„Ianuarie românesc la Jula”, eveniment aniversar dedicat Unirii Principatelor Române şi Zilei Culturii Române

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 februarie 2020, 12:47

Sub genericul „Ianuarie românesc la Jula” a avut loc pe 29 ianuarie, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, un eveniment cultural artistic dedicat Unirii Principatelor, Zilei Culturii Române şi aniversării a 69 de ani de la apariţia revistei „Foaia românească”. Organizatorii şi gazdele întâlnirii, care a reunit români din Ungaria de la Jula, Micherechi, Aletea şi din România de la Arad, Oradea şi Chişineu-Criş, au fost Florin Vasiloni, consul general al României la Jula şi Marius Maghiaru, preşedinte UCRU. Manifestarea culturală s-a organizat anul acesta în colaborare cu săptămânalul „Foaia românească”, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad şi şcolile generale bilingve din Jula şi Micherechi.

După cuvintele de salut ale organizatorilor, a adresat un mesaj de salut din partea conducerii universităţii arădene şi doamna decan Alina Pădurean, care a lansat şi două volume în limba română şi engleză, apărute la Editura „Presa Universitară Clujeană”, intitulate: „Europa: Tradiţie, cultură şi administraţie”, ce cuprind referatele prezentate la o conferinţă internaţională de la Arad, organizată în colaborare cu Consulatul General al României la Jula.

La eveniment, doamna Eva Șimon, redactor şef la „Foaia românească” a vorbit pe scurt despre trecutul de 69 de ani ai revistei românilor din Ungaria, înfiinţată pe 15 ianuarie 1951 şi a prezentat publicaţia anuală „Calendarul Românesc 2020”.

Celebrarea Unirii Principatelor Române, moment de însemnătate istorică petrecut la 1859, a fost marcat printr-o prezentare despre Unirea Principatelor Române şi contextul realizării ei, despre Revoluţia de la 1848, Generaţia paşoptistă şi despre reformele lui Alexandru Ioan Cuza, oferită publicului de către Robert Sălăjan, profesor de istorie la Liceul „N. Bălcescu” din Jula.

Luceafărul poeziei româneşti a fost elogiat printr-un montaj literar-artistic de poezii şi cântece, în interpretarea directoarei Ana Ruja şi a elevilor de la Şcoala Generală Românească din Micherechi, îndrumaţi de către profesoara Mihaela Baicu, urmaţi apoi de un program al elevilor de la Şcoala Generală „Nicolae Bălcescu” din Jula, sub coordonarea profesoarelor Beata Condoroș, Maria Sucigan și Livia Stăvaru.

Serata s-a încheiat cu un recital muzical susţinut de tânărul Alexandru Ticula, de la Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara, care a încununat manifestarea culturală.

La eveniment au participat zeci de reprezentanţi şi conducători ai comunităţii româneşti din Ungaria, şi oaspeţi de seamă din România, între care s-au numărat PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, Gheorghe Cozma, președintele AŢRU, Vasile Sucigan, președintele Autoguvernării Românești din Jula, Maria Gurzău Czegledi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, Bogdan Geană, reprezentantul ICR Budapesta, filiala Seghedin, Ligia Mirișan, directorul Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” din Oradea, Viorica Cherteș, președinta Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Oradea, Amelia Palcu, directorul Liceului „Mihai Veliciu” din Chișineu-Criș, Margareta Tat, primarul comunei Micherechi, Gheorghe Sălăjan, primarul comunei Aletea şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ şi de presă.

Serata s-a încheiat cu o recepţie oferită de către Consulatul General al României la Jula, unde participanţii de aici şi de dincolo de graniţă au continuat discuţiile într-o atmosferă de prietenie.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Românii şi-au ales noii deputaţi în autoguvernările locale, teritoriale şi în AŢRU

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 octombrie 2019, 16:13 / actualizat: 16 octombrie 2019, 22:06

La alegerile de autoguvernări locale şi minoritare din duminica trecută, 13 octombrie 2019, au fost aleşi, pe lângă primarii şi consilierii locali, şi deputaţii în autoguvernările româneşti din Ungaria. Aceştia au fost aleşi pentru o perioadă de cinci ani.

În localităţile cu o însemnată populaţie de naţionalitate română au câştigat luptele electorale următorii primari: La Micherechi îşi va putea începe al treilea ciclu de primar în fruntea satului Margareta Tat (Fidesz).

Foto: Votare la Micherechi

La Otlaca-Pustă va rămâne primăriţă Elvira Ardelean-Pál (Fidesz). La Chitighaz a fost aleasă o nouă primăriţă în persoana doamnei dr. Emese Tripon-Rákóczi (independent), iar la Aletea noul primar ales este Gheorghe Szelezsan (independent).

Foto: votare la  Chitighaz

La Bătania a fost ales în funcţia de primar Boros Csaba (independent). În oraşul Jula a rămas primar şi pentru următorii cinci ani dr. Görgényi Ernő (Fidesz).

Foto: votare la Jula

Alegeri de autoguvernări româneşti s-au ţinut în 70 de locuri din ţară: în 19 sectoare budapestane şi 51 de localităţi. În 2 locuri (sectorul XXIII şi la Kecskemét) alegerile nu au valide.

Noile autoguvernări îşi vor ţine şedinţele de constituire în termen de 15 zile (cele locale şi teritoriale) sau în 30 de zile (cele pe ţară).

AŢRU: 9-5-1

La nivel naţional, la alegerile de autoguvernări de naţionalitate s-au înscris 15.000 de candidaţi. În registrul naţionalităţilor au fost înscrişi în total 318 mii de alegători. Numărul românilor înscrişi în registrul naţionalităţii române a fost de 7290 de cetăţeni cu drept de vot.

În lupta electorală de la români au participat 5 asociaţii de desemnare a candidaţilor: Alianţa pentru Românii din Ungaria (ARU), Asociaţia Românilor din Micherechi (ARU), Asociaţia Română din Budapesta (ARB), Uniunea Democratică Maghiaro-Română (UDMR) şi Asociaţia Românilor din Aletea (ARA).

Noua Autoguvernare pe Ţară a Românilor din Ungaria, la fel ca în ciclul anterior, va fi formată din 15 membri. Până la încheierea ediţiei noastre (marţi, 15 octombrie, ora 16.00), conform datelor prelucrate în 86%, AŢRU va fi alcătuită din 9 deputaţi din partea Alianţei pentru Românii din Ungaria, 5 din partea Asociaţiei Românilor din Micherechi şi 1 deputat din partea Asociaţiei Române din Budapesta.

Voturi pentru listele teritoriale

Listele câştigătorilor la alegerile de autoguvernări româneşti teritoriale însă sunt finalizate. Astfel, în noua Autoguvernare Românească pe Capitală, Asociaţia Română din Budapesta va avea 4 deputaţi (207 voturi), iar Uniunea Democratică Maghiaro-Română 3 deputaţi (186 voturi).

În judeţul Bichiş, Alianţa pentru Românii din Ungaria a obţinut 1705 voturi intrând în autoguvernarea judeţeană 4 deputaţi, iar lista Asociaţiei Românilor din Micherechi are 1187 de voturi şi a intrat cu 3 membri.

În judeţul Ciongrad, Alianţa pentru Românii din Ungaria are 5 câştigători (313 voturi), iar Asociaţia Românilor din Micherechi 2 deputaţi (129 voturi).

În judeţul Bihor doar Alianţa pentru Românii din Ungaria a avut listă teritorială, astfel toţi cei 7 deputaţi sunt din partea acestei asociaţii de desemnare. Pentru aceasta a votat 671 de cetăţeni înscrişi în registrul românesc.

În judeţul Pesta doar Asociaţia Română din Budapesta a avut candidaţi, primii şapte de pe listă au fost aleşi cu 79 de voturi.

A consemnat: Eva Şimon, redactor-șef, Foaia românească

 Foto: Eva Șimon, Szögi Lackó

Un sfert de secol de poveşti româneşti la Bichişciaba

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 mai 2019, 20:53

Casa Poveştilor din Bichişciaba şi-a deschis larg porţile joi, 16 mai, pentru elevii de la şcolile în care se învaţă limba română în Ungaria, elevi care şi anul acesta au sosit într-un număr foarte mare să spună poveşti la cea de-a 24 ediţie a Concursului Naţional de poveşti pentru copii, în limba română, intitulat „Concursul de poveşti Gheorghe Gros”. Gazda evenimentului, care în aproape un sfert de secol a antrenat mai multe sute de naratori, profesori şi părinţi, a fost Autoguvernarea Românească din Bichişciaba, preşedinte Teodor Juhász. De mici, copiii îndrăgesc poveştile, iar prin intermediul poveştilor ei descoperă lumea, învaţă strategii de viaţă şi mai mult de cât atât poveştile le stimulează educaţia şi imaginaţia, iar cel mai important lucru este faptul că, odată cu învăţarea poveştilor acumulează şi o mulţime de cuvinte noi. De aceea datoria noastră a tuturor, a părinţilor, a educatorilor şi învăţătorilor este să-i facem pe copii să iubească poveştile. La concursul devenit cunoscut şi aşteptat de elevi, au participat anul acesta 75 de copii povestitori de clasele 1–8, de la şcoli generale din Ungaria, fie ele bilingve sau în care limba română se predă ca limbă străină, cum ar fi şcolile: Aletea, Jula, Micherechi, Chitighaz, Bătania, Pocei, Jaca, Săcal, Cenadul Unguresc, Leucuşhaz şi Furta. Manifestarea s-a deschis în curtea Casei Poveştilor, printr-un cuvânt de încurajare venit din partea organizatorilor şi a oaspeţilor prezenţi la eveniment, care au apreciat şi importanţa acestui concurs: PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Florin Vasiloni, Consulul General al României la Jula, Alexandru Finna, vicepreşedinte al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Eugen Gagea, prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Social-Umaniste, Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad şi Anamaria Brad Sarca, referent pentru învăţământul de naţionalitate română. Poveştile copiilor au fost ascultate şi jurizate de oameni de specialitate, dascăli şi jurnalişti. Toţi elevii participanţi la concurs au prezentat cu mult talent poveştile spuse în limba română, sau în grai bihorean, deoarece unii dintre ei au ales să spună poveşti populare, alţii poveşti din literatura română şi universală, iar alţii au venit în faţa publicului cu poveşti scrise de ei sau de profesorii lor.

Festivitatea de premiere a avut loc în curtea Casei Poveştilor, fiecare participant primind o medalie cu inscripţia concursului şi o diplomă de participare. Au fost oferite premiile I, II şi III, la fiecare categorie, precum şi câte două menţiuni la fiecare grupă. Cadourile menţiunilor au fost acordate de Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, care le-a dăruit copiilor câştigători câte-un puzzle cu clădirea Parlamentului Ungar şi o cărticică în limba română despre istoria Coroanei Maghiare.

Au fost acordate patru premii şi pentru tinerii care au participat la concursul de desen. Primele două şcoli participante, care au acumulat cele mai multe puncte, au primit şi anul acesta câte-un laptop din partea AŢRU şi Autoguvernarea Românească a judeţului Bichiş, acestea fiind şcoala din Micherechi şi cea din Leucuşhaz.”Ne străduim ca la fiecare ediţie să oferim ceva în plus copiilor participanţi, ca ei să se întoarcă acasă cu amintiri plăcute, dar totodată păstrăm neschimbate câteva elemente tradiţionale ale organizării: aşa este locul concursului, care se ţine de 24 de ani în Casa Poveştilor, un complex de case tradiţionale frumos îngrijite, un mediu perfect pentru astfel de evenimente; fiecare copil primeşte câte-o diplomă de participare şi o medalie cu panglică roşu-galben-albastru, pentru a-şi aminti şi când va fi mare că a fost la acest concurs românesc; încercăm să alcătuim echipe de juriu neutre, care să nu influenţeze rezultatul concursului. Şi pentru că acesta este totuşi un concurs, trebuie musai să stabilim trei locuri pentru cei mai buni povestitori, altfel concursul nu ar mai fi concurs. Fiecare ediţie are învăţămintele ei, uneori poate greşim, dar suntem parteneri deschişi la orice schimbare. Aşteptăm părerile şcolilor, ale profesorilor înainte de fiecare ediţie. Prin premiul ce se poate obţine pentru cele mai bune şcoli (laptopul), ne-am gândit să-i învăţăm pe copii să concureze nu doar în mod individual, ci să le dezvoltăm şi spiritul de echipă, să acţioneze ca o echipă în interesul şcolii lor”, ne-a spus la finalul concursului organizatorul Teodor Juhász. În timp ce copiii povesteau, câţiva dintre organizatori şi participanţi, alături de văduva Maria Gros, au vizitat mormântul lui Gheorghe Gros, iniţiatorul acestui concurs, depunând coroane de flori şi rostind o rugăciune. După înmânarea premiilor, evenimentul a continuat cu o recepţie oferită de gazde pentru toţi participanţii. Concursul de poveşti din Bichişciaba a fost organizat prin sprijinul financiar al Fondului „Bethlen Gábor”, din cadrul Cancelariei Primului Ministru, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Naţionalităţi din Budapesta.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

 Foto: Foaia românească, Arhid. Emanuel Văduva

Reporter: Petru Câmpian, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Concursul „Vocea de aur”, ediţia a 5-a, Bătania

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 8 aprilie 2019, 12:55

„Muzica este pentru suflet la fel cum exerciţiul fizic e pentru trup”, l-a citat pe Platon moderatoarea celei de-a cincea ediţii a concursului de interpretare vocală „Vocea de aur”, organizat vinerea trecută, 29 martie, la Şcoala Generală „Lucian Magdu” din Bătania. Profesoara Anca Stan a convins publicul încă de la începutul manifestării că vom avea parte de un program plăcut şi interesant: „Muzica are diverse funcţii, dar cred că cea mai importantă e puterea de-a lecui suflete. Muzica e pansament pentru suflet. În consecinţă, pentru ziua de azi ne-am propus să vă administrăm un tratament cu acest miraculos medicament: muzica!”

A cincea ediţie a concursului „Vocea de aur” a început cu un moment de reculegere în amintirea preşedintelui AŢRU, Tiberiu Juhász, decedat cu o săptămână în urmă. Înainte de a da startul concursului, au fost salutaţi oaspeţii oficiali, profesorii şi copiii sosiţi de la aproape toate şcolile în care se învaţă româneşte. O noutate a acestei ediţii a fost că pentru prima dată au participat şi elevi de liceu, astfel concursul de acum a cuprins elevi din clasele 1–12. Juriul concursului a fost alcătuit din: Lucia Aioanei, preşedintele juriului, artist liric (soprană) la Filarmonica de Stat Arad, Csilla Szabó, artist liric (altistă) la Filarmonica de Stat Arad şi Cristina Miculescu, artist instrumentist (violonistă) la Filarmonica de Stat Arad.

Cei 30 de copii şi tineri, care s-au înscris la concurs au sosit din localităţile: Jula, Bătania, Chitighaz, Aletea, Micherechi, Leucuşhaz, Săcal şi Pocei. Toţi, dar absolut toţi, au dat dovadă de o pregătire foarte serioasă şi de curajul lăudabil de a cânta în faţa publicului şi a juriului. Micii melomani au cântat cu toţii în limba română, melodii din diferite domenii: muzică populară, uşoară, religioasă, printre care am auzit şi melodii foarte cunoscute, ca de exemplu, „Trandafir de la Moldova”, „Samba florilor”, „Rău mă dor, ochii, mă dor”, „Drumurile noastre”, „Cine m-a făcut om mare”. Este de remarcat că cei trei elevi, care au sosit de la şcoala generală din Micherechi s-au pregătit cu cântece din repertoriul popular românesc tradițional, din satul lor natal şi din Cenadul Unguresc. De asemenea trebuie lăudată iniţiativa acelor copii, care interpretând muzică populară românească s-au gândit să-şi asorteze şi haina, purtând frumoase ii sau costume populare.

În timpul deliberării juriului, corul de fete al şcolii din Bătania, condus de profesoara de muzică Andreea Szenes, a oferit spectatorilor câteva piese muzicale, iar elevii Lior Cazac (clasa a 7-a) și Sebastian Stan (clasa a 3-a), au prezentat o mică scenetă artistică, cu titlul „Pomul care face ciori”, de Octav Pancu-Iași. În încheierea programului-cadou, oferit de către elevii şcolii-gazde, elevul Roland Ristin a interpretat la pian „Dansuri românești” de Bartók Béla.

La fel ca la toate concursurile dedicate şcolarilor, toţi concurenţii au fost răsplătiţi cu premii din partea organizatorilor, precum diplome, medalii şi cadouri, după meritele fiecăruia. Pe lângă aprecierile juriului, copiilor le-au fost acordate daruri şi premii speciale din partea oaspeţilor oficiali, care şi-au exprimat bucuria pentru acest gen de iniţiative, promovate cu consecvenţă de şcoala din Bătania. Rezultatele concursului le găsiţi în pagina a 12-a.

Sponsorii ediţiei actuale au fost: Traian Cresta, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlamentul de la Budapesta, Fondul „Bethlen Gábor” din cadrul Cancelariei Primului Ministru, Secretariatul pentru Culte şi Naţionalităţi de la Budapesta, Autoguvernarea de Naţionalitate Română din Bătania, Fundația „Lucian Magdu” din Bătania, Asociaţia Familia, Şanse Egale şi Voluntariat din Judeţul Bichiş, Școala Generală și Grădinița Română „Lucian Magdu” din Bătania.

Rezultate şi premii:

Clasele 1–2:

1. Vivianne Horváth, Bătania
2. Reka Rákóczi, Chitighaz
3. Ana Poiendan, Micherechi

Clasele 3–4:

1. Greta Farkas, Leucuşhaz
2. Regina Megyeri, Bătania
3. Teofana Stoica, Jula

Clasele 5–6:

1. Zita Stan, Chitighaz
2. Alexandra Mester, Bătania
3. Fanni Balog, Săcal

Clasele 7–8:

1. Reka Misik, Bătania
2. Shalomea Sutak, Pocei
3. Loredana Bali, Aletea

Clasele 9–12:

1. Antonia Jivan, Jula
2. Victoria Szabó, Jula
3. Dora Misik, Jula

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească, Arhid. Emanuel Văduva

Interlocutori:

Grigore Poiendan, profesor de muzică, Micherechi

Gheorghe Pătcaș, profesor de muzică, Jula

Antonia Jivan, elevă în clasa a XI-a, Liceul „Nicolae Bălcescu”, Jula

Lucia Aioanei, soprană, Filarmonica de Stat Arad – președintele juriului

Andrea Szenes, profesor de muzică, Bătania

 Reporter: Iulia Kaupert, redactor coordonator, MTVA, Emisiunile în limba română

Mărţişor cultural românesc la Aletea

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 17 martie 2019, 07:40 / actualizat: 17 martie 2019, 8:52

Cu ocazia zilelor de 1 martie şi 8 martie, sărbătorind venirea primăverii, Consulatul General al României la Jula a organizat o multiplă manifestare cultural-artistică, intitulată „Mărţişor cultural românesc la Aletea”. Manifestarea a fost găzduită pe 6 martie, de către Casa de Cultură din Aletea şi a beneficiat de sprijinul Primăriilor Negreşti-Oaş (judeţul Satu-Mare) şi Chişineu-Criş (judeţul Arad). Evenimentul a început cu salutul consulului general al României la Jula, Florin Vasiloni, sub patronajul căruia s-a desfăşurat acest moment, dedicat românilor din comunitatea istorică românească din Ungaria, dar şi de cuvintele de bun venit şi de apreciere ale domnului Pluhár László, primarul oraşului Aletea.

În cadrul manifestării a vorbit publicului despre semnificaţia mărţişorului, ca element de patrimoniu cultural imaterial, doamna Natalia Lazăr, Asistent Universitar la Centrul Universitar Nord din Baia Mare. Doamna Lazăr a explicat de unde provine mărţişorul, de ce este preţuit şi răspândit la români din vechi timpuri, de ce este considerat vestitor al primăverii şi protector al femeilor şi copiilor. Natalia Lazăr a venit de la Baia Mare şi cu o traistă plină de mărţişoare tradiţionale, confecţionate manual din lână roşie şi albă, împletite la fel cum au fost confecţionate primele mărţişoare.

Evenimentul a găzduit şi expoziţia „Comorile României”, a fotografului Ilie Tudorel, membru al Uniunii Artiştilor Plastici (U.A.P.) sucursala Baia Mare şi al Asociaţiei Internaţionale „Euro Foto Art”, preşedinte al Clubului Foto-Video din cadrul O.N.G. Asociaţia „Millennium” din Baia Mare. Acesta şi-a prezentat munca cu multă însufleţire şi alte argumente vizuale concrete, fiind ajutat să le arate tuturor celor din sală de către câţiva copii din rândul publicului. Expoziţia domnului Ilie Tudorel este dedicată Anului Centenar al Marii Uniri din 1918, dar şi Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, prin ilustrarea unor valori din patrimoniul românesc tangibil (locaţii şi situri arheologice româneşti aflate pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO), aceasta cuprinzând peste 70 de panouri cu fotografii de artă prezentate anul trecut în aproape toate regiunile istorice româneşti, dar şi în multe ţări ale lumii şi a poposit acum şi la românii din Aletea. „Comorile României” prezintă cele mai valoroase locaţii, monumente sau situri arheologice: fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei, biserici de lemn din Maramureş, biserici pictate din nordul Moldovei, sate cu biserici fortificate din centrul Transilvaniei, centrul istoric al oraşului Sighişoara şi Mănăstirea Hurezi. Patrimoniul natural este de asemenea prezent: Delta Dunării, pădurile de fag din Carpaţi. Patrimoniul intangibil este reprezentat prin imagini despre tradiţii şi meşteşuguri tradiţionale româneşti. Expoziţia este completată de multe alte imagini ale locurilor importante din ţară.

Evenimentul cultural de la Aletea a mai cuprins şi momente artistice, poezii şi cântece dedicate mamei şi primăverii, pregătite cu sârguinţă şi oferite în limba română de elevi ai Şcolii generale bilingve din Aletea. Programul copiilor a fost urmat în scenă de către o suită de cântece şi dansuri cu protagoniştii Ansamblului Păstrătorilor de Tradiții Româneşti din Aletea, după care au ocupat scena invitaţii din Chişineu-Criş, membri ai Ansamblului Folcloric „Floarea Crișului”. La final, atât copiilor cât şi doamnelor, le-au fost dăruite mărţişoare tradiţionale româneşti, confecţionate de oaspeţii din Baia Mare şi înmânate personal de domnul consul Florin Vasiloni.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a peste 200 de persoane, între care s-au numărat mulţi elevi de la şcoala generală românească şi de la cea maghiară din Aletea, precum şi multe oficialităţi: PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, Tiberiu Juhasz, preşedintele AȚRU, Petru Sălăjan, directorul Şcolii generale bilingve din Aletea, Elisabeta Ardelean, directorul Casei de Cultură din Aletea, Alexandru Popa, prorectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, Florin Hădan, director general administrativ la aceeaşi universitate, Eugen Gagea, prodecan în cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Amelia Palcu, directorul Liceului Teoretic „Mihai Veliciu” din Chișineu-Criș, cadre didactice de la şcoala generală din Aletea şi alţi români din Ungaria.

 A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

„Vocile de aur” ale elevilor români din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 aprilie 2018, 05:40

Şcoala generală „Lucian Magdu” din Bătania a organizat vineri, 23 martie, cea de-a IV-a ediţie a Concursului naţional de muzică românească „Vocea de aur”, la care au participat elevi de la mai multe şcoli din Ungaria în care se învaţă limba română. Concursul este un eveniment cultural atractiv pentru copii, reunind muzica uşoară şi tradiţională, interpretate de elevi de clasele 1–8. Anul acesta au participat 27 de concurenţi de la şcolile: Aletea, Bedeu, Chitighaz, Jula, Leucuşhaz, Micherechi, Pocei, Săcal, şi şcoala gazdă, Bătania. Evenimentul este şi un prilej de întâlnire între participanţi, părinţi şi profesori, iar organizatorii îşi propun să ofere concurenţilor şansa de a inaugura prin acest concurs şi sosirea primăverii, în decorul mirific al aulei şcolii în care sunt întâmpinaţi oaspeţii în fiecare an.

Repertoriul copiilor a inclus piese diferite de muzică uşoară şi cântece de primăvară şi pentru copii, dar şi cântece populare, câţiva dintre copii au fost acompaniaţi la diferite instrumente de către profesorii lor pregătitori sau au avut acompaniament asigurat la CD player. Concursul „Vocea de aur” îşi asumă un rol educativ, impunând concurenţilor ca repertoriul şi ţinuta scenică să fie adecvate vârstei, iar pentru că a şti să cânţi este o artă, este o formă de comunicare, o formă de exprimare, aceasta presupune creativitate din partea celor care se pregătesc şi participă la acest concurs.

Competiţia s-a desfăşurat în aula şcolii generale româneşti din localitatea bichişeană, unde tinerii „cântăreţi”, profesorii şi oaspeţii au fost primiţi de către organizatori într-o frumoasă sală amenajată pentru această ocazie cu decor de primăvară şi note muzicale. Copiii au debutat în funcţie de categoria de vârstă pe patru grupe (clasele 1–2, 3–4, 5–6 şi 7–8), şi tot astfel au fost şi premiaţi, însă nici un participant nu a plecat de la Bătania fără să fie răsplătit de către organizatori pentru efortul depus şi însufleţirea cu care s-a pregătit pentru întrecere. Juriul a fost format din specialişti în domeniul muzicii, de la Filarmonica de Stat din Arad şi cadre didactice de la licee din Arad.

Corul şcolii din Bătania, îndrumat de prof. Andreea Szenes, a oferit invitaţilor în pauza concursului un program de cântece corale. De dragul de a participa la acest eveniment a încântat publicul cu o melodie despre mama şi Barbara Gyöngyösi din Săcal, actualmente elevă în clasa a 9-a la liceul din Berettyóújfalu. Doamna Szenes este şi organizatoarea evenimentului, alături de conducerea instituţiei de învăţământ în frunte cu directorul Iulia Olteanu şi învăţătoarea Anca Stan, moderatoarea concursului.

La eveniment au onorat cu prezenţa autorităţi şi oficialităţi locale şi româneşti, printre care: Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, însoţit de alţi clerici, Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Jula, Daniel Banu, consul general la Seghedin, Marjai János, primarul oraşului Bătania, Gheorghe Cozma, directorul Oficiului AȚRU, Anamaria Brad Sarca, referent pentru naţionalitatea română la Institutul Naţional pentru Cercetarea şi Dezvoltarea Învăţământului (OFI), directori de şcoli, profesori, părinţi şi alţi invitaţi.

A consemnat: Anca Becan, redactor Foaia românească

Foto: Foaia românească

70 de ani în paşi de dans. Sărbătoarea dansului şi muzicii populare din Micherechi

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 3 martie 2018, 19:00 / actualizat: 3 martie 2018, 20:12

Nimeni nu mai ştie de când cer micherechenii o casă de cultură mai mare. Cu siguranţă de vreo două decenii. Cei care s-au înghesuit sâmbătă, 24 februarie, în Casa de Cultură „Gh. Dulău” să vadă serata folclorică dedicată aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea primei echipe de dansuri populare din sat ştiu cu siguranţă despre ce vorbesc. Această clădire iarăşi s-a dovedit a fi mult prea mică pentru cei vreo cinci sute de oameni, dacă nu mai mulţi, care au venit să sărbătorească împreună dansul şi cântecul popular românesc din Micherechi. A fost o seară caldă, de suflet, cu multe emoţii şi multe-multe aplauze, care aproape că nu mai vroiau să se termine…

Organizatorii programului au fost membrii nou-înfiinţatei Asociaţii pentru Tradiţiile şi Cultura Românilor din Micherechi, condusă de muzicantul Ioan Kovács, fiul highiduşului Ioan „Iancu” Kovács şi nepotul highiduşului Teodor „Delea” Kovács, şi de către doi foşti dansatori, Gheorghe Berényi şi Mihai Sava. Asociaţia înfiinţată în toamna anului trecut şi-a dorit să reînvie tradiţia jocului românesc moştenit de la înaintaşi, precum au fost dansatorul Gheorghe Nistor şi muzicantul Teodor Kovács, care au dus vestea unicităţii dansului micherechean nu doar în alte părţi ale ţării, învăţându-i pe tinerii unguri să danseze mânânţâlu şi ardelenescu, dar şi în afara graniţelor Ungariei.

Serata a început cu evoluţia pe scenă a celor mai tineri dansatori din Micherechi, elevii şcolii generale, conduşi de Vasile Papp junior, care au prezentat o coregrafie a lui Gyalog László, „Când cătană m-o luat”, creată pentru concursul „Cine ce ştie?” din anul 1988, când dansatorii din Micherechi au participat pentru prima dată la concursul naţional de talente de la Budapesta. Au ocupat apoi scena, rând pe rând, dansatori din Jula, Aletea şi Cluj, printre dansuri fiind introduse şi blocuri muzicale, ca de exemplu cel prezentat în amintirea muzicantului Teodor Kovács, când Vasile Papp a interpretat cunoscuta melodie „Inimă de ce nu mori…”

Multe au fost momentele emoţionante în cursul serii, dar punctul culminant şi cel mai aşteptat a fost evoluţia echipei re-înfiinţată a dansatorilor adulţi din Micherechi, conduşi de coregraful Patyi Zoltán, cel care este alături de formaţia din Micherechi de pe vremea concursului „Cine ce ştie?” din anul 1993. S-au reunit acum într-o nouă formaţie vechii dansatori, unii dintre ei fiind deja în jur de 50 de ani. Elanul şi mândria cu care au intrat aceştia pe scenă a ridicat în picioare tot publicul din sală, care i-a urmărit nu doar cu sufletul la gură, dar şi în ropote de aplauze. Mulţi au fost impresionaţi până la lacrimi văzând printre dansatori tată şi fiu, mamă şi fiu sau fiică, cum duc mai departe cu toţii această frumoasă moştenire, care este dansul şi muzica populară românească din Micherechi. Bravo lor! Bravo tuturor celor care au pus atâta suflet în renaşterea unui lucru valoros, care îi identifică pe micherecheni!

Organizatorii nu au uitat însă nici să le mulţumească înaintaşilor şi familiilor acestora, care au contribuit mult la faptul că de şapte decenii se dansează şi se cântă în mod organizat la Micherechi. Moderatorii serii, Gheorghe Netea, fost conducător al echipei de dansuri în anii 1980–1990 (în limba maghiară) şi Corina Sebestyén, jurnalistă la „Cronica” (în limba română), alături de preşedintele asociaţiei organizatoare, Ioan Kovács, au acordat diplome şi premii unor înaintaşi cum au fost: Gheorghe Dulău, fondatorul şi conducătorul primului ansamblu folcloric, dansatorul Gheorghe Nistor, muzicanţii Teodor Kovács, Ioan Kovács şi Gavril Sabău, conducătorul şi coregraful echipei Ioan Ruja (Mitica). Premiile au fost preluate de către familiile acestora. Dintre membrii fondatori ai primei echipe a fost de faţă şi a primit diplomă Mihai Bihari, dar au mai fost onoraţi cu premii şi coregrafii Mlinár Pál şi Gyalog László, foştii conducători, Gheorghe Netea, Vasile Papp şi Patyi Zoltán.

În realizarea evenimentului, organizatorii au primit ajutor din partea Autoguvernării Româneşti a comunei Micherechi, a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, a Autoguvernării Românești a judeţului Bichiş, mulţi sponsori individuali din localitate şi din alte părţi. Printre oaspeţii seratei s-au aflat, printre alţii, Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Jula, Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlament, Tiberiu Juhász, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria.

Reamintim că în amintirea aniversării celor şapte decenii de la înfiinţarea primului ansamblu folcloric din Micherechi, în vara anului 2017, Primăria comunei a inaugurat trei plăci memoriale: prima care ne aminteşte de aniversarea a 70 de ani de la înfiinţarea primului ansamblu folcloric din sat, iar celelalte două în amintirea celor doi „Maeştri ai artei populare”, dansatorul Gheorghe Nistor şi highiduşul Teodor Covaci.

A consemnat: Eva Iova Şimon, redactor-șef, Foaia românească

Până sunt urmași, care dansează feciorescul din Aletea,nu ne temem…

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 februarie 2018, 18:29 / actualizat: 24 februarie 2018, 19:38

Dintre multele evenimente la care românii din Ungaria puteau să se distreze pe vremuri a mai rămas balul care oferă posibilitatea oricui să participe la o petrecere românească. Aletea este una dintre puţinele localităţi româneşti din Ungaria, unde dansul şi muzica populară sunt practicate de mulţi oameni, chiar şi tineri şi copii. Autoguvernarea românească, împreună cu membrii Asociaţie iPăstrătorilor de Tradiţii din Aletea a organizat pe10 februarie balul românesc cu merinde. Acesta a avut loc la Căminul cultural din Aletea, iar muzica a fost asigurată de instrumentişti şi solişti de muzică de petrecere din Macea (România). Balul a fost deschis cu o invitaţie la joc, la care au participat mai multe generaţii de dansatori din Aletea, de la zece până la 83 de ani. Prezenţa atâtor generaţii face ca balul din Aletea să se desfăşoare într-o atmosferă specială.

Am invitat în fața microfonului două personalităţi emblematice ale dansului din Aletea, pe Gheorghe Bagy şi Petru Sabău, primul fiind şi organizatorul evenimentului.

A consemnat: Tiberiu Boca, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Foto: Foaia românească

Ansamblul Folcloric din Aletea la 70 de ani de existenţă

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 18 septembrie 2017, 09:37 / actualizat: 18 septembrie 2017, 11:29

Toţi cei în jur de 300 de invitaţi care au participat sâmbătă, 9 septembrie, la gala aniversară a 70 de ani de la înfiinţarea primului Ansamblu Folcloric Românesc din Aletea s-au putut întoarce acasă cu câteva convingeri: că oricât ar fi de „bătrână” echipa de dansuri ea funcţionează şi azi cu un spirit tineresc; că oricât ar fi de bătrâni unii dintre dansatori, niciodată nu greşesc ritmul şi nu se lasă mai prejos decât tinerii; că echipa aletenilor adună laolaltă sute de iubitori ai dansului românesc de diferite naţionalităţi: maghiari, români, ţigani, slovaci, etc. Dintre membrii fondatori doar unul mai este activ şi azi, mult îndrăgitul bace Petru Sabău, care la cei 82 de ani (şi jumătate, cum îi place să i se spună) a dansat în ropotele de aplauze ale publicului, care s-a rugat pentru sănătatea lui, ca să poată dansa în toate zilele câte mai are pe acest pământ. Sărbătoarea aletenilor a înfrumuseţat nu doar viața celor din localitate, dar a întărit în noi şi mândria de apartenenţă la neamul românesc, care are aşa dansuri minunate.

Gala aniversară organizată în Sala de Sport din Aletea a început cu discursuri oficiale şi cu un moment de reculegere în amintirea tuturor acelor foşti dansatori, care azi nu mai sunt printre noi. Au elogiat activitatea din trecut şi cea de azi a Păstrătorilor de Tradiţii Româneşti din Aletea, cum se numeşte acum echipa, domnul Tiberiu Juhász, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi primarul localităţii, domnul Pluhár László. Printre invitaţii se seamă ai evenimentul s-a numărat şi consulul general al României la Jula, domnul Florin Vasiloni.

La gala festivă aletenii au avut alături echipe de dansuri populare din Bichişciaba, Bichiş, Mezőberény, Körmend, Dobriţân, Chitighaz, Jula, Gyomaendrőd, Mosonmagyaróvár şi Szarvas. Spectacolul de mai bine de trei ore s-a încheiat cu un joc comun al tuturor dansatorilor invitaţi.

Toţi participanţii la evenimentul aniversar au primit şi un pliant din care au putut cunoaşte date din trecutul echipei de dansuri din Aletea.

Spicuiri din trecut

Membrii fondatori ai grupului cultural aletean, înfiinţat în anul 1947 au fost 19 persoane printre care: Gheorghe Turla, Ioan Kassai, Ioan Lukács, Gheorghe Gál, Petru Sabău, Costantin Puiu, Gheorghe Szretykó, Floarea Botas, Maria Bandrus, Mihai Szretykó, Szvet Péterné, Ecaterina Truczán, Ana Bandrus, Ioan Botas, Floarea Szretykó.

Prima reprezentaţie au susţinut-o în casa „Cărvăroaie”, la vremea respectivă birtul pieţei, în a doua zi de Crăciun, în anul 1947. Spectacolul s-a bucurat de un mare succes, cu aplauze intense. Sentimentul de reuşită a definitivat funcţionarea echipei, care şi-a extins aria de spectacole şi în localităţile româneşti din apropiere: Chitighaz, Băncuta, Leucuşhaz, Botospuszta, Nagykamarás.

În 1953 tineri de alte naţionalităţi, maghiari, nemţi, rromi, s-au alăturat echipei. Astfel, s-a format Ansamblul de Dansuri al Minorităţilor din Aletea. Cu timpul, repertoriul său a cuprins dansurile şi muzica tuturor etniilor, ajungând să susţină şi spectacole individuale. Programul s-a îmbogăţit cu piese de teatru. Directorul casei de cultură, Gheorghe Nistor, le-a condus activitatea. Nenumărate spectacole au îmbogăţit palmaresul ansamblului. Au pornit în turnee în judeţul Szabolcs-Szatmár, la Csenger, Tyukod, etc… şi mai târziu în Transdanubia, în judeţul Somogy. Turneele durau 8–10 zile, iar autocarul era asigurat de nou înfiinţata Uniune Culturală a Românilor din Ungaria.

În unele locuri apariţia ansamblului reprezenta o adevărată sărbătoare populară. Aletenii erau primiţi în centre de comună şi case de cultură pavoazate cu lozinci. În anul 1972 se înfiinţa Cercul de Naţionalitate Română „Zborul păunului”, care se considera succesorul ansamblului românesc. Era condus de Andrei Tiba. În 1995 şi-a schimbat din nou numele în „Echipa de Păstrarea Tradiţiilor Româneşti din Aletea”. Repertoriul său cuprinde dansuri tradiţionale, muzică populară, prelucrarea tradiţiilor prin punerea lor în scenă. În 1999 s-a format asociaţia, care a continuat să prezinte spectacole pe acelaşi specific: Jocul aletean, Turca, Nunta aleteană, Întreceri în dans.

S-a înfiinţat Echipa de Dansuri Aletene „Gheorghe Turla” având ca şi conducător pe Sarkadi Ferec, premiat cu distincţia „Fülöp Ferenc”. Şi alţi dansatori se pot mândri cu acestă distincţie: Gheorghe Botaş, Eva Petrişor, Burján Attila, Czene Ildikó, Burján Zsolt, Rácz Anita.

În 1999 se înfiinţează Echipa de Dansuri din Aletea, condusă de Gál László, coregraf, „tânăr maestru al artei populare”, dansator distins cu titlul „Pintenul de aur”. Echipa prezintă la un nivel profesionist dansurile şi tradiţiile mai multor etnii specifice spaţiului transilvănean.

Titluri şi distincţii
„Medalia pentru cultura socialistă” (1967, 1977, 1987)
„Premiul de calitate”, acordat de Institutul de Artă Populară (1972–1993)
„Medalia pentru Aletea” (1997)
„Premiul pentru Minorităţi” al Parlamentului de la Budapesta (1997)
Premiul „Muharay Elemér” (1998)
Premiul „Fülöp Ferenc”
Premiul „Pro Cultura Minoritatum” (2014)

Dansatori premiaţi:
Maestru al artei populare: Gheorghe Gál (1989), Petru Sabău (1991), Pavel Botaş (1997), Gheorghe Bágy (2007)
Tânăr maestru al artei populare: Ioan Bágy, Gál László

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească
Foto: Eva Iova Șimon

PC – interviu cu dansatorul Gheorghe Bagy, maestru al artei populare, conducătorul Echipei de Păstrare a Tradițiilor din Aletea

Reporter: Tiberiu Boca, redactor MTVA
Muzică: Békés Banda – Mânânțaua

Cavalcada dansului popular la Festivalul folcloric „Perinița” din Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 15 iunie 2017, 11:53

La Centrul Cultural Românesc din Jula a avut loc vineri, 9 iunie, cea de-a 25-a ediţie a Festivalului de cântece şi dansuri populare „Periniţa”, eveniment organizat de către Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria. Cu acest prilej, au evoluat solişti şi formaţii artistice de dansuri populare din școlile în care se învață limba română în Ungaria din cele trei județe: Bihor, Bichiş şi Ciongrad. Întâlnirea culturală între copiii români, dascălii lor şi spectatorii din Jula s-a concretizat pe scena festivalului „Perinița”, într-o evoluţie armonioasă şi complexă. Păstrătorii de tradiţii din: Aletea, Bătania, Chitighaz, Cenadul Unguresc, Jula, Leucușhaz, Săcal, au reuşit, şi de această dată, să transmită emoţii publicului, prezentând un program variat, oferit de solişti vocali și grupuri folclorice, dar și multe formaţii de dansuri populare.

După cuvintele de bun venit și de deschidere a celei mai noi ediții a festivalului rostite de către președintele AȚRU, Tiberiu Juhász, primii care au evoluat pe scenă au fost elevii Școlii generale „Nicolae Bălcescu” din Jula, instruiți de către coregraful Ioan Andrei Nedro. Elevii claselor 1–2 au prezentat un buchet de dansuri românești: Sârba de la Aletea, Hora mare și Lugojana. Dansatorii claselor 3–4–5 de la școala din Jula au pus în scenă Dansuri din Chitighaz și coregrafia „Drumul spre casă”, iar cei de clasele 6–8 au interpretat dansuri din Micherechi. Următorii protagoniști au fost dansatorii ansamblului „Doina Bihorului”, conducător Gheorghe Gros. Aceștia au deschis și festivalul cu dansul „Perinița”, iar în continuarea programului au prezentat, alături de dansatorii de la școala din Leucușhaz, Cenadul Unguresc și Săcal, dansuri din Banat și Bihor.

Școala generală „Lucian Magdu” din Bătania a pus în scenă o horă moldovenească, iar corul școlii a prezentat un program de cântece populare împreună cu micii soliști: Viviana Sarca, Roland Ristin și Reka Misik. Aceștia au fost pregătiți de profesoarele Andreea Szenes și Zsuzsana Marta. Școala din Chitighaz a pregătit pentru acest eveniment dansuri populare locale, instruiţi fiind de Csapó Magdolna, după care a intrat în scenă Ansamblul școlii de artă „Kaláris” din Chitighaz. Grupul vocal al Școlii generale din Aletea, condus de profesoara Simona Müller, a interpretat cântecele populare „Floare de mălin” și „Lucru mare-i omenia”.

Festivalul a fost încheiat de Ansamblul Păstrătorilor de Tradiții, format din elevii Liceului românesc „N. Bălcescu” din Jula, coregraf Ioan Andrei Nedro.

Interlocutori: Tiberiu Iuhas, președinte AȚRU; Gheorghe Gros, coregraf, Chitighaz; Ioan Andrei Nedro, coregraf, Jula

Reporter: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA / emisiunile în limba română

După festival, toţi elevii participanţi au fost răsplătiţi cu o masă de prânz şi, la fel ca în fiecare an, cu un program relaxant la Băile Cetăţii din Jula.

A consemnat Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească