Alegerile europene 2019: un electorat pro-european și tânăr, cu așteptări clare

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 iulie 2019, 15:20

Parlamentul European publică primele rezultate ale Eurobarometrului post-electoral

Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Parlamentul European, tinerii cu o mentalitate pro-europeană au votat, la alegerile europene din mai 2019, într-un număr semnificativ mai mare decât în alți ani. Sondajul, realizat în săptămânile după alegeri, în toate cele 28 de state membre ale UE, arată că  aproape 28.000 de cetățeni din întreaga Uniune Europeană au răspuns la întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene și la subiectele care i-au motivat să voteze.

Primele rezultate ale sondajului arată că sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi: confirmând sondajele pre-electorale, 68% dintre respondenți (+1% față de februarie / martie 2019 ) spun că țara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.

Vocea mea contează

Un aspect și mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creșterea abruptă a numărului cetățenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE”: 56% dintre respondenți împărtășesc acest punct de vedere, o creștere de 7% începând din martie 2019 și cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.

„Cetățenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE și cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE”, a spus Președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, ceea ce înseamnă cea mai mare participare din 1994 până acum.. Cea mai semnificativă creștere a participării la vot a fost înregistrată în Polonia (+ 20%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+1%) și Ungaria (+14 %).

Participarea tinerilor a crescut cu 50%

Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri și și cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influențat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenții între 16/18 și 24 de ani susțin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparație cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creșterea numărului de participanți la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creștere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezența tinerilor și a celor care au votat pentru prima dată depășește orice creștere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.

Votul sub formă de datorie civică, de exprimare a sprijinului pro-european și pentru că lucrurile se pot schimba

Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creștere cu 11% față de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetățeni au votat pentru a-si exprima sprijinul față de UE (25%, o creștere cu 11%) sau pentru că au simțit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creștere de 6%).

„Parlamentul European și alegerile în sine au devenit parte a vieții democratice normale a cetățenilor. Cu toate acestea, aceste alegeri nu au fost doar o expresie a datoriei civice. Cetățenii au votat pentru că susțin UE, pentru că pot face ca lucrurile să se schimbe prin vot. Parlamentul European trebuie să fie de acum înainte la înălțimea acestor așteptări „, a subliniat David Sassoli.

În 27 de state membre, cetățenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În toate cele 28 de state membre, mai mulți respondenți decât în ​​2014 au votat pentru a-și exprima sprijinul față de UE. Cea mai mare creștere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) și Spania (23%, +15%).

Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetățenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influențat decizia cetățenilor au fost economia și creșterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum și drepturile omului și democrația (37%). „Modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor” a apărut, de asemenea, în topul motivației cetățenilor (36%). În 16 țări, respondenții s-au referit la economie și creșterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetățenii din opt țări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.

„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE și apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani și aici vom continua să fim puternici apărători ai așteptărilor cetățenilor noștri „, a spus David Sassoli.

***

Notă pentru jurnaliști:

Sondajul post-electoral al Parlamentului European a fost realizat ca „Eurobarometrul 91.5”. 27.464 de respondenți au fost intervievați față în față de către Kantar din partea Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale UE, provenind din populația în vârstă de peste 15 ani. Întrebările post-electorale au fost filtrate pentru respondenții în vârstă de peste 18 ani (cu excepția Austriei și Maltei, peste 16 ani, și Greciei, peste 17 ani). Interviurile au avut loc în perioada 7-26 iunie 2019.

Un raport complet, precum și toate rezultatele și tabelele vor fi publicate de către Parlamentul European în septembrie 2019.

Rezultate alegeri europene 2019 în diferite ţări

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 mai 2019, 14:42

Potrivit rezultatelor provizorii ale Parlamentului European, privind alegerile desfăşurate în perioada 23-26 mai, Partidul Popular European (PPE, conservator) ar rămâne majoritar cu 180 de locuri, în timp ce socialiștii și democrații rămân pe locul al doilea cu 146 de locuri. În centru, Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) obţine 109 locuri, o creștere clară față de mandatul precedent.

În România, Partidul Naţional Liberal (PNL) se situează pe primul loc cu un procent de 26,79%, urmat de Partidul Social Democrat (PSD) cu 23,39% şi Alianţa 2020 (USR + PLUS) cu 21,40%.

În Germania, partidul cancelarului Angela Merkel, conservatorii din CDU/CSU, ajunge cu siguranță în frunte cu 28,9% din voturi (29 de mandate în Parlamentul European), urmat de Verzi, care vin pe locul al doilea cu 20,5% din voturi (21 de locuri) și devin primul lor rival.

În Austria, Partidul conservatorului Sebastian Kurz, Partidul Popular Austriac (ÖVP), a câștigat 34,9% din voturi, în comparație cu 23,4%  obţinute de opoziția social-democrată a SPÖ și 17,2% pentru Partidul Libertății (FPÖ.

În Regatul Unit, noul partid anti-european Brexit, format de Nigel Farage, care militează pentru o ieșire brutală (fără înțelegere) din Uniunea Europeană, a ajuns pe primul loc la alegeri, cu 31,69% din voturi. Liberal-Democrații, o formațiune pro-europeană, ocupă a doua poziție cu 18,53%, înaintea lui Partidului Laburist al lui Jeremy Corbyn, pe locul al treilea loc (14,08%) și Verzilor (11,1%). Conservatorii aflați la putere din 2010 sunt pe locul al cincilea rând, cu 8,68% din voturi.

Partidul Noua Democrație, din Grecia, se află pe prima poziţie pe conservatorii din cu 33,25 față de 23,74% pentru Syriza, partidul de stânga al premierului Alexis Tsipras.

În Ungaria, Fidesz, partidul premierului Viktor Orbán, este pe primul loc cu un procent de 52,33%, net detaşat de celelalte partide.

În Slovacia, coaliţia – PS/Spolu este în frunte la alegerile europene, cu 20.11%.

În Polonia, naționaliștii conservatori ai Partidului Legii și Justiției (PiS) au câștigat alegerile europene, cu 45,38% din voturi, față de 38,47% pentru Coaliția Europeană, care a reunit o mare parte din opoziția sub conducerea Platformei Civice a Președintelui Consiliului European, Donald Tusk.

În Italia, Liga (extremă dreaptă), partidul lui Matteo Salvini, a ajuns pe prima poziţie cu 34,33% din voturi,  în timp ce Mișcarea Cinci Stele (M5S, antisistem), cealaltă componentă a majorității guvernamentale din Italia, trece pe locul 3, cu 17,07% din voturi.

Alegeri europene: „Giganții web” îi invită pe utilizatori să voteze

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 mai 2019, 21:04

Platformele social-media și serviciile web, folosite de milioane de europeni, s-au alăturat efortului de a reaminti cetățenilor să-și exprime votul în alegerile europene.

Facebook, Google, Snapchat și Twitter sunt printre platformele care oferă servicii suplimentare pentru a se asigura că europenii votează și că alegerile nu sunt compromise online.

Google furnizează caracteristici speciale ale candidaților și le reamintește oamenilor să voteze. Profilurile candidaților sunt și mai vizibile pe YouTube.

Facebook reamintește utilizatorilor săi perioada derulării alegerilor și, în zilele electorale, a creat un buton special: „Am votat”. De asemenea, facebook și-a consolidat eforturile pentru ai face pe utilizatori conștienți de știrile false.

Instagram conține autocolante speciale care fac trimitere la site-ul electoral.

Utilizatorii Snapchat cu vârsta de vot, din întreaga Europă, vor primi un mesaj video de la Team Europe, amintindu-le să voteze.

Twitter a introdus emoji speciale care însoțesc hashtags:  #EUelections2019 și #thistimeimvoting în diferite limbi.

Aici, veți găsi o prezentare generală a acțiunilor întreprinse de platformele sociale și de companiile digitale.

În toate țările Uniunii Europene, peste 426 de milioane de cetățeni sunt eligibili să voteze, între 23 și 26 mai.

10 moduri în care Parlamentul European ne-a îmbunătățit viața de zi cu zi

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 mai 2019, 12:17

În timp ce alegerile europene din 25 mai se apropie, puteți verifica ce a făcut Parlamentul European în ultimii cinci ani pentru a vă îmbunătăți viața de zi cu zi.

Apeluri telefonice mai ieftine

Regulile UE, Roam Like Home, ce au intrat în vigoare începând cu luna iunie 2017, au eliminat taxele de roaming. Europenii au posibilitatea de a apela, trimite texte sms și utiliza internetul mobil la același preț ca acasă. Noua lege limitează apelurile către o altă țară UE la 19 cenți/minut începând cu 15 mai 2019, făcând accesibil contactul cu cei dragi în alte state membre UE pentru toată lumea.

Mai multe opțiuni atunci când faceți cumpărături online

Consumatorii au acces mai larg și mai ușor la produse, rezervări de hoteluri, închirieri de mașini, bilete la festivaluri de muzică din alte state UE și multe altele, în conformitate cu noile norme care abordează „blocarea geografică” nejustificată, intrate în vigoare în întreaga UE din decembrie 2018.

Mai puțin plastic în mări și râuri

Începând cu anul 2015, când Parlamentul European a aprobat noi reguli pentru reducerea utilizării pungilor de plastic ușoare, 72% dintre europeni spun că le utilizează mai puțin. Un alt pas important în ceea ce privește combaterea poluării cu materiale plastice a avut loc în martie 2019, când Parlamentul a aprobat o nouă lege care interzice o gamă de articole de plastic de unică folosință, inclusiv farfuriile, tacâmurile și paiele.

Protecție sporită online

Regulile privind confidențialitatea şi protecția datelor au intrat în vigoare în mai 2018 și oferă cetățenilor europeni mai mult control asupra modului în care sunt utilizate datele lor personale. Parlamentul a actualizat, de asemenea, normele UE privind drepturile de autor în mediul digital.

Drepturi sporite pentru lucrători

În aprilie 2019, Parlamentul a adoptat noi măsuri pentru a reconcilia viața profesională și viața de familie. Părinții ar trebui să aibă cel puțin 10 zile de concediu de paternitate în timp ce îngrijitorii ar trebui să poată lua cinci zile lucrătoare de concediu pe an pentru a se ocupa de rudele foarte bolnave. Parlamentul a introdus, de asemenea, drepturi minime pentru lucrătorii temporari, ce lucrează pe bază de vouchere sau lucrătorii pe platforme, precum Deliveroo sau Uber.

O planetă sănătoasă pentru generațiile viitoare

Într-un vot istoric, în 2016, Parlamentul a aprobat acordul de la Paris, un acord de referință pentru combaterea schimbărilor climatice. Deputații europeni au lucrat de atunci la o serie de măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon și stimularea utilizării surselor regenerabile de energie.

Mai multe oportunități de studiu sau de formare în străinătate

Pentru a permite mai multor europeni să beneficieze de programul educațional și de formare emblematic al UE, în martie 2019, deputații europeni au solicitat ca finanțarea programului Erasmus+ să se tripleze în perioada 2021-2027.

Stimularea creșterii economice

Aprobat de Parlament în decembrie 2018, acordul comercial UE-Japonia este cel mai mare acord comercial bilateral negociat vreodată de Uniune. Alte acorduri comerciale aprobate de Parlament în ultimii ani includ Canada și Singapore.

O Europă mai sigură

Pentru a combate terorismul și alte forme grave de criminalitate, în 2016 Parlamentul European a sprijinit norme care să oblige companiile aeriene să dea autorităților datele pasagerilor pentru toate zborurile către UE și viceversa. În cursul anului următor, deputații europeni au aprobat noi norme la nivelul UE privind lupta împotriva luptătorilor străini și a teroriștilor singuratici. Parlamentul a eliminat, de asemenea, lacunele din legile privind armele din UE și a aprobat norme pentru combaterea finanțării terorismului.

Reducerea facturilor de energie

Consumatorii europeni se pot aștepta să economisească în medie până la 500 de euro pe an la facturile de energie, datorită simplificării etichetării energetice ale aparatelor electrocasnice, aprobată de deputații europeni în 2017.

Alegerile europene vor avea loc în perioada 23-26 mai. Votul dvs. poate contribui la dezvoltarea viitorului Europei și poate influența modul în care Parlamentul ia decizii care vă afectează viața de zi cu zi.

Cifre record pentru videoclipul de campanie al Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 mai 2019, 11:17

Cu mai mult de 75 de milioane de vizualizări într-o săptămână, videoclipul „Alege-ți viitorul”, parte a campaniei PE bazate pe sentimentul solidarității, a avut un impact deosebit.

De la lansarea lui din 25 aprilie, videoclipul de trei minute a fost vizualizat mai mult de 75 de milioane de ori, cifre record pentru o campanie instituțională (cifre actualizate joi, 2 mai, ora 9.00).

Videoclipul este subtitrat în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, în alte limbi europene, în diferite variante naționale ale acelorași limbi (32 în total), precum și în alte cinci limbi importante la nivel internațional (arabă, chineză, rusă, hindi și turcă). Videoclipul a fost produs de asemenea în 31 de limbaje mimico-gestuale și în limbajul mimico-gestual internațional, cu sprijinul Uniunii Europene a Surzilor (EUD).

Pus în scenă de către titratul regizor Frédéric Planchon, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor în Europa și este menit să ne facă să reflectăm asupra importanței votului.

Toate scenele de nașteri din videoclip sunt imagini documentare reale. Fiind una dintre componentele de bază ale campaniei pentru alegerile europene, videoclipul dorește să îi facă pe europeni conștienți de valorile comune, de emoții si responsabilități. După cum spune fetița ce narează povestea: „Fiecare poate influența această lume, dar împreună putem face o schimbare reală. Alege Europa în care vrei să cresc.”

Campania Parlamentului European include de asemenea platforma dedataastavotez.eu ce facilitează implicarea cetățenilor în alegerile europene. Până acum, mai mult de 270.000 de persoane s-au înregistrat pe aceasta platformă la nivel european.

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în toate statele membre între 23 și 26 mai.

Dezbaterea EU’re here to stay la Oradea: Obiective europene, acțiune locală – Orașe creative și durabile

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 aprilie 2019, 14:52

Azi, 11 aprilie, la Oradea, are loc dezbaterea EU’re here to stay: Obiective europene, acțiune locală – Orașe creative și durabile.

Evenimentul este organizat de Biroul Parlamentului European în România și face parte din seria de întâlniri și dezbateri organizate în contextul campaniei de promovare a importanței participării la vot la alegerile europene din 26 mai 2019.

Temele abordate în cadrul dezbaterilorîn care sunt invitaţi experţi sunt:

• Implicarea cetățenilor în dezvoltarea comunității și a orașelor;
• Cum se pot implica companiile mici și mijlocii în susținerea acestor măsuri și cum le pot ajuta să se dezvolte;
• Implicațiile planificării urbane pentru cetățeni și mediul de afaceri;
• Smart Campus – tehnologii inteligente în folosul mediului academic și al studenților pentru creșterea competitivității și îmbunătățirea experienței studenților ;
• Cum vor arăta orașele viitorului? Cât de ”inteligentă” poate să devină România? Care sunt exemplele de succes și care sunt soluțiile pentru prezent și viitor?
• Beneficiile pe care le au autoritățile, companiile și cetățenii de pe urma politicilor de dezvoltare durabilă.

Evenimentul, moderat de jurnalistul Dan Cărbunaru, Director al platformei multimedia Calea Europeană, îi are ca invitaţi pe:

• Mircea MĂLAN, Viceprimar al Municipiului Oradea
• Prof. univ. dr. Habil. Constantin BUNGĂU, Rector Universitatea din Oradea
• Sorin CONSTANTIN, fondator și președinte Fundația Comunitară Oradea
• Alina SILAGHI, director Agenția de Dezvoltare Locală Oradea
• Grațian MIHĂILESCU, fondator UrbanizeHub

Valéry Giscard d’Estaing despre alegerile europene şi interminabilul Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 aprilie 2019, 10:32 / actualizat: 16 aprilie 2019, 16:49

În coloanele ziarului “Le Parisien”, fostul șef de stat estimează că alegerile nu sunt destinate să “rezolve un anumit număr de probleme”

Deși intervențiile sale sunt din ce în ce mai rare, când este vorba de Europa, Valéry Giscard d’Estaing nu ezită să ia cuvântul. La 93 de ani, fostul președinte al Republicii, militant istoric pentru o Europa puternică, acordă un lung interviu ziarului “Le Parisien” înaintea alegerilor europene. Înainte de a vorbi despre negocierile furtunoase legate de Brexit sau criza vestelor galbene, pentru fostul președinte se pune problema înainte de toate să clarifice natura scrutinului din 26 mai. Căci după părerea lui, opinia publică se înșală. “Media descriu alegerile europene ca pe un eveniment politic de natură să rezolve un anumit număr de probleme. Din păcate, nu este cazul, explică el. Dacă se promit mari schimbări pe care Parlamentul European nu are puterea să le facă, va exista o decepție. Ne imaginăm că alegerea Parlamentului European este un act politic fondator, în vreme ce este vorba de un organism a cărui singură putere este de a fi asociat la procesul legislativ european și să exercite un control politic”.

Atmosfera foarte politizată întreținută de aproape toată lumea, în frunte cu partidele și candidații în jurul scrutinului, nu i se pare că merge în direcția corectă: “Aceste alegeri produc o agitație inutilă! Trebuie să fim limpezi: nu este vorba nici de un referendum, nici de o alegere constituantă. Sper că se va reveni la lucruri mai normale; dacă nu, vor exista decepții”.

”Europa trebuie să fie continentul păcii”

Cel care acceptă că “cea mai mare miză colectivă astăzi este venirea unei populații străine în Europa, cu migrația venind de pe continentul african și din Orientul Mijlociu” și insistă pe întărirea necesară a frontierelor spațiului Schengen, revendică, așa cum a făcut întotdeauna, o Europa confederală puternică, în special în termeni de fiscalitate. “Până la urmă, insistă el, “impozitele de stat ar trebui să fie aceleași în toate țările membre și ar trebui un calendar pentru a ajunge la acest rezultat. Ar fi urmarea logică a traiectoriei deschise de succesul monedei comune”, unul din apărătorii fervenți ai căreia a fost Valéry Giscard d’Estaing.

Nu se pune problema unei armate comune a Uniunii Europene, cum intenționează Emmanuel Macron. “Europa trebuie să fie un continent al păcii”, anunță Valéry Giscard d’Estaing. “Ea a fost, din păcate, continental războiului în precedentele două secole. Este o eroare să vrei să faci din ea astăzi continentul unui alt război. Trebuie să evităm să-i dăm Europei o siluetă războinică. Dacă vorbim despre război, ajungem inevitabil să vorbim despre război nuclear. Or, în confederația europeană, după plecarea Marii Britanii, Franța va fi singura țară care să posede armament nuclear și nu este dispusă să-l împartă. Ideea unei armate europene, de tip clasic, nu este realistă”. Dacă susține candidatura Germaniei în Consiliul de Securitate al ONU, nu se pune problema să împartă locul Franței transformându-l în loc european.

”Articolul 50, eu l-am redactat”

Întrebat, ca fiecare intervievat de aproape șase luni, despre criza Vestelor galbene, fostul președinte al Republicii relativizează lucrurile. În opinia lui, e o criză internă care “arată o insatisfacție, care există, care nu trebuie tratată cu dispreț”. El continuă: “Vestele galbene au sentimentul că sunt victime ale unei nedreptăți individuale pe care ar vrea s-o vadă corectată. Acest lucru nu se poate face decât în cadrul unei remanieri foarte largi a cheltuielii publice”.

Cât despre interminabila ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, Giscard este departe de a fi surprins. “Englezii n-au făcut niciodată parte cu adevărat din Europa”, relativizează el. “Ei vor să trăiască independent de UE, totdeauna a fost așa”. “De altfel, articolul 50 eu l-am redactat”, continuă el referindu-se la articolul care permite unei țări să iasă din UE. “Pentru că la vremea aceea, la începutul anilor 2000, a fost o campanie a presei americane care spunea că UE este o închisoare: poți să intri în ea, dar nu poți ieși. Mi-am spus că trebuie, într-adevăr, să prevedem o posibilitate de ieșire în condiții legale, diplomatice. De unde articolul 50 pe care l-am redactat cu mâna mea”.

Temele care îi îngrijorează pe cetăţenii Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 aprilie 2019, 13:26

Sondajul  realizat de YouGov în 14 ţări relevă faptul că unii europeni se pronunţă acum în favoarea „controlului emigraţiei”

Tema emigraţiei atrage mai multă îngrijorare în ţările din sudul şi din estul Europei decât cea a  imigraţiei, potrivit unui sondaj pe tema opiniilor exprimate în 14 ţări din Uniunea Europeană.

Sondajul a fost făcut pentru a se stabili care ar fi principalele motive de îngrijorare înaintea alegerilor parlamentare europene din luna mai., Sondajul a fost efectuat de YouGov, e fost realizat pe un eşantion reprezentativ, fiind chestionate aproape 50.000 de persoane, iar cele 14 ţări consultate vor ocupa 80% din totalul fotoliilor noului parlament.

În Spania, Italia, Grecia, Polonia, Ungaria şi România, şase dintre ţările unde numărul populaţiei este fie extrem de scăzut, fie în scădere simţitoare, tot mai mulţi cetăţeni afirmă că emigraţia este mai îngrijorătoare decât imigraţia, după cum relevă sondajul efectuat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).

România, înregistrează cele mai dure scăderi. În ultimul deceniu, populaţia a scăzut cu aproape 10%, având în vedere că mai ales tinerii pleacă la muncă în Europa de Vest.

Totuşi, în ţările nordice şi occidentale, îngrijorările provocate de imigraţie le depăşesc cu mult pe cele cu privire la emigraţie.

Sondajul a constatat că, deşi subiectul a dominat politica şi retorica UE pe parcursul celor cinci ani de mandat al vechiului parlament, europenii sunt mult mai îngrijoraţi de alte probleme decât migraţia. Mulţi se gândesc şi la corupţie, la naţionalism, la terorism şi la schimbările climei.

La nivelul general al sondajului, 20% s-au arătat îngrijoraţi de emigraţie, iar 32%, de imigraţie.

În unele ţări, temerile legate de emigraţie au ajuns atât de mari, încât mulţi oameni au fost de părere că compatrioţilor lor nu ar trebui să li se permită să părăsească ţara pentru o perioadă lungă de timp.

„Alegerile din UE au fost recomandate drept o bătălie pentru inima Europei”, a declarat Mark Leonard, directorul ECFR, el adăugând că naţionaliştii încearcă să transforme votul într-un referendum pe tema migraţiei.

„Constatările acestui sondaj ar trebui să îi încurajeze pe proeuropeni şi să demonstreze că mai sunt încă voturi de câştigat pentru nişte probleme majore, precum schimbarea climei, tratamentul medical, spaţiul locativ şi nivelul de trai”, a declarat Leonard. „Ar face o mare greşeală strategică dacă ar accepta catalogarea partidelor antieuropene, potrivit căreia alegerile vor fi câştigate sau pierdute numai din cauza migraţiei”.

Lideri populişti, precum Viktor Orbán al Ungariei şi Matteo Salvini al Italiei, caută să facă din migraţie principala problemă şi totodată miezul alegerilor din 23-26 mai, când 374 de oameni vor vota noul parlament pentru următorul mandat de cinci ani. Recent, guvernul lui Orbán a apelat la un afiş-sperietoare, avertizând în legătură cu politica Bruxelles-ului pe tema migraţiei.

Ungaria a refuzat să preia refugiaţi în conformitate cu sistemul de cote al UE şi continuă să blocheze o lege europeană care propune un sistem permanent de redistribuire a azilanţilor. Afişul era dedicat acestui subiect, iar textul era următorul: „Vor să introducă nişte cote obligatorii de relocare”.

Orbán, asupra căruia se fac presiuni pentru ca el să părăsească grupul parlamentar european de centru-dreapta, a cerut ca politica pe tema migraţiei „să fie retrasă de pe agenda comisiei şi să fie realocată statelor membre”. Statele membre ale UE au deja un rol decisiv în privinţa politicii cu privire la migraţie.

Deşi Orbán şi-a redus atacurile din presă în urma presiunilor exercitate de aliaţii săi din Partidul Popular European, el a dat de înţeles că şi-ar putea relua campania anti-UE. „Acum, datoria noastră este să îi informăm încontinuu pe oameni în legătură cu planurile Bruxelles-ului”.

Dar, în ultimii doi ani, cifrele din domeniul imigraţiei au scăzut mult: potrivit UNHCR, în 2018, numărul persoanelor care au traversat Marea Mediterană a depăşit cu puţin 116.000, fiind cu aproape 90% mai mic decât numărul celor care făceau acest drum în 2015.

Sondajul a constatat că fundamentalismul islamic reprezintă principala îngrijorare – unul din cinci europeni arătându-se îngrijorat din această cauză – deşi îngrijorarea este cu mult mai mare în ţări precum Belgia, Franţa şi Olanda decât în estul Europei.

În aproape toate ţările, majoritatea chestionaţilor sunt de acord că problemele legate de mediu trebuie să devină o prioritate, chiar dacă asta ar afecta creşterea economică.

Dar cifrele au mai demonstrat totodată că, în diverse ţări, îngrijorările diferă, ceea ce înseamnă că, la nivelul continentului, alegerile vor avea mize diferite.

În Italia, România şi Grecia, economia reprezintă singura mare îngrijorare. În şapte dintre ţări – Ungaria, Italia, Polonia, România, Spania, Grecia şi Slovacia – peste 50% dintre persoanele chestionate au afirmat că o problemă importantă este corupţia.

Unii experţi au avertizat partidele de centru şi tradiţionaliste să nu accepte o abordare pro şi contra UE, ei temându-se că asta i-ar încuraja pe populişti să-şi precizeze argumentele-sperietoare.

Ca amploare, alegerile europene se situează pe locul al doilea în lume, după cele din India. Alegători din 27 de ţări urmează să aleagă 705 europarlamentari, care îşi vor prelua mandatul pe 2 iulie. Regatul Unit nu este programat să participe şi va trebui ca, până pe 12 aprilie, să informeze UE dacă doreşte să-şi aleagă euoparlamentari, asta însemnând o lungă amânare a Brexitului.

*Acest articol este rodul unei îndelungate colaborări sub genericul „Europa” între „The Guardian” şi alte cinci importante ziare europene – Le Monde, Süddeutesche Zeitung, La Stampa, La Vanguardia şi Gazeta Wyborcza, care l-au publicat în ediţia lor.

Alegeri europene: Macron va publica un articol în cele 28 de țări ale Uniunii

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 martie 2019, 08:45

Potrivit “Le Figaro”, Macron va lansa marți campania LREM pentru alegerile europene, cu un text publicat în mai multe ziare europene

Emmanuel Macron întră în campanie pentru Europa. Presedintele Republicii a făcut tot timpul din proiectul european calul lui de bătaie. La apropierea alegerilor europene, de la sfârșitul lunii mai, el se pregătește să urce pe metereze pentru a apăra visul european pe care îl are în minte de la venirea sa la Palatul Élysée, în mai 2017. Astfel, scrie “Le Figaro”, Emmanuel Macron pregătește un articol care va fi publicat marți, 5 martie, în ziarele din cele 28 de țări ale Uniunii Europene.

“Șeful statului nu vrea să le vorbească numai francezilor. El vrea să se adreseze tuturor cetățenilor europeni”, explică pentru cotidian un apropiat al președintelui. Palatul prezidențial lucrează la acest articol  de mai multe săptămâni, foarte în secret. Publicarea textului ar trebui de altfel să marcheze adevărata lansare a campaniei partidului prezidențial în vederea scrutinului din 26 mai din care va rezulta un nou Parlament European. Unii ard deja de nerăbdare și privesc textul ca pe un “generic… un fel de anunț” al campaniei LREM.

O sursă din anturajul președintelui nu a confirmat Agenției France-Presse publicarea unui asemenea text, anunțând totuși pentru începutul săptămânii viitoare ceea ce va fi “luarea de cuvânt cea mai puternică” a lui Emmanuel Macron despre Europa, de peste un an. Intervenția șefului statului se va înscrie “în continuarea discursului de la Sorbona” din toamna lui 2017, a declarat această sursă pentru AFP.

Guvernul a primit consemnul să fie foarte discret deocamdată despre Europa. Doar de la mijlocul săptămânii viitoare se vor putea exprima și alătura pozițiilor șefului statului. Poziții împotriva curentului ale valului naționalist și populist reprezentat în special de noua stea a unei părți a Europei, Matteo Salvini, vicepremierul italian. De altfel, Emmanuel Macron va fi duminică seară, la o ora de maximă audiență, invitatul canalului italian Rai 1.  Un interviu în timpul căruia problema europeană va fi abordată pe larg.

O contrapondere la argumentația Brexit

Căci miza este importantă: “Suntem într-un moment crucial al istoriei Europei. Asistăm în prezent la dezintegrarea sa. Ea este în pericol. Ideea este deci să se spună că e urgent să fie regândită, căci avem nevoie de ea”, explică pentru “Le Figaro” o sursă apropiată. “Președintele vrea să tragă un semnal de alarmă” în scopul trezirii conștiințelor și să ducă la reconstruirea unui adevărat “proiect comun”.

Emmanuel Macron își rafinează argumentația care ar trebui, în parte, să se sprijine pe teama de Brexit, negocierile pentru care au fost totdeauna dificile și nu au dus deocamdată la un acord clar și acceptat de toate părțile interesate. Șeful statului vrea să opună retoricii naționaliste și izolationiste a Brexit viziunea sa și voința pentru o “Europă care protejează” și un “suveranism pozitiv, fiind împărtășit”. Dincolo de argumentație, rămâne de văzut ce echipă va conduce proiectul european al șefului statului. Potrivit BFM TV, ministrul sănătății, Agnès Buzyn, ar putea juca un rol primordial în campania LREM.

Candidații „cap de listă” și alegerea Comisiei Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 februarie 2019, 16:07 / actualizat: 19 februarie 2019, 17:57

Procedura candidaților „cap de listă”, folosită prima dată în alegerile europene din 2014, oferă cetățenilor europeni un cuvânt de spus cu privire la candidații la funcția de Președinte al Comisiei Europene.

Pe baza rezultatelor alegerilor europene, unul dintre candidații „cap de listă” va fi ales Președinte al Comisiei de către Parlamentul European, după ce este propus în mod oficial de către șefii de stat și de guvern, care vor lua în considerare rezultatele alegerilor europene.

Așa s-a întâmplat pentru prima dată în 2014, când candidatul „cap de listă” al Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, a fost numit Președintele Comisiei. Înaintea alegerilor din 2014, cinci partide politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă”.

Partidele europene își desemnează candidații „cap de listă” pentru alegerile din 2019

Majoritatea partidelor politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă” la congresele din toamna și iarna anului 2018. Ei își vor prezenta și susține programele politice despre viitorul Europei în dezbateri în direct organizate în cursul campaniei din 2019.

Un partid politic european funcționează la nivel european, alcătuit din partide naționale din statele membre, cu parlamentari aleși în cel puțin un sfert din statele membre. Noi norme privind finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene au fost aprobate în aprilie 2018. Mai multe despre procedura numirii candidaților „cap de listă”.

Partidul Popular European (PPE)

Partidul Popular European (PPE) l-a desemnat pe Manfred Weber (CDU,Germania) drept candidat „cap de listă” pentru alegerile europene, în cadrul congresului partidului care a avut loc la Helsinki în data de 8 noiembrie.

Weber, în vârstă de 46 de ani, și-a început cariera politică în Parlamentul regional în 2002 și a fost ales în Parlamentul European în 2004. Începând cu anul 2014, a ocupat funcția de președinte al grupului PPE.

Candidatul a obținut diploma de inginer fizician la Universitatea de Științe Aplicate din München.

Partidul Socialiştilor Europeni (PES)

Fiind singurul candidat „cap de listă” al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Frans Timmermans, în vârstă de 57 de ani, a fost nominalizat oficial de către membrii congresului în Lisabona, în perioada 7-8 decembrie 2018.

Timmermans (PvdA, Olanda) deține în prezent funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. El a fost ales pentru prima dată în Parlamentul olandez în 1998. Din 2007 până în 2010 a fost secretar de stat pentru Afaceri Europene, iar din 2012 până în 2014 a deținut funcția de ministru al afacerilor externe în cabinetul lui Mark Rutte. Domnul Timmermans deține o diplomă în limba și literatura franceză de la Universitatea Radboud.

Conservatorii și reformatorii Alianța Europei (ECR)

Jan Zahardil (Partidul Democrat Civic, Republica Cehă) a fost desemnat în calitate de candidat „cap de listă” al partidului său, în data de 14 noiembrie. Zahardil, în vârstă de 55 de ani, este membru al Parlamentului European și a Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). De asemenea, el servește și drept Președinte al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor din Europa (ACRE). Înainte de începerea carierei sale în calitate de membru al Parlamentului European în 2004, a fost membru al Camerei Deputaților din Republica Cehă. Dl. Zahradil este cercetător de profesie, deținând o diplomă de licență de la Universitatea din Praga.@zahradilJan

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE)

În timpul congresului de la Madrid din 8 – 10 noiembrie, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și-a anunțat planurile de a desemna o echipă de lideri liberali, în locul unui singur candidat „cap de listă”, care să candideze la alegerile europene.

Partidul Verzilor Europeni

Ska Keller, 37 de ani, si Bas Eickhout, 42 de ani, sunt cei doi candidați „cap de listă” ai Partidului Verzilor Europeni anunțați cu ocazia Consiliului de Toamnă al partidului organizat între 23 și 25 noiembrie 2018 la Berlin.

Ska Keller, (Bündnis 90/Die Grünen, Germania) a studiat Studii islamice, turce și evreiești la Universitatea Liberă din Berlin și la Sabanci Üniversitesi din Istanbul. Aleasă deputat european pentru prima oară in 2009, a fost candidat „cap de listă” pentru Partidul Verzilor Europeni și la alegerile din 2014. Keller este co-președinte al grupului verzilor din PE.

Bas Eickhout (GroenLinks, Olanda) a studiat chimie și științele mediului la Universitatea Radbound din Nijmingen. Ulterior a devenit cercetător la Agenția pentru evaluarea impactului asupra mediului din Olanda. Este membru al Parlamentului European din 2009.

Partidul Stângii Europene

Partidul Stângii Europene i-a ales pe Violeta Tomič, 56 de ani, și Nico Cué, 62 de ani, in postura de candidați „cap de listă”. Violeta Tomič (Levica, Slovenia) este membru al Parlamentului sloven din 2014 și vice-coordonator al partidului national Levica.

Nico Cué (Liège, Belgia) este figura centrală a mișcării sindicale valone și internaționale și a fost secretar general al muncitorilor din sectorul oțelului in sindicatul FGTB ((Fédération Générale du Travail de Belgique) timp de 12 ani.

Duelul între progresiști ​​și populiști accentueazā tensiunile dintre Franţa şi Italia

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 februarie 2019, 11:50 / actualizat: 13 februarie 2019, 13:36

Alegerile europene din 26 mai 2019 constituie o miză mai mare decât cea anticipată de analişti. Din motive electorale și de politică internă, provocările populiştilor cresc tensiunile dintre Paris și Roma, ceea ce a impus măsuri diplomatice, din partea Ministerului francez al Afacerilor Externe, care au culminat cu rechemarea ambasadorului Franței în Italia. Ambasadorul Christian Masset, diplomat de carieră, aflat în post la Roma pentru a doua oară în cariera sa, a reușit să stabilească un dialog constant până la sfârșitul ultimului guvern Gentiloni (n.r. 1 iunie 2018), când viziunea proeuropeană a început să fie influenţată de populişti.

Săptămâna trecută, cu ocazia unei zile de manifestaţie, la Paris (n.r. marți, 5 februarie), vicepremierul Luigi Di Maio, împreună cu o delegație a partidului extremist Mişcarea 5 Stele (M5S) s-a întâlnit cu reprezentanţi ai „vestelor galbene” pentru a discuta despre o posibilă alianță în vederea alegerilor europene.

Într-o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului Europei și Afacerilor Externe de joi, Franța afirmă: „Aceste interferențe constituie o provocare suplimentară și inacceptabilă. Ele încalcă respectul pe care guvernele alese în mod democratic și liber trebuie să-l aibă între ele”.

Parisul consideră că această provocare face parte dintr-o succesiune de „acuzații repetate” la adresa Franței, din ultimele luni, „atacuri nefondate” și „afirmații scandaloase”, în timp ce Luigi Di Maio a declarat că întâlnirea sa cu „vestele galbene este legitimă”: „Pentru mine, această întâlnire nu este o provocare pentru actualul guvern francez, ci o întâlnire importantă cu o forță politică cu care împărtășim atât de multe revendicări, cum ar fi democrația directă, pentru a da mai multă putere cetățenilor”.

O altă problemă care a accentuat disensiunile dinbtre Franţa şi Italia se referă la viitorul şantierului TGV Lyon-Torino, în care acelaşi Luigi Di Maio pentru a-și satisface electoratul, a oprit proiectul invocând o evaluare costuri/beneficii puternic părtinitoare, ceea ce a iritat puternic Parisul.

Retragerea ambasadorului francez a determinat o abordare împăciuitoare a guvernului italian fără însă ca acesta să îşi ceară scuze.

Giuseppe Conte, șeful guvernului, a relativizat gravitatea acestei dispute diplomatice: „Cu Franța, există o confruntare cu privire la imigrație și la cooperarea cu Africa, subiecte asupra cărora este legitimă deschiderea unei dezbateri nu numai naționale, ci și europene. Nu cred deloc că raportul cu Franța este compromis, există un raport atât de vechi între cele două țări încât oricare ar fi schimburile, inclusiv instituționale, ceva mai aprige, sunt convins că acestea vor fi depășite”.

Ministrul italian al Afacerilor Interne, Matteo Salvini, l-a invitat pe omologul său francez, Christophe Castaner, să discute problemele apărute în domeniul lor de competență, în urma rechemării la Paris a ambasadorului francez în Italia.

„Dintotdeauna, țările noastre au avut relații bilaterale puternice, în special în ceea ce privește securitatea, terorismul și imigrația”, spune Salvini, șeful Ligii (partid de extremă dreaptă), într-o scrisoare trimisă vineri, 8 februarie. Aceste relații „pot și trebuie dezvoltate în continuare într-un interes strategic reciproc”, adaugă el. ” În acest context, aș fi deosebit de încântat să vă invit la Roma, pentru o discuție și un schimb fructuos cu privire la dosarele în curs”. În scrisoarea sa, Salvini a declarat că este „foarte interesat de colaborarea pe care ați propus-o cu privire la repatrierea migranților economici”.

Franța, la rândul său, avertizează: acum la Roma trebuie „să acționăm pentru a regăsi relația de prietenie și respect reciproc, la înălțimea istoriei și a destinului nostru comun”.

El PERIODICO (Spania) subliniază că dincolo de scandalul diplomatic, ultima ciocnire dintre Paris și Roma anunță culoarea bătăliei dintre progresiști ​​și populiști, care va constitui coloana vertebrală a campaniei electorale pentru Parlamentul European în luna mai, o bătălie aproape personală dintre președintele francez, Emmanuel Macron, și numărul doi al guvernului italian, Matteo Salvini.

Un duel între două viziuni asupra Europei și două căi de a face politică. Dacă Macron a devenit steagul taberei progresiste, Salvini încearcă să se unească în tabăra populistă cu premierul ungar Viktor Orbán şi cu franţuzoaica Marine Le Pen – extrema dreaptă.

Propaganda: „Armele folosite împotriva noastră continuă să evolueze”

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 februarie 2019, 16:49

„Cea mai mare îngrijorare o reprezintă platformele de social media”, avertizează eurodeputata Anna Fotyga, membră din grupul CRE.

Propaganda ostilă care urmărește să submineze UE ar putea influența deznodământul alegerilor europene care vor avea loc în luna mai 2019. Eurodeputații sunt îngrijorați de influența acesteia asupra platformelor de social media și propun măsuri noi. Am discutat despre raportul referitor la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa cu eurodeputata Anna Fotyga, autoarea raportului.

Parlamentul cere mai multe măsuri împotriva dezinformării

Conform raportului, răspândirea dezinformării a devenit mai sofisticată datorită unor instrumente noi și mai agresive. De asemenea, raportul condamnă acțiunile din ce în ce mai agresive ale Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord. Potrivit eurodeputaților, aceste state încearcă să submineze democrațiile europene și suveranitatea tuturor țărilor din Parteneriatul Estic, să influențeze alegerile și să sprijine mișcările extremiste. Acest raport urmează să fie dezbătut și votat în cadrul sesiunii plenare din martie. Doamna Fotyga este responsabilă de coordonarea acestui raport în Parlament

Cât de protejate sunt alegerile europene de interferențele unor părți terțe, atacurile cibernetice și propaganda ostilă?

Vorbim despre 27 de procese electorale paralele unice în fiecare stat membru, care pot fi vizate de actori ostili ce folosesc un set de instrumente adaptate: utilizarea răuvoitoare a roboților, algoritmi, inteligența artificială, trolii, tehnologii din categoria „deepfake” și conturi false în campaniile politice precum și atacurile cibernetice în timpul procesului electoral.

Sunt sigură că, în urma unor cazuri recente de amestec în alegeri și în referendumuri, statele membre au început să evalueze situațiile pe teritoriile lor. Cu toate acestea, investițiile în capacitatea de a contracara campaniile de dezinformare și de a îmbunătăți capacitatea cetățenilor de a detecta dezinformarea necesită timp, iar armele folosite împotriva noastră continuă să evolueze. Acesta este motivul pentru care au fost luate anumite măsuri la nivelul UE, cum ar fi codul de bune practici al UE împotriva dezinformării, care asigură transparența publicității politice și încurajează acțiuni decisive împotriva conturilor false de pe platformele de social media.

Ce trebuie să îmbunătățim?

Trebuie să fim cu un pas înainte, în loc să reacționăm pur și simplu. Cu siguranță trebuie să fim mai concentrați asupra utilizării necorespunzătoare a inteligenței artificiale, precum și asupra dezvoltării acesteia pentru a putea contracara propaganda.

Ceea ce este necesar pentru obținerea succesului este numirea publică a făptașilor, a sponsorilor acestora și a obiectivului pe care aceștia doresc să-l împlinească. Un răspuns robust al UE ar trebui să includă o serie de măsuri, inclusiv sancțiuni specifice.

Sunt unele țări UE mai vulnerabile la dezinformare?

Operațiunile de informare agresivă sunt parte a unei strategii mai largi. Războiul de informații care acompaniază ofensivele militare ar trebui luate în serios și contracarate cu determinare și unitate. Campaniile de dezinformare ale Rusiei continuă să se concentreze asupra estului Ucrainei și Crimeei, însă întotdeauna țintește țările în care vede legături culturale, istorice, lingvistice sau politice. Proiectul „EUvsDisinfo” a demascat peste 4.000 de cazuri de campanii de dezinformare referitoare la o serie largă de teme.

Cum ne putem asigura că în timp ce combatem propaganda nu încurajăm cenzura sau nu împiedicăm libertatea de exprimare?

Așa cum am evidențiat în raportul nostru, libertatea de exprimare precum și pluralismul media stau la baza unei societăți democratice și oferă cele mai bune garanții împotriva dezinformării și propagandei ostile. Cenzura ne-ar submina. Din acest motiv, subliniem importanța transparenței proprietății mass-media și a pluralismului. Cea mai mare îngrijorare pe care o subliniem în raportul nostru o reprezintă platformele de social media. Înțelegem că interzicerea conturilor suspecte poate fi considerată drept cenzură și, prin urmare, astfel de acțiuni trebuie să fie clar justificabile.

Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 4 – 10 iunie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 iunie 2018, 14:33

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 4 – 10 iunie 2018:

Facebook/ Utilizarea abuzivă a datelor. Ca urmare a întâlnirii din data de 22 mai dintre fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg și conducerea politică a Parlamentului, deputații europeni vor dezbate modul în care se va asigura protecția datelor și prevenirea utilizării ilegale a informațiilor personale colectate, într-o audiere publică. Printre vorbitori se vor afla jurnaliști și informatori din spatele dezvăluirilor mass-media în cazul Cambridge Analytica. (luni)

Pachetul de mobilitate. Comisia pentru transport va vota cu privire la îmbunătățirea condițiilor de muncă în ceea ce privește transportul rutier și concurenței între transportatori. Normele vizate vor contribui la intensificarea aplicării legii cu scopul combaterii practicilor ilegale, cum ar fi utilizarea societăților de tip „cutie poștală” sau încălcarea limitelor de operare pe piețele naționale ulterior livrării transfrontaliere (așa numitul cabotaj). Acestea vor clarifica, de asemenea, regulile privind aplicarea legislației naționale privind salariul minim, precum și asigurarea de condiții optime de odihnă pentru șoferi. (luni)

Uniunea Digitală: circulaţia liberă a datelor fără caracter personal în UE. O propunere care interzice statelor membre să impună restricții teritoriale nejustificate în ceea ce privește prelucrarea datelor non-personale (de exemplu, în sectoarele financiare, sănătate, fiscale, telecomunicații și guvern) va fi votată de Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor. O astfel de propunere ar reduce birocrația și ar elimina barierele inutile pentru întreprinderi. Acesta este considerat un factor cheie pentru o economie competitivă în domeniul datelor la nivel european. (luni)

Autorizarea pesticidelor. Comisia specială pentru procedura de autorizare în UE a pesticidelor va analiza avizul Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA) cu privire la proiectele de rapoarte de evaluare și la clasificarea substanțelor active de către Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), cu reprezentanți ai ambelor agenții. (joi)

Premiul Sakharov/ Conferința aniversară de 30 de ani. Deputații din comisiile pentru Afaceri Externe, Drepturile Omului și Dezvoltare vor privi asupra celor 30 de ani de la acordarea Premiul Sakharov. În cadrul unei conferințe de două zile, aceștia vor evidenția implicarea UE în chestiunea drepturilor omului prin intermediul unor dezbateri cu experți la nivel înalt, câștigători ai premiului Sakharov și apărători ai drepturilor omului din întreaga lume și vor vizita expoziția (itinerantă) „Ei ne apără libertățile” (They Defend our Freedoms) – 30 de ani de la acordarea Premiului Sakharov pentru libertatea de gândire”. (luni și marți)

Pregătiri pentru sesiunea plenară. Grupurile politice se vor pregăti pentru dezbaterile și voturile care vor alea loc în cadrul sesiunii plenare din luna iunie, printre care se numără și viitorul summit UE, acordul nuclear al Iranului, componenţa Parlamentului și redistribuirea locurilor după alegerile europene de anul viitor, siguranța în utilizarea dronelor, securitatea cibernetică și relațiile UE-NATO. De asemenea, deputații europeni vor continua discuțiile cu șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE cu privire la viitorul Europei, de această dată cu prim-ministrul olandez, Mark Rutte.

Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va prezenta discursul de deschidere în cadrul evenimentului Zilele Dezvoltării Europene și se va întâlni cu președintele Rwandei, Paul Kagame, președintele Nigerului, Mahamadou Issoufou, preşedintele Liberiei, George Weah și președintele muntenegrean, Milo Djukanovic, marți.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 21 – 27 mai

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 mai 2018, 15:27 / actualizat: 25 mai 2018, 13:37

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 21 – 27 mai:

Mark Zuckerberg. Președinții și liderii grupurilor politice se vor întâlni, în cadrul Conferinței președinților Parlamentului European, cu fondatorul și CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, marți, la ora 18.45 (ora României), pentru a discuta despre utilizarea datelor personale ale milioane de utilizatori Facebook din UE. După întâlnire, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va informa media cu privire la discuții. Regulamentul UE privind protecția generală a datelor (GDPR) intră în vigoare vineri, 25 mai. (Marţi)

Un an până la alegerile europene din 2019 – Un eveniment special de presă al președintelui PE Antonio Tajani va avea loc miercuri, la ora 11:30 (ora României). Antonio Tajani va marca începutul numărătoii inverse de 365 de zile pentru următoarele alegeri europene, care vor avea loc în perioada 23-26 mai 2019, și va comenta rezultatele celui mai recent sondaj de opinie de tip Eurobarometru care va fi lansat în aceeași zi. (Miercuri la ora 11:30)

Eurobarometru 2018. Rezultatele unui sondaj de tip Eurobarometru, care măsoară nivelul de sprijin al cetățenilor pentru Uniunea Europeană și, în special, pentru Parlamentul European, vor fi anunţate miercuri. Sondajul se referă, printre altele, la subiectele campaniei electorale și la opiniile privind votarea și partidele politice noi și emergente. (Miercuri)

Taxarea rutieră în UE. Principii de taxare rutieră actualizate la nivelul UE vor fi votate în cadrul Comisiei pentru transporturi. Acestea au ca scop creșterea transportului rutier mai curat și asigurarea unui tratament echitabil pentru utilizatorii drumurilor şi includ o propunere de introducere treptată a taxelor bazate doar pe distanțe, în locul celor bazate pe timp. Aceste reguli se vor aplica atunci când o țară a UE are deja sau decide să introducă tarife pentru transportul rutier. (Joi)

Bugetul UE în 2019. Comisarul pe Buget, Günther Oettinger, va prezenta proiectul de buget anual al UE pentru 2019 Comisiei pentru bugete. Prioritățile deputaților europeni, stabilite în martie, sunt creșterea, inovarea, competitivitatea, securitatea, combaterea schimbărilor climatice, tranziția la energia regenerabilă și migrația. (Miercuri)

Pregătiri pentru sesiunea plenară. Grupurile politice se vor pregăti pentru dezbaterile și voturile din plenul din luna mai de la Strasbourg, printre altele privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping și subvenționate din țările terțe, reintegrarea lucrătorilor care se recuperează în urma accidentărilor și bolilor, funcționarea spațiului Schengen și impactul delocalizării asupra lucrătorilor și regiunilor. De asemenea, deputații europeni vor continua discuțiile cu șefii de stat și de guvern ai UE cu privire la viitorul Europei, de această dată cu premierul luxemburghez, Xavier Bettel. În cele din urmă, președintele Guineei Alpha Condé și președintele Columbiei Juan Manuel Santos Calderón vor avea intervenţii în plen.

Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, va deschide marți un seminar de presă  despre alegerile europene din 2019 și va deschide miercuri evenimentul „One Year to Go”. Președintele PE se va întâlni, de asemenea, cu președintele Gambiei, Adama Barrow, miercuri. În ziua următoare, va participa la evenimentul pentru cea de-a 60-a aniversare a Comitetului Economic și Social European.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Uniunea Europeană pentru cetăţeni (II)

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 noiembrie 2017, 10:59

Oricare cetățean al unui stat membru este considerat în mod automat a fi un cetățean al Uniunii Europene. Cetățenii europeni au dreptul la:
• circulație liberă pe teritoriul UE
• a locui, studia, lucra și a face afaceri în alte state membre
• a vota sau a candida la la alegerile europene din statul membru în care locuiește
• a vota sau a candida la la alegerile locale din statul membru în care locuiește
• a înainta petiții către Parlamentul European dacă drepturile le-au fost încălcate
• a înainta plângeri către Mediatorul European dacă au o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE
• a cere asistență de la oricare ambasadă a unui stat membru dacă au dificultăți într-o țară în care România nu are ambasadă
• a accesa documente ale UE, cu anumite restricții
• a se adresa, în scris, Uniunii Europene în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale și a primi răspuns în aceeași limbă
• tratament egal; cetățenii europeni nu trebuie să fie discriminați pe motive de naționalitate.

Membrii Parlamentului European, pe deplin conștienți de rolul pe care îl joacă în păstrarea și promovarea democrației, sunt întotdeauna deschiși să asculte opiniile cetățenilor pentru a le lua în considerare. Din aceste considerente a apărut ghidul pentru cetăţeni – un proiect al Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Uniunea Europeană pentru cetăţeni

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 noiembrie 2017, 08:05 / actualizat: 20 noiembrie 2017, 12:36

Oricare cetățean al unui stat membru este considerat în mod automat a fi un cetățean al Uniunii Europene. Cetățenii europeni au dreptul la:

• circulație liberă pe teritoriul UE
• a locui, studia, lucra și a face afaceri în alte state membre
• a vota sau a candida la la alegerile europene din statul membru în care locuiește
• a vota sau a candida la la alegerile locale din statul membru în care locuiește
• a înainta petiții către Parlamentul European dacă drepturile le-au fost încălcate
• a înainta plângeri către Mediatorul European dacă au o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE
• a cere asistență de la oricare ambasadă a unui stat membru dacă au dificultăți într-o țară în care România nu are ambasadă
• a accesa documente ale UE, cu anumite restricții
• a se adresa, în scris, Uniunii Europene în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale și a primi răspuns în aceeași limbă
• tratament egal; cetățenii europeni nu trebuie să fie discriminați pe motive de naționalitate.

Membrii Parlamentului European, pe deplin conștienți de rolul pe care îl joacă în păstrarea și promovarea democrației, sunt întotdeauna deschiși să asculte opiniile cetățenilor pentru a le lua în considerare. Din aceste considerente a apărut ghidul pentru cetăţeni – un proiect al Biroului de Informare al Parlamentului European în România.