SYRIZA, stânga radicală a Greciei, primeşte o palmă fără precedent din partea electoratului

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 iunie 2019, 15:26

Premierul Alexis Tsipras resimte din plin înfrângerea suferită de SYRIZA, partidul de guvernământ, din care face parte, fiind considerat direct responsabil de acest rezultat. Nemulţumirea electoratului s-a manifestat atât la nivel naţional, prin votul la alegerile europarlamentare, cât şi la nivel local unde candidaţii susţinuţi de partidul de guvernământ au fost „spulberaţi”. Toate promisiunile şi declaraţiile politice defilate populist, acum cinci respectiv patru ani în urmă, rămase fără rezultate concrete, au fost taxate din plin prin exerciţiul democratic de exprimare a votului.

Noua Democraţie (principalul partid de dreapta, aflat în opoziţie) a înregistrat o mare victorie, dar şi aşteptările votanţilor sunt pe măsură.

Publicaţia grecească To Vima subliniază că mesajul dat atât la nivel naţional, cât şi la nivel local este unul sonor. Este vorba de o palmă fără precedent dată Stângii Radicale şi personal premierului Alexis Tsipras care a încercat să-şi ascundă disconfortul, declarând că „atunci când cazi trebuie să ştii să te ridici”. Asta în condiţiile în care nu eşti făcut „knockout”, adăugăm noi.

Încep alegerile europarlamentare

Publicat de Andra Radu, 23 mai 2019, 09:32 / actualizat: 23 mai 2019, 11:25

Astăzi sunt alegeri în Olanda și în Marea Britanie, unde până la urmă a fost organizat scrutinul, după ce ieșirea acestei țări din Uniune a fost amânată.

Mâine are loc votul în Irlanda și în Cehia, unde va continua și sâmbătă. Tot sâmbătă vor avea loc alegeri în Slovacia, Letonia și Malta, iar duminică în celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În total peste 400 de milioane de europeni sunt așteptați la urne în aceste zile să îi desemneze pe cei 751 de reprezentanți în legislativul european, pentru un mandat de 5 ani.

Principala lor menire va fi aceea de a adopta legislația care se aplică în toate țările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare Parlament Național.

Legislativul european mai stabilește, împreună cu executivul Uniunii, bugetul blocului comunitar și are rolul de a-l alege pe președintele Comisiei Europene și de a aproba lista comisarilor europeni.

Cele mai recente estimări privind prezența la urne arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâți.

La precedentele alegeri europarlamentare, prezența a fost de 42%, la nivelul întregii UE.

Pragul electoral este de 5% în mai multe țări, România aflându-se printre acestea. De asemenea, există state în care scrutinul este validat cu o prezență mai mică la urne: Italia, Austria și Suedia – 4%, Grecia – 3%, Cipru- 1,8%.

În 12 state membre nu există prag electoral, iar în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg votul este obligatoriu.

Diferențe există și în privința vârstei minime a candidaților: între 18 ani 25 de ani.

În România pot fi aleși, în funcția de deputat european, cetățenii care au împlinit 23 de ani.

Pe 26 mai, românii votează pentru europarlamentare și pentru referendum!

Orice alegător poate opta să voteze pentru alegerile europarlamentare, pentru referendum sau pentru amândouă. Operatorul de tabletă are sarcina de a informa toți alegătorii resortisanți, cu cetățenia română, cu privire la această opțiune.

Prezența va fi înregistrată diferit pentru fiecare din cele 2 opțiuni, iar listele electorale folosite vor fi de asemenea diferite.

Alegătorii primesc un buletin pentru europarlamentare și 2 pentru referendum.

Dacă un alegător optează să voteze pentru referendum va primi ambele buletine, neavând posibilitatea să refuze unul. Cei care doresc să nu voteze în același timp pentru europarlamentare și referendum o pot face separat, pe parcursul zilei de duminică 26 mai, până la ora 21:00, când se închid urnele. Este interzisă părăsirea secției de votare cu buletinul de vot.

Alegătorii comunitari cu altă cetățenie decât cea română nu pot vota la referendum.

Se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

Cetățenii care în ziua alegerilor europarlamentare, se vor afla în altă localitate decât cea în care au domiciliul vor vota la orice secție de votare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.

Bucureștenii care au domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector. Poți vota la altă secție de votare doar atunci când te afli în altă localitate, conform legislației în vigoare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, dacă în ziua alegerilor se află în România, își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare organizată în țară.

Cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, dar și cei aflați în ziua alegerilor în străinătate, pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de vot organizată în străinătate. Trebuie să aibă doar un act de identitate valabil.

Forumul EUROSFAT 2019 – miza alegerilor europarlamentare și provocările Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 aprilie 2019, 13:03 / actualizat: 15 aprilie 2019, 12:14

Cea de-a șaptea ediție a Forumului EUROSFAT, evenimentul anual de afaceri europene din România a avut loc în București pe 11 și 12 aprilie și a beneficiat de prezența a peste 600 de participanți, cu precădere cetățeni tineri, reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, activiști, ambasadori care au dezbătut timp de 2 zile cu reprezentanți ai partidelor europene, candidați români și străini la alegerile europarlamentare, reprezentanți ai instituțiilor europene, naționale și locale, primari, reprezentanți ai mediului bancar, privat, de afaceri și academic și antreprenori sociali.   Forumul EUROSFAT are la bază valorile europene ale democrației, implicarea civică și dialogul deschis, beneficiind de patronajul Președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, al Reprezentanței Comisiei Europene în România și al Președinției României la Consiliul UE și de susținerea a 14 sponsori și 18 parteneri.

Anul acesta evenimentul și-a propus ca printr-o dezbatere cetățenească, o sesiune plenară, 8 ateliere tematice și un eveniment cultural să ajute cetățenii români să voteze informat pe data de 26 mai la alegerile europarlamentare. Forumul EUROSFAT este organizat de Centrul de Expertiză Europeană Europuls, o organizație non-guvernamentală independentă de orice organism cu caracter politic, formată dintr-un grup de tineri voluntari români experți în afaceri europene.

Pe 11 aprilie, candidați și reprezentanți ai principalelor partide politice europene au venit în România să discute cu cetățenii despre importanța votului din 26 mai, să afle modul în care aceștia percep UE și ce înseamnă UE pentru ei, dar și pentru a le răspunde la întrebări. Dezbaterea a fost dinamică și interactivă și a angrenat 100 de cetățeni tineri într-un dialog cu Dara Murphy, Vice-președinte și Director de Campanie al Partidului Popular European (PPE), Andi Cristea, Reprezentant al grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D), Michal Berg, Membru al Comitetului Executiv al Partidului Verzilor Europeni (EGP), Daniel Berg, Membru al Boardului Partidului Momentum și candidat la alegerile europarlamentare au discutat despre agenda europeană pentru următorii 5 ani.

Pe 12 aprilie, forumul s-a deschis cu prima dezbatere din acest an între candidații de top ai principalelor partide politice din România la alegerile europene. Dacian Cioloș (Președinte PLUS), Siegfried Mureșan (Membru al Parlamentului European, PNL), Victor Ponta (Președinte Pro România), Eugen Tomac (Președinte PMP) și Tudor-Tim Ionescu (candidat la alegerile parlamentare din partea ALDE) au fost prezenți la Forumul EUROSFAT pentru a răspunde întrebărilor cetățenilor români din sală. Aceștia  au prezentat principalele mesaje pe care vor să le adreseze participanților și pe care doresc ca aceștia să le rețină în ziua votului la alegerile europarlamentare. Cetățenii, alături de reprezentanții societății civile au dorit să afle ce partid ar vota fiecare candidat dacă nu ar putea să îl voteze pe cel propriu, cum doresc partidele să crească participarea la vot atât a tinerilor, cât și a generațiilor de peste 60 de ani. Aceștia s-au arătat interesați de soluții concrete pentru problemele comunităților rurale, a celor de etnie rromă și creșterea reprezentativității tinerilor la nivelul viitorului Parlament European.

Ulterior au avut loc 8 dezbateri tematice, cu vorbitori ce pot fi regăsiți pe www.eurosfat.ro. Temele dezbătute au fost:

• implicarea civică și influența acesteia în rezultatul alegerilor, în care am aflat de la activiști civici și politici și jurnaliști care sunt așteptările societății civile de la candidații români și europeni la alegerile europarlamentare;
• statul de drept și lupta anti-corupție în administrația publică, în care s-au dezbătut moduri prin care poate fi reformată administrația publică astfel încât să devină un mediu atractiv pentru profesioniști și cum poate fi schimbată cultura birocrației și cultura șpăgii;
• construirea unui sistem de sănătate mai sigur și mai eficient, în care reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului României, un manager de spital și reprezentanți ai companiilor farmaceutice au discutat despre cât de pregătită este România pentru revoluția digitală în domeniul sănătății;
• Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și modul în care acesta este adaptat provocărilor curente, o dezbatere cu experți în domeniu din Senatul României, Guvernul României, Comisia Europeană, Parlamentul Europeana și mediul academic;
• Dezvoltarea sustenabilă a zonelor urbane din România, o dezbatere interactivă între primari și consilieri ai orașelor din România și experți au dezbătut despre bune practici în materie de infrastructură, transport și eficiență energetică urbană;
• Politica de comerț a UE și rolul acesteia în modelarea viitorului comerț liber a fost discutată la un nivel înalt de către Ambasadorul Noii Zeelande în România, reprezentanți ai Ambasadei Canadei și Japoniei și o reprezentantă a Comisiei Europene;
• Rolul antreprenoriatului social în UE a fost prezentat de către Ambasadoarea Olandei în România și apoi discutat pe îndelete cu antreprenori sociali din Olanda și România, cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai societății civile, precum și cu Oana Țoiu, candidată la alegerile europarlamentare din partea Alianței 2020 USR-PLUS.
• Eugen Rădulescu (BNR), Raluca Painter (Comisia Europeană), Florin Bâlcan (Provident Financial România), Dragoș Neacșu (Erste Asset Management), Gabriela Folcuț (ARB) și Dr. Bogdan Glăvan (Universitatea Româno-Americană) au prezentat în amănunt moduri în care putem obține piețe financiare mai sigure, mai eficiente și mai incluzive.

Forumul s-a încheiat cu o piesă de teatru interpretată de 9 elevi de liceu care au dorit să convingă publicul de importanța votului și au stârnit o discuție foarte animată în care publicul le-a luat locul actorilor pentru a realiza o piesă de teatru cu final fericit.

Biroul Electoral Central a anuntat rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare

Publicat de Alina Dragomir, 29 mai 2014, 06:41 / actualizat: 30 mai 2014, 10:04

Alianta electorala PSD-UNPR-PC a obtinut 16 mandate de europarlamentar. PNL trimite 6 reprezentanti in Parlamentul European, PDL- 5, UDMR-2 si PMP 2. Si candidatul independent Mircea Diaconu a obtinut un mandat de europarlamentar.