Barbarossa Winds-concert la Castelul Peleș

Publicat de prosavioleta, 16 septembrie 2021, 01:24

Alexandru Dina (realizator): Orchestra și Corul Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii staționate în Europa și Africa au susținut mai multe concerte în România, unul dintre ele chiar în sala mare de concerte a Castelului Peleș. Cristian Dumitrașcu a fost prezent și a realizat următorul reportaj:
Gabriela Dascălu (șeful secției Relații Publice a Muzeului Național Peleș): Sunt șeful secției Relații Publice a Muzeului Național Peleș și astăzi avem un eveniment special la Castelul Peleș: un proiect pe care Orchestra și Corul Forțelor Terestre ale Statelor Unite staționate în Europa îl desfășoară în această perioadă în România. Noi ne bucurăm să găzduim în această seară concertul susținut de o parte dintre membrii acestei orchestre, Cvintetul Barbarossa Winds.
Cristian Dumitrașcu (reporter): De altfel, este un loc cu tradiţie, în care aţi mai ţinut concerte – înțeleg – înainte de pandemie.
Gabriela Dascălu (șeful secției Relații Publice a Muzeului Național Peleș Sigur că da. Concertul are loc în sala mare de concerte a Castelului Peleș. Este un loc cu o bogată semnificație istorică – este locul în care în epocă concertau invitații Regelui Carol I și ai Reginei Elisabeta – și este sala pe care muzeul o folosește acum pentru a găzdui concerte. Am avut numeroase colaborări cu Radio România Cultural, au fost muzicieni din afara ţării… – da, în acest spațiu aulic aș putea spune.
Tim Gerhardson (consultant relații publice-Ambasada SUA): Sunt consultant în relații publice la Ambasada Statelor Unite ale Americii, și suntem aici la Castelul Peleș pentru a concerta cu fanfara și corul Armatei Statelor Unite care performează în Europa și în Africa. Suntem aici de trei zile. Ne-a plăcut, suntem impresionaţi de frumusețea locurilor, dar și de ospitalitatea locuitorilor. Venind din Statele Unite, avem o anumită viziune despre ceea ce reprezintă Europa, și aceasta este de cele mai multe ori concentrată asupra Europei de Vest. Astăzi am învățat multe, pe timpul turului prin castel, despre rolul pe care România l-a avut în istorie și vechimea poveștii regelui de aici. Am învățat multe de la prietenii mei români. În câteva minute vom concerta, dar de fapt este despre un parteneriat. Noi învățăm despre România și, de asemenea, vrem să avem șansa să le împărtășim românilor câte ceva despre istoria și cultura americanilor prin muzică, pentru că muzica este un limbaj universal care transmite multă emoție. Armata are o componentă muzicală cu un program variat: muzică simfonică, muzică modernă foarte diversificată, dar și cor, și va fi foarte interesant, pentru că vom avea reprezentații diferite în două castele: aici la Peleș și la Castelul Bran.

Ziua Medicinei Militare

Publicat de Gabriel Stan, 24 august 2021, 12:19

Alexandru Dina (realizator rubrică): Ziua Medicinei Militare se sărbătoreşte în fiecare an la 21 august, dată la care, în anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de înființare a Corpului de ofițeri sanitari, însă medicina militară a apărut chiar mai devreme prin înființarea, la București, a Spitalului Militar Central.

General maior profesor universitar doctor Dan Mischianu: Spitalul Militar se înfiinţează la 1831 şi are o primă locaţie undeva pe lângă Mânăstirea Mihai Vodă. Aceasta este a treia locaţie, terenul fiind cumpărat de Ministerul de Războiu, 3.700.000 de lei, la 1880, de la nişte urmaşi ai boierilor goleşti, boieri care se înrudeau în timp cu ctitorul medicinii româneşti şi militare, şi civile, generalul profesor Carol Davila şi amplasând spitalul aici.

De ce? Fiindcă, la 1875, luase fiinţă Gara de Nord şi în curtea asta intra, venind dinspre Bucureşti Triaj, trecând prin curte ICECHIM-ul şi travesrând Calea Plevnei, intra în curte o şină de cale ferată; şină de cale fereată prin care au fost aduse vagoane cu răniţi şi în Primul Război Mondial, şi în al Doilea Război Mondial.

1880 se cumpără terenul şi încep să fie făcute pavilioanele. Pavilionul în care ne găsim noi este făcut la 1903 şi aici a fost leagănul chirurgiei medico-militare, aici au operat oameni importanţi. Eu ca student la Institutul Medico-Militar am văzut prima operaţie aici, în acest pavilion, pe data de 5 ianuarie 1974. Eram student în anul I.

77 de ani de la ultima luptă aeriană, în urma căreia a căzut la datorie aviatorul Alexandru Şerbănescu

Publicat de Gabriel Stan, 24 august 2021, 12:14

Alexandru Dina (realizator rubrică): Tot miercuri, 18 august, s-au împlinit 77 de ani de la ultima luptă aeriană, în urma căreia a căzut la datorie aviatorul Alexandru Şerbănescu.

Cu această ocazie, la Cimitirul Ghencea Militar din Bucureşti, a avut loc o ceremonie militară pentru cinstirea memoriei acestui as al aviaţiei. La 18 august 1944, cei 13 aviatori ai Grupului 9 Vânâtoare şi comandantul căpitan aviator Alexandru Şerbănescu au luptat împotriva inamicului acelor vremuri de război covârşitor, din punct de vedere numeric şi tehnic. Căpitanul aviator Alexandru Şerbănescu a zburat în 590 de misiuni de luptă, a avut 253 de lupte aeriene şi a doborât 47 de avioane.

Preşedintele Fundaţiei Erou Căpitan Alexandru Şerbănescu, Eleonora Arbănaş: Şerbănescu era ofiţer de carieră. El venea de la Vânători de Munte. Şi ceilalți erau camarazi de-ai lui. De pildă, Tudor Greceanu, ofiţer de carieră; domnul Dobran.

Noi, generaţia de astăzi, ducem mai departe ceea ce acei mari, mari zburători ai Aviaţiei Române Regale au iniţiat şi au generat în anii ’50, când era foarte greu.

Noi am continuat această comemorare, dar aşteptam în plan public ca promovarea acestor aviatori, zburători curajoşi, demni să fie promovaţi. În momentul când ni s-a încredinţat fundaţia, acesta a fost scopul meu, de a-i promova pe toţi.

Consultări româno-ucrainene pe tema cooperării și securității la Marea Neagră

Publicat de Gabriel Stan, 24 august 2021, 12:09

Alexandru Dina (realizator rubrică): Miercuri, 18 august, secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Simona Cojocaru şi secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, s-au întâlnit la Bucureşti cu omologii ucraineni Oleksandr Polisciuk, ministrul adjunct al apărării, şi Vasyl Bodnar, ministrul adjunct al afacerilor externe din Ucraina.

Delegația română a reiterat sprijinul pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei şi susţinerea suveranităţii şi integrităţii sa teritoriale în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internaţional.

Secretarul de stat al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare şi Relaţii Internaţionale, Simona Cojocaru: Suntem pe un trend pozitiv de creştere a activităşţilor de cooperare bilaterală la nivelul apărării. Ucraina a participat la o serie de exerciţii desfăşurate de forţele noastre navale.

De altfel, comamndantul Forţelor Navale Ucrainene a participat la Ziua Marinei. O să mergem şi noi la Ziua Independenţei Ucrainei, din 24 august.

De asemenea, ne-am referit, împreună cu omologii ucraineni, la perspectivele cooperării Ucrainei cu Alianţa Nord-Atlantică şi în cadrul programelor derulate în prezent de această organizaţie pentru Ucraina.

Două aeronave Eurofighter Typhoon au interceptat o aeronavă a Federației Ruse deasupra Mării Negre

Publicat de Gabriel Stan, 24 august 2021, 11:28

Alexandru Dina (realizator rubrică): Două aeronave Eurofighter Typhoon aparţinând Forţelor Aeriene Regale Britanice au executat marţi, 17 august, o misiune de Poliţie Aeriană în spaţiul aerian internaţional deasupra Mării Negre, pentru interceptarea unei aeronave a Federaţiei Ruse în urma detectării activităţii aeriene, în apropierea regiunii de informare a zborurilor Bucureşti.

Dirijarea, controlul şi coorodnarea misiunii au fost gestionate de către controlorii de trafic aerian din cadrul Centrului de Operaţii  Aeriene Torrejón.

Aeronavele britanice au interceptat aeronava rusească prin identificare viziuală a acesteia, care, după ce s-a apropiat până la 40-50 km de spaţiul aerian naţional, s-a retras părăsind regiunea de informare a zborurilor Bucureşti.

Inaugurarea Muzeului Veteranilor din cadrul Centrului de refacere și recuperare al veteranilor din teatrele de operații.

Publicat de Gabriel Stan, 3 august 2021, 14:45

Alexandru Dina (realizator): Mulțumim Edi Nicola. Din nou împreună aici, la „Jurnal militar”. Imediat după emisiunea de săptămâna trecută, Cristian Dumitrașcu s-a alăturat unui marş al motocicliștilor, dedicat veteranilor teatrelor de operații.

Clubul militarilor motocicliști „Green Knights România 1” și alți militari veterani atât din Ministerul Apărării Naționale, cât și din Ministerul Afacerilor Interne, dar și de la alte cluburi moto au plecat din Piața Constituției din București via Aninoasa, județul Dâmbovița, pentru a participa la inaugurarea Muzeului Veteranilor din cadrul Centrului de refacere și recuperare al veteranilor din teatrele de operații.

Colega mea, Ionela Cobzarenco, de la Pro Patria, a stat de vorbă cu motocicliștii, iar pe doi dintre ei îi ascultăm chiar acum.

Ciucanu Marius: Sunt președintele Clubului militarilor motocicliști „Green Knights România 1”. Evenimentul a avut o mare importanță pentru veteranii din teatrele de operaţii, în primul rȃnd pentru deschiderea acestui muzeu în care sunt prezentate fapte de arme ale camarazilor noștri și, pe viitor, poate, pentru acel centru destinat special pentru veteranii din teatrele de operaţii care au în momentul de față dizabilități. Clubul „Green Knights România 1” este un club înființat la nivel internațional. Noi suntem un ‚chapter’ pe România și avem alte trei ‚chaptere’ în Cluj și Craiova. Suntem înființaţi în anul centenar.

De ce a luat ființă acest club? Ȋn primul rând ne cunoșteam, foști camarazi de prin teatrele de operații, și apoi ne mai unea motociclismul. Cu sprijinul celor din afară încercăm să îl dezvoltăm cât mai mult.

‚Barbaru’: Sunt ‚Barbaru’, vicepreședintele lui „Green Knight”, vinovat de tot ce se întâmplă pe aici, de jur împrejurul nostru. Foarte mulţi dintre veteranii răniți în teatrele de operațiuni, care se află pe acest platou, sunt foştii noştri colegi din Batalionul 2 Infanterie Călugăreni, batalion cu care am misiuni externe. Avem coleg care a fost în Somalia în ’91, avem coleg care a fost în Angola din ’95 până în ’99. Foarte mulți oameni frumoși. Topul în baston de acolo, Florin Vuță, fost coleg cu noi în Batalionul 2 Infanterie Călugăreni. Suntem o familie, suntem frați.

Alexandru Dina (realizator): Foarte frumoasă inițiativa camarazilor motocicliști, ca de altfel și inițiativa înființării Muzeului Veteranilor din cadrul Centrului de Recuperare și Refacere de la Aninoasa, inițiativă care aparține Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități „Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir”.

Președintele Asociației, Marius Apostol: Prezenţa dumneavoastră alături de noi reprezintă confirmarea succesului unui nou proiect dedicat veteranilor.

Această expoziție este dedicată celor 30 de eroi care şi-au încheiat misiunea cu prețul vieții și celor peste 200 de militari răniți și zeci de mii de veterani din teatrele de operații. Dar nu întâmplător această expoziție este la doar câteva zile de ceremonia militară de la Arcul de Triumf, organizată cu ocazia încheierii misiunii Armatei Române în Afganistan după 19 ani de prezență.

Stimați colegi veterani, dragi copii, pentru prima dată în România avem un muzeu al veteranilor din teatrele de operaţii. Vă mulțumesc!

Ziua Imnului Național

Publicat de Gabriel Stan, 3 august 2021, 11:27

Alexandru Dina (realizator): Interviul este mai degrabă un documentar despre toate imnurile de stat ale istoriei României de după abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza și venirea în țară a lui Carol I, mai întâi ca domnitor și apoi ca rege.

Am ales din arhiva redacției Ora Armatei un interviu cu muzicologul și compozitorul Viorel Cozma, veteran de război, personalitate, marcantă a lumii muzicale a secolului XX, care a făcut parte din toate comisiile de specialitate care au propus către autorități variantele posibile ale imnului de stat.

Interviul a fost realizat de Alina Crișan, de la publicația săptămânală a Armatei Observatorul Militar.

Viorel Cozma: La vremea aceea, nu prea aveam noi foarte mulți compozitori care puteau să scrie. Cei care ştiau note erau puțini, iar, în general, instrumentiștii și șefii de muzică militară erau aduși de peste hotare; și ăștia aveau un mare avantaj, nu putea să fi descifrat de generalii, de ăia de la armată, pentru că nu știau să cânte notaţia psaltică.

Ăia ştiau să cânte numai popii. Când s-a terminat concursul, au zis domnule nu îi zicem imn național, îi zicem imn la domnitor și steag, și a apărut ideea unui cântec de câte ori se ridică steagul național – facem și noi astăzi – se cântă imnul, și atunci i-a zis imn la domnitor și steag; şi se face primul concurs național, în 1862, după care se dă un ordin de zi pe toată oastea, numărul 20, din 22 ianuarie 1862 și se publică rezultatul în Monitorul Oficial.

Pe locul I există Marșul triumfal al primirii steagului și măririi sale prințului domnitor. Este compus de Eduard Hübsc, la locul II ”Zorile cu rugăciunea” – ăsta era un imn care se cânta la înmormântarea ostașilor, la înmormântarea asta și care se păstrează când apare după marele război de uniune din 1918, Imnul Eroului Necunoscut.

În sfârşit, al treilea a fost un marș destinat la primirea oricărui şef de drept, compus de Pascu Purcărea, care a fost sub- șeful al muzicii militare și care a scris un imn în numele guvernului.

L-am descoperit eu la Arhivele Statului acum 30, 40 de ani, nu mai țin minte. Cȃnd m-am dus, era chiar partitura lui Pascu Purcărea, „Ȋn numele guvernului”, am luat partitura, am dat-o la copiat, am vorbit cu șeful Inspectoratului Muzicilor Armate, l-am pus în… ăsta și a intrat în repertoriu și se cântă și acuma la toate parăzile și are un mare avantaj: este inspirat din muzica populară.

Şeful de muzică era român. Ȋl chema Pascu Purcărea. Nu era Franz Joseph, nu era Eduard Hübsc, nu era Jalowitski, deci era romȃnaşul nostru, cioban de-al nostru. Cȃnd l-au adus pe regele Carol I, regele Carol a spus, zice: și ce Imn cântați?

Cȃntăm „Imnul la domnitor – adică la dumneata şi la steag”, dacă apari dumneata, îl cȃntăm, dacă apare să tragă steagul, cȃntăm. ”A! Nu!” – zice. Ȋn 1881, cȃnd s-a decretat regalitatea în România, Imnul de Stat a devenit imnul de la 1862 – ”la domnitor și steag” – ca muzică, iar ca text a pus domnul Vasile Alecsandri textul „Trăiască regele!”.

Acesta a fost imnul oficial sau Imnul Național al României de la 1881 până când vin comuniștii la putere, după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1947. ‘47, comuniștii au spus: „A plecat regele”.

La 30 decembrie ’47 România nu mai e „Vom cânta pentru tron și pentru rege”, cum este textul, trebuie sa facem imn nou. Şi atunci a apărut primul imn național în 1947, „Zdrobite cătușe”, muzica scrisă de Matei Socor, membru al Partidului Comunist Român, închis în ilegalitate, mare dirijor la Radiodifuziune, era și director pe la Radio… îl făceau.

El scrie imnul „Zdrobite cătușe” se numea. Un imn foarte greu de cântat. Eu eram dirijor de cor pe vremea aceea, în tinerețe. Când le spuneam coriștilor: Dragii mei, îmi pare foarte rău, dar la concertul de după-masă trebuie să cântăm „Zdrobite cătușe” – Aoleu, maestre, dar….  Dragă, nu se poate, îl facem, ăsta este, îl cântăm cum putem. Al treilea imn a apărut tot de domnul Matei Socor, „Te slăvim, Românie”, cu text de Eugen Frunză și Dan Deșliu, în 1953, în ziua de 23 august.

Şi ăsta a fost al treilea imn oficial. „Te slăvim, Românie, pământ părintesc / Mândre plaiuri sub cerul tău pașnic rodesc / E zdrobit al trecutului jug blestemat / Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat / Astăzi noi împlinim visul lor minunat”. Şi refrenul era: „Puternică, liberă, / Pe soartă stăpână / Trăiască Republica Populară Română”.

Vine Ceaușescu la putere, se schimbă sistemul social și România devine țară socialistă. Ceaușescu, în clipa aceea, îi dă ordin Uniunii Compozitorilor: Faceți o comisie de imn național, ca să facem un imn pe text socialist, să vorbească de România socialistă. Eu eram Prâslea, cel mai tânăr.

M-am trezit băgat în această comisie a imnului de stat. S-au certat toți în juriu, că așa era normal, să ne certăm. Bineînțeles că eu nu aveam niciun cuvânt de spus, că eram puști. Ce să vorbesc eu cu marii maeștri ai muzicii românești? Şi bineînțeles, după ce ne-am certat de ne-am rupt, n-am făcut mare scofală și ne-am decis că tot mai bine este să ne gândim la o soluție, că dacă nu punem o lucrare a unui compozitor contemporan, să ne gândim la o piesă din trecutul patriotic al muzicii românești.

Şi bineînțeles, eu scrisesem atunci, în 1953, la Centenarul lui Ciprian Porumbescu, opereta „Lăsaţi-mă să cânt”. Şi zice: Viorele, păi tu gândeşte-te de o piesă de-a lui Ciprian Porumbescu, care să poată să… Zic: dragă, Porumbescu am cântat toți și se cântă dinainte de Independența de la 1877, ”Pe al nostru steag”. A… ăsta este! Gata!” Şi ne-am dus și i-am spus lui Ceaușescu, toată comisia, că muzica contemporană nu a reușit să întrunească unanimitate, dar, cum imnul nu este o chestie ocazională, se schimbă după un… ăsta, hai să găsim ăsta.

Şi bineînțeles, am zis că cea mai cunoscută melodie, ușoară, se cântă ușor, este cu un ambitus mic, poate să-l cânte și copiii de școală, poate să-l cânte și corurile academice, poate să-l cânte și marile formații profesioniste și tot și să se adopte imnul respectiv. Ceaușescu bineînțeles că a acceptat formula și în 1975 am preluat noua versiune, ”Pe al nostru steag”.

Bineînțeles că melodia răsuna și ca semn de dimineață la deschiderea radioului, de câte ori se deschidea postul se auzea totdeauna imnul. Imnul ăsta s-a impus, dar prin Decretul-lege Nr 33 din 29 octombrie 1977, la melodia respectivă, ”Tricolorul” i s-a adăugat o serie de strofe care trebuiau să fie în legătură cu evenimentul politic al partidului clasei muncitoare și era ”Azi partidul ne unește/ Şi plaiul românesc/ Socialismul se clătește/ Prin elan muncitoresc”.

Noi nu am avut, cum să spun, cuvânt de spus. Nu am știut cine a fost autorul acestor două strofe, cu partidul și cu socialismul și am aflat, dar după moartea lui, că textul a fost făcut de Ceaușescu.

În clipa când am început să-l cântăm, ăsta nefiind muzician, noi acolo ne izbeam de un text: ”Cel viteaz cu un vechi renume” ne loveam mereu că nu se potrivea cu muzica. Și a trebuit să îi spunem, dar a fost foarte greu să-i explicăm că trebuie să dea un nou decret și să schimbe textul, că nu cad bine silabele respective și bineînțeles în 1977, în presă, pe data de 18 noiembrie 1977, s-a dat o altă formă textului respectiv și imnul de stat al României a fost cântecul lui Ciprian Porumbescu, cântecul Tricolorului, dar cu strofele vechi.

După ’90 s-a ridicat din nou problema unui imn care să corespundă momentului de libertate națională. Nu mai era România socialistă, nu mai era Partid Comunist și, bineînțeles, o comisie nouă și gândiți-vă ce să facem; și atunci ne-am gândit că ar fi bine să apelăm la o melodie pe care o cântau revoluționarii de la ’48, cu ‘Deșteaptă-te române’.

Şi s-a luat textul lui Andrei Mureșanu, dintr-o revistă din 1848 și a spus ‘domnule, pe ce melodie să punem?’ ‘Păi, punem pe una pe care o știe toată lumea și pe care o cântă toți popii’, pentru că era făcută de un popă răspopit Anton Pann; și pe o veche melodie a lui Anton Pann de la 1830 şi ceva, care se cânta și în timpul Revoluției de la ’48 s-a ajuns la acest compromis, s-a pus textul respectiv a lui Andrei Mureșanu ‘Deșteaptă-te române’ și pe melodia lui Anton Pann și a decretat melodia imnului de stat.

Cooperare militară între România și Italia

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 14:47

Alexandru Dina (realizator rubrică): Joi, 29 aprilie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, ministrul Nicolae Ionel Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenentul Daniel Petrescu, s-au întâlnit cu șeful Statului Major al Apărării din Republica Italiană, general Enzo Vecciarelli.

Cooperarea dintre cele două armate se înscrie pe un trend ascendent atât în format bilateral prin participarea la activități comune de instruire, cât şi aliat, prin afilierea unei unități italiene la Brigada Multinațională Sud-Est, participarea la misiunile de poliție aeriană întărită și la operații NATO, România și în Italia având contribuții relevante în cadrul angajamentelor asumate.

Sistemul NATO de apărare aeriană colectivă

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 14:42

Alexandru Dina (realizator rubrică):  Joi, 29 aprilie, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu s-a desfășurat ceremonia de certificare NATO a detașamentului Forțelor Aeriene Regale Britanice, sosit în România în vederea executării serviciului de poliție aeriană întărită.

Detașamentului britanic este format din aproximativ 200 de militari, piloți și personal tehnic, cu patru aeronave Eurofighter Typhoon și va executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, în următoarele patru luni, alături de militarii Forțelor Aeriene Române cu aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 Lancer.

Andrew Noble, ambasadorul britanic în România: „Sunt încântat să fiu cu dumneavoastră astăzi, aici, la ceremonia de reacreditare a acestui detaşament de forţe aeriene de la Baza Mihail Kogălniceanu, lucrând alături de Forțele Aeriene Române ca parte a sistemului NATO de apărare aeriană colectivă.

Este minunat să văd cele patru aeronave Typhoon aici. Regatul Unit și România au o relație apropiată de apărare. Ţara dumneavoastră este partenerul cel mai asemănător al Regatului Unit în regiunea Mării Negre.

Lucrăm în mod constant împreună pentru a asigura libertatea de mișcare pe mare și în aer, generând astfel siguranță”.

Alexandru Dina (realizator rubrică): Misiunea Forțelor Aeriene Regale Britanice reprezintă cea de-a treia rotație la ‘Mihail Kogălniceanu’ după cele executate în 2017 și 2018.

Acord între România și SUA privind programul de înzestrare al MApN

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 14:32

Alexandru Dina (realizator rubrică):  Ministerul Apărării Naționale a semnat, prin Direcția Generală pentru Armamente, acordul de tip guvern la guvern cu Statele Unite ale Americii, aferent programului de înzestrare sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă.

Acest sistem este destinat apărării zonelor costiere și de litoral împotriva amenințărilor navelor de suprafață, având capacitatea de a coopera cu nave, aeronave și echipamente interoperabile NATO.

Astfel, Forțele Navale Române vor dispune de un sistem nou de instalații mobile de lansare rachete antinavă, adaptat misiunilor actuale, împreună cu instruirea privind folosirea în luptă a sistemului și actualizarea permanentă a bazelor de date specifice, ceea ce constituie o necesitate esențială, care va trebui satisfăcută în cel mai scurt timp posibil.

Derularea contractului va avea loc între 2021 și 2024, iar sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă va fi livrat în trimestrul al patrulea în anul 2024.

Întâlnire CSAT – 27 aprilie 2021

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 14:28

Alexandru Dina (realizator rubrică): În Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din 27 aprilie a fost aprobată redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, conform unui calendar convenit cu partenerii din coaliție, iar această redislocare va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni, începând cu 1 mai 2021.

Ministrul Apărării, Nicolae Ionel Ciucă, a declarat, în urma ședinței CSAT, că trecem printr-o perioadă dificilă și impredictibilă generată de pandemie și că starea de securitate din regiunea Mării Negre este una degradată, iar postura de securitate a Alianței în zonă este testată zilnic.

Nicolae Ionel Ciucă, Ministrul Apărării Naţionale: Pe agenda discuțiilor la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, convocat de către președintele României, s-au aflat situația de la granița Ucrainei cu Rusia și retragerea trupelor aliate din Afganistan.

Fără îndoială, regiunea Mării Negre are importanță strategică nu doar pentru securitatea României, ci și pentru cea europeană și euroatlantică. Asistăm astăzi la o conștientizare mai mare a faptului că este nevoie de coerență și coeziune în întreaga noastră societate.

De asemenea, este nevoie de coerență și coeziune în tot ceea ce înseamnă ansamblul de vecinătate din regiunea Mării Negre.

Ne vom concentra în continuare asupra creșterii prezenței aliate și maturizarea operațională deplină a proiectelor de descurajare și apărare colectivă, dezvoltate în regiunea Mării Negre, în cadrul prezenței înaintate PfP.

Marcăm în acest an și 10 ani de parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. Evoc, în acest context, importanța unei relații transatlantice puternice.