pentru Parlamentul European, Balcanii de Vest vor fi în centrul atenţiei” – a declarat ambasadorul României la Belgrad, Oana Cristina Popa.

Comisia Europeană va lansa o consultare publică despre viitorul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 mai 2018, 12:19 / actualizat: 9 mai 2018, 17:02

Comisia Europeană (CE) a anunțat astăzi că va lansa o consultare publică prin care cetățenii să contribuie la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene (UE), după abandonarea blocului UE de către Regatul Unit și în vederea alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019. Cele 12 întrebări vor fi disponibile pe Internet pe 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, iar CE le va înainta Comitetului cetățenilor, format din 80 de cetățeni din cele 27 de state membre, care vor rămâne în UE după „Brexit”. Consultarea se va desfășura în paralel cu alte 500 de evenimente care vor avea loc în următoarele 12 luni și vor extinde rolul Cărții albe a CE privind viitorul Europei publicat în martie 2017 și al cărui obiectiv este de a oferi cetățenilor „oportunitatea de a contribui la modelarea UE”.

Pe lângă activitatea desfășurată de CE, în statele membre se organizează consultări cu cetățenii, în urma unei inițiative lansate de președintele francez Emmanuel Macron, care a primit sprijinul guvernelor europene. Comisia va informa statele membre cu privire la rezultatele primelor șase luni de consultare, la Consiliul European din decembrie, și va prezenta un raport final la summit-ul pe care îl vor ține șefii de stat și de guvern ai UE la Sibiu, în mai 2019.

Consultările pentru formarea noului guvern din Italia vor începe la 4 aprilie

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 aprilie 2018, 10:41

Preşedinţia italiană a anunțat programul consultărilor în vederea formării noului guvern.

Acestea vor începe miercuri, 4 aprilie, la ora 10:30, cu președintele Senatului, Maria Elisabetta Casellati. Urmează Roberto Fico și la ora 12.30, preşedintele emerit, Giorgio Napolitano.

În timpul după-amiezii, la ora 16.00 și respectiv la 16.45 va sosi rândul Grupului SVP pentru Autonomia Senatului și a Grupului Mixt, tot pentru Senat, urmat, la 17,30 de omologul său la Cameră.

Prima zi se va încheia cu întrevederea de la ora 18.30 cu Fratelli d’Italia. Consultările vor fi reluate joi, 5 aprilie la ora 10 cu Partidul Democrat, urmat la 11 de Forza Italia și la 12 din Liga Nordului şi se vor termina la ora 16,30, cu Mişcarea de 5 Stele.

Secțiile de vot pentru alegerile locale parțiale s-au închis; prezența la urne de 33 % la nivelul întregii țări

Publicat de Mihaela Costache, 12 iunie 2017, 14:00

UPDATE, 12 iunie, ora 6:00 – Circa 33% dintre cei aproximativ 630.000 de alegători așteptați la urne duminică în cadrul alegerilor locale parțiale s-au prezentat pentru a vota până la ora 21,00, potrivit site-ului Autorității Electorale Permanente.

Cea mai mare prezență se înregistra, la ora 21,00, în județele Sălaj — 81,53 %, Alba — 77,32 % și Caraș Severin — 78.27%.

În județul Dolj, unde sunt alegeri pentru funcția de primar al Craiovei, s-au prezentat la urne doar 19,02% dintre alegători. De asemenea, în județul Gorj, unde sunt alegeri pentru funcția de primar al municipiului Târgu-Jiu, prezența la urne la ora 21,00 era de circa 31,92%.

În 49 de unități administrativ-teritoriale din 32 de județe se desfășoară duminică alegeri locale parțiale pentru funcția de primar, în condițiile în care unii dintre edili au fost aleși parlamentari la scrutinul din decembrie 2016 sau alții au fost condamnați pentru diferite infracțiuni și, astfel, nu-și mai pot exercita mandatul.

În urma alegerilor pentru ocuparea funcţiei de primar al municpiului Moineşti, organizate ieri, postul lăsat liber de actualul ministru pentru relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, a fost ocupat de colegul său de partid, Valentin Vieru, membru al ALDE.

Conform numărătorii paralele realizate de reprezentanţii formaţiunii, Vieru ar fi obținut 64,7 la sută din voturi, în vreme ce principalul său contracandidat, Paul Cotîrleț (PSD) a obținut 28,52 procente.

Candidatul PNL Lucian Ovidiu Micu a câştigat alegerile locale parţiale de ieri, pentru funcţia de primar al municipiului Roman, judeţul Neamţ, el obţinând peste 11.000 de voturi din partea alegătorilor.

Deputatul PNL de Neamţ, Laurenţiu Dan Leoreanu, a declarat, aseară, că, potrivit proceselor verbale de la secţiile de votare, candidatul liberal Lucian Ovidiu Micu a obţinut peste 59% din voturi. Potrivit aceleiaşi surse, candidatul PSD a obţinut 35 de procente.

În zona Moldovei, scrutinul a avut loc în zece localităţi, între care două municipii, Moineşti şi Roman, precum şi în opt comune.

Pe judeţe în Moldova, participarea electoratului la vot a fost următoarea:

Judeţul Bacău – 46,49%
Judeţul Botoşani – 63,46%
Judeţul Iaşi – 42,59%
Judeţul Neamţ – 33,21%
Judeţul Suceava – 53,85%
Judeţul Vaslui – 55,64%
Judeţul Vrancea – 55,99%

UPDATE  ora 13:20 Aproximativ 13% dintre alegători s-au prezentat, până la ora 13,00, la urne pentru a vota la alegerile locale parţiale, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente.

Cea mai mare prezenţă se înregistra, în judeţele Constanţa, Sălaj şi Caraş Severin cu puţin peste 30%, iar la polul opus, se află judeţele Dolj, Harghita şi Gorj.

În zona Moldovei, prezenţa la urne este următoarea:
– Bacău – 25,32%
– Botoşani – 32,27%
– Iaşi – 21,66%
– Neamţ – 16,25%
– Suceava – 25,40%
– Vrancea – 29,82%
– Vaslui – 19,59%.

Urnele de votare se închid la ora 21,00.

Secţiile de votare s-au deschis duminică dimineaţa în cele 49 de localităţi din 32 de judeţe din ţară unde au loc alegeri locale parţiale pentru funcţia de primar.

Votarea a început la ora 7.00 şi se va încheia la ora 21.00. Dacă în secţia de votare la ora 21.00 se mai află persoane care vor să voteze, acestea vor fi lăsate să-şi exprime opţiunea şi după această oră.

Conform Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz.

Alegătorii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară.

Cetăţenii care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, pot să-şi exercite dreptul de vot, pe baza actului de identitate.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secţia de votare respectivă, sistemul informatic semnalează dacă persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, şi-a pierdut drepturile electorale, este arondată la altă secţie de votare, este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare, nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă sau şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.

Accesul în cabina de vot cu orice tip de aparate de înregistrare sau preluare imagini este interzis.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

Ulterior, alegătorii trebuie să predea ştampila preşedintelui secţiei, care are obligaţia să ştampileze actul de identitate, menţionând data scrutinului. Dacă cel care votează are carte de identitate, atunci pe versoul acesteia se aplică un autocolant cu menţiunea ‘votat’.

Disfuncţionalitatea sistemului informatic nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării.

Potrivit legii alegerilor locale, pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ şi buletinele de vot – la locul unde se află alegătorul. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială, care poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub paza structurilor MAI.

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale pot vota la alegerile locale prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială.

În ziua votării este interzisă prezentarea înainte de ora 21.00 a sondajelor realizate la ieşirea de la urne.

Alegerile pentru primari sunt valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin în două săptămâni, la care vor participa doar candidaţii aflaţi în această situaţie.

În zona Moldovei, astăzi vor avea loc alegeri în zece localităţi din şapte judeţe.

Este vorba despre opt comune şi două municipii, în cursa electorală fiind înscrişi 39 de candidaţi, reprezentând şapte formaţiuni politice, precum şi trei independenţi.

Alegerile se vor desfăşura în municipiile Moineşti şi Roman, precum şi în comunele Vlăsineşti, din judeţul Botoşani, Şipote, judeţul Iaşi, Bălţăteşti şi Pipirig, judeţul Neamţ, Iacobeni şi Siminicea din judeţul Suceava, Fruntişeni, judeţul Vaslui şi Jariştea din Vrancea.(Agerpres, Radio Iasi/FOTO arhivă cotidianul.ro)

REZULTATE PARŢIALE: Syriza câştigă alegerile cu 35,33% din voturi

Publicat de Mihaela Costache, 21 septembrie 2015, 08:00

Alegătorii greci au fost chemaţi la urne ieri pentru a decide cine va implementa noile măsuri prevăzute în acordul cu creditorii internaţionali.

Partidul de stânga al fostului premier grec Alexis Tsipras, Syriza, a câştigat alegerile legislative desfăşurate ieri în Grecia cu 35,33% din voturi, urmând să obţină 144 de mandate din cele 300 din Parlament, potrivit rezultatelor parţiale,citate de Mediafax.

Potrivit rezultatelor oficiale prezentate de Ministerul grec de Interne după numărarea a 23% din voturile exprimate, Syriza s-a clasat pe primul loc cu 35,33% din sufragii. Conform estimărilor pe baza acestor rezultate, Syriza ar urma să obţină 144 de mandate în Parlament, inclusiv bonusul de 50 de mandate acordat formaţiunii câştigătoare.

Formaţiunea de centru-dreapta Noua Democraţie a obţinut 28,16% din voturi, conform rezultatelor parţiale, astfel că ar urma să aibă 75 de parlamentari. De altfel, lliderul partidului Noua Democraţie, Vangelis Meimarakis, şi-a recunoscut înfrângerea în alegeri.

Partidul de extremă-dreapta Zori Aurii a obţinut 7,29% din voturi şi ar urma să aibă 20 de parlamentari, dar cel mai probabil nu va fi abordat în vederea formării unei coaliţii.

Socialiştii de la PASOK au câştigat 6,47% din sufragii (17 mandate), comuniştii de la KKE 5,52% (15 mandate), Grecii Independenţi (Anel) 3,72% (10 mandate), To Potami (Râul) 3,8% (10 mandate) şi Uniunea Centriştilor 3,5% (9 mandate).

Primul sondaj de opinie realizat după alegerile europarlamentare din luna mai arată că percepţia europenilor s-a schimbat în bine

Publicat de Stefania Grigore, 5 august 2014, 20:17

42% dintre cetăţeni consideră că părerea lor contează în Uniunea Europeană, o cifră record comparativ cu statisticile din ultimii 10 ani. Faţă de noiembrie 2013, numărul europenilor care cred că părerea lor contează a crescut cu 13%.În România, doar 35% din populaţie are acest sentiment, în timp ce în ţara vecină, în Bulgaria, 42% dintre cetăţeni consideră că părerea lor contează în Uniunea Europeană. Peprimul loc la acest capitol este Suedia, cu un procent de 78%, iar pe ultimul, la egalitate, Italia şi Letonia.

Raportul mai relevă evoluţii şi cu privire la situaţia economică actuală, spune Maria Ciorba, consilier Europe Direct Timişoara.

Rezultatele sondajului arată că cele mai importante probleme cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană sunt dominate de teme economice. Atunci când li s-a cerut să identifice cele două preocupări principale, respondenţii, peste 28.000 de cetăţeni europeni din cele 28 de state au menţionat diferite aspecte economice. Astfel pe primul loc este situaţia economică, cu un procent de 39%. Pe locul al doile aeste şomajul cu un procent de 34%. Toate acestea sunt însă în scădere faţă de ultimul sondaj euro barometru realizat în toamna anului 2013 .În situaţia geopolitică actuală nu este surprinzător interesul crescut arătat de europeni pentru gestionarea probleme imigraţiei şi pentru creşterea influenţei UE la nivel mondial. Astfel problema migraţiei cu o creştere de cinci puncte procentuale se află pe locul patru în interesul europenilor, iar creşterea influenţei Uniunii Europene la nivel mondial se află pe locul şase cu o creştere de două puncte procentuale.

Conform primului sondaj de opinie realizat după alegerile pentru Parlamentul European, optimismul cu privire la situaţia economică şi la viitorul Uniunii este în creştere. În creştere este şi sprijinul pentru moneda euro, peste jumătate dintre cetăţenii europeni s-au pronunţat în favoarea acesteia. În Lituania, ţară care se pregăteşte să adopte moneda unică europeană s-aconstatat o creştere cu 10 procente faţă de toamna anului trecut. ÎnRomânia,63% dintre persoanele chestionate s-au declarat în favoarea monedei euro. Estonia se află pe primul loc în ceea ce priveşte sprijinul pentru moneda unică europeană, 80% din populaţie s-a pronunţat pentru. La polul opus se află Marea Britanie, unde 16% dintre cetăţeni s-au declarat în favoarea monedei euro.

La întrebarea “Sunteţi optimişti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene”, 56% au răspuns da, înregistrându-se o creştere cu cinci puncte procentuale a numărului celor care se declară optimiști faţă de luna noiembrie a anului trecut.

Klaus Iohannis este singurul capabil să-l bată pe Victor Ponta la alegerile prezidenţiale din noiembrie

Publicat de Stefania Grigore, 23 iulie 2014, 16:00

Aşa crede preşedintele interimar al PNL Mureş, Ciprian Dobre, care a participat la şedinţa Delegaţiei Permanente, în cadrul căreia primarul Sibiului a fost desemnat candidat al partidului la prezidenţiale.
Dobre a subliniat că scorul dublu obţinut de Klaus Iohannis faţă de contracandidatul său, Crin Antonescu, reflectă opţiunea clară a liberalilor pentru noul preşedinte al partidului.

Preşedintele Traian Băsescu nu a mai fost invitat anul acesta la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad

Publicat de Stefania Grigore, 23 iulie 2014, 09:50

Organizatorii spun că motivul  îl reprezintă poziţia reticentă a şefului statului în privinţa subiectului autonomiei.
La ediţia a XXV-a, care se desfasoară pană duminică, se aşteaptă un flux scăzut de politicieni români, în contextul alegerilor prezidenţiale.
Purtătorul de cuvânt al evenimentului, Fall Sandor, a precizat că nu vor lipsi politicienii maghiari, începând cu premierul Ungariei, Orban Viktor, europarlamentarul Tokes Laszlo şi liderii politici maghiari din România.

La această ediţie se va mai discuta despre cei 25 de ani care au trecut de la revoluția din 1989, despre modul în care tabăra de vară a contribuit la formarea actualului partid de guvernământ din Ungaria, FIDESZ, dar și despre politica maghiară din Bazinul Carpatic.

La eveniment vor lua parte reprezentanți ai partidelor maghiare din Serbia, Ucraina, Slovacia si ţara noastră, dar si membri ai Guvernului din Ungaria.
Pe lângă discuţiile politice, la Universitatea de Vară de la Baile Tusnad vor fi si evenimente culturale și de divertisment, urmând să concerteze artiști cunoscuți din Ungaria.