Anatolie Nosatîi: Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări

Publicat de prosavioleta, 10 septembrie 2024, 08:20

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, este un fel de a spune bine ați venit, că de fapt noi am venit de la București și vă mulțumim pentru această premieră, este prima ediție a „Interviului săptămânii” realizată la Chișinău, aici, în sediul Ministerului Apărării.

Anatolie Nosatîi: Mulțumesc frumos pentru invitație.

Cristian Dumitrașcu: Sunteți într-o funcție care nu-i ușoară deloc, într-o perioadă care nu este deloc una care să relaxeze cumva nici opinia publică, nici ceea ce aveți dumneavoastră de făcut. Pentru că suntem chiar de Ziua Armatei Moldovei, care e starea de spirit a militarilor și a opiniei publice față de siguranța pe care o furnizează armata, până la urmă, pentru ei?

Anatolie Nosatîi: Această situație pe care o trăim acum cu toții ne face să fim mai mobilizați și mai dedicați profesiei pe care o avem, să luăm lucrurile în serios și să lucrăm în interesul cetățeanului, să lucrăm în interesul dezvoltării acelor capabilități care ar asigura pacea, securitatea și stabilitatea.

Cristian Dumitrașcu: Este ceea ce am remarcat la ceremonia de mai devreme, unde a fost invitată și doamna președinte Maia Sandu, în care am auzit de mai multe ori: „suntem pregătiți să ne instruim pentru a asigura securitatea cetățeanului” și sintagma asta este una mult mai adevărată aici, în Moldova, pentru că sunt provocările pe care le știm cu toții. V-aș întreba despre felul în care este percepută armata de către civili, Armata Moldovei?

Anatolie Nosatîi: Pregătirea militarilor este o preocupare permanentă. Reieșind din circumstanțele de securitate și dispoziția geografică, aflându-ne în vecinătatea unui război nejustificat lansat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, ne face ca lucrul care ni-l facem, să-l concentrăm pe o activitate concretă și mai rapidă pentru a consolida acea capacitate de apărare de care avem nevoie. Cu regret, paradigma de securitate s-a schimbat radical. Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări. Aceasta ne-a făcut ca să lucrăm împreună cu partenerii, să ne consolidăm capacitatea noastră națională pentru a atrage o atenție mai sporită la modernizarea și transformarea Armatei Naționale. Lecțiile învățate, analiza schimbărilor din ultima perioadă ne face ca să orientăm acele resurse care le avem și care ni le oferă partenerii pentru a atinge obiectivele de interoperabilitate și standardizare, pentru a fi capabili să ne instruim și să activăm în comun. În primul rând pentru a da acel spirit de încredere de care cetățenii au nevoie în această perioadă, cum ați menționat, și reieșind din celelalte provocări.

Cristian Dumitrașcu: Am vorbit cu câțiva militari și mi-au spus care este ritmul de instruire, care este implicarea lor în această reformă accelerată. M-am uitat la ei și am văzut Armata Română în urmă cu câțiva ani, în care și noi am fost implicați într-o reformă, dar parcă, și o să vă rog să-mi spuneți dacă eu greșesc, mi se pare că altă șansă nu este acum decât să concentrați această reformă la două-trei viteze mai mult decât am făcut-o noi, România, având în vedere contextul, având în vedere perioada.

Anatolie Nosatîi: Aceasta am și făcut-o, am revizuit documentele de planificare strategice. După câte cunoașteți, chiar și avem o nouă strategie națională de apărare. Am elaborat strategia securității naționale și suntem la finalizarea strategiei militare.

Documentele acestea strategice ne permit să ajustăm structura armatei și capabilitățile de care avem nevoie, precum corelarea cu planul de modernizare și dezvoltare. Am grăbit timpul de instruiri, o facem folosind resursele disponibile, dar la fel și colaborarea cu partenerii. Și aici aș remarca o bună cooperare cu Armata Română. Avem un număr sporit de activități, instruiri, antrenamente care sunt în beneficiul ambelor armate. Avem o bună cooperare a Statelor Unite. Aș vrea să menționez și alți parteneri care ne sunt alături în cadrul instruirilor, precum Lituania, Marea Britanie, Germania, Franța, ceea ce ne permite într-adevăr să atingem acel nivel de interoperabilitate pe care ni-l dorim în conformitate cu standardele occidentale și aceasta ne permite pentru a ne dezvolta, a ne instrui și a ne pregăti pentru activități în cadrul chiar și misiunilor internaționale. Chiar actualmente, militari noștri au finalizat instruirea comună în România pentru a fi detașați în misiunea Uniunii Europene din Bosnia și Herțegovina, Althea.

Cristian Dumitrașcu: Și mai sunt și cele din Africa.  Sunt lucruri care vin și care pun cărămidă cu cărămidă, presupun, la instruirea și mai bună de mai târziu.

Anatolie Nosatîi: Este corect că acest schimb de informații și instruire comună este o valoare foarte importantă pentru a grăbi aceste procese. Și având în vedere că nu este bariera de limbă pe care o vorbim, putem să implicăm mai mulți militari în aceste activități folosind poligoanele și centrele de instruire din România.

Cristian Dumitrașcu: N-am cum să ocolesc un subiect foarte drag nouă, celor din România, Ziua Limbii Române, care a fost acum câteva zile, înaintea Zilei Armatei Moldovei.

Anatolie Nosatîi: Limba de comunicare în armata națională este limba română. Toți militarii folosesc pentru activitate doar limba română. Într-adevăr, avem și militari care de origine sunt de alte naționalități și au vorbit în familie sau din comunitățile din care vin alte limbi, dar avem o unică limbă de comunicare pentru comandă și control: limba română.

Cristian Dumitrașcu: Considerați că sistemul pe care mergeți în Republica Moldova, cu stagiul militar obligatoriu, este un capitolul important și real pentru că noi nu mai avem stagiu militar obligatoriu și pe lângă armata profesionistă este poporul însuși?

Anatolie Nosatîi: Este o formă de pregătire a rezervei active. Unele țări au modificat și nu mai au această posibilitate și, din câte am înțeles, regretă, iar alte țări reintroduc serviciu militar obligatoriu. Pentru armata profesionistă, completată doar prin militari pe contract, dumneavoastră cunoașteți, este nevoie de resurse, resurse considerabile și, totodată, o abordare, să spunem, la nivel politic, corespunzătoare. Noi suntem în proces de transformare și am analizat mai multe metode de care ar avea nevoie armata națională. E clar că numărul militarilor profesioniști trebuie să fie în creștere, fiindcă doar acel militar care are o experiență bazată pe un termen mai lung de aflare în serviciu, mergând prin diferite instruiri, aplicații, misiuni, e clar că el poate contribui mai mult la îndeplinirea și mai calitativă a îndeplinirii misiunilor. Dar, totodată, având acești tineri care vin de pe băncile școlii sau după școlile profesionale, tehnice sau alt fel de instruire, este posibilitatea de a le da o instruire primară militară, dar, totodată, poate și a-i îndrepta pentru viitorul acestora, pentru a le arăta valoarea profesiei militare, care este o profesie nobilă, în interesul țării. Și, într-adevăr, dintre acești tineri, peste un timp, avem un număr care doresc să devină și ei militari pe contract.

Cristian Dumitrașcu: Ziua Armatei Moldovei, 33 de ani. Am vorbit acum la Chișinău cu colegi ai dumneavoastră care mi-au spus un lucru foarte interesant: pentru noi, 1859, pentru noi românii, și eu aș spune că și pentru moldoveni, este un an cu o simbolistică extraordinară. Atunci, Alexandru Ioan Cuza a unit cele două provincii românești și a apărut, chiar dacă mai târziu, la 1862, România – şi mi-au spus ceva ce n-am știut, că 1859 pentru oamenii din Republica Moldova a reprezentat altceva: de atunci au început opresiunile cu privire la limba română, la calitatea de român din partea, sigur, a imperiului ţarist de atunci, lucruri care s-au perpetuat până acum. Voiam să vă întreb: cum o vedeți dumneavoastră acum, că ați făcut și sunteți într-o reformă în care aveți nevoie de oameni care să vadă limba română, armata națională, Republica Moldova, să le vadă corect, având în vedere că în urmă au fost sute de ani de manipulări și de trimis într-o zonă de derizoriu, calitatea de români sau de limbă română?

Anatolie Nosatîi: Amprenta aceasta de schimbări istorice prin care a trăit Republica Moldova și dominanţa imperiului rusist pentru a distruge identitatea națională a poporului din meleagul acesta pe care îl numim Republica Moldova definitiv a avut un impact negativ și îl are şi acum, şi îl resimțim îndeosebi în această perioadă ca element al războiului hibrid, care vine cu o campanie foarte bine țintită pentru dezbinarea societății, pentru a readuce acele narative false de pe timpul fostei Uniunii Sovietice și a face ca cetățenii Republicii Moldova să se orienteze la diferite valori. Și aceasta vine ca rezultat al unei campanii bine organizate care are ca scop readucerea dominanţei Federației Ruse în Republica Moldova. O vedem, o simțim și avem de lucrat zilnic în acest domeniu. Campania de dezinformare și ştiri false care vine împotriva instituției de apărare este una dintre cele mai mari după Oficiul președintei, fiindcă armata națională este pilonul statalităţii, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova și de aici pornește identitatea noastră. Distrugând aceasta, ei urmăresc scopul lor principal, pentru a atinge obiectivele strategice într-un mod mai rapid și mai ales în această perioadă care este destul de importantă, când suntem în ajunul alegerilor și, cel mai principal, referendumului pentru obiectivul nostru strategic de integrare în Uniunea Europeană.

Cristian Dumitrașcu: Vreau să știți că aveți în România un prieten, în Armata Română un partener și spuneați despre știrile false care abundă și vin să atace imaginea armatei, imaginea statalității, aveți nevoie și de o presă militară puternică, și aici vom lucra împreună atât cât vom putea pentru ca aceste știri false să nu aibă nici un rezultat.

Anatolie Nosatîi: Într-adevăr, comunicarea strategică și aducerea la cunoștința cetățenilor informație corectă este o prioritate pentru noi, pentru a nu crea acel spațiu care este manipulat de către cei care își doresc să atingă obiectivele sale prin folosirea numeroaselor resurse pe care le au la dispoziție pentru a duce în eroare, pentru a dezinforma cetățenii. Apreciez foarte mult conlucrarea dumneavoastră și a colegilor de la Centrul de comunicare, de la mass-media, pentru a deveni mai buni, pentru a nu doar contracara, dar a preveni și a veni cu cele mai bune mesaje de explicare corectă a situației şi a nu permite ducerea în eroare a cetățenilor.

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult. La mulți ani de Ziua Armatei Moldovei și să ne vedem cu bine, sănătoși, împreună.

Anatolie Nosatîi: Vă mulțumesc mult și apreciez extrem de mult prezența dumneavoastră aici și buna cooperare pe care o aveți cu colegii. Vă rog să continuați în aceasta acum, aici, așa și în România. La fel, doresc să vă văd în cadrul mai multor activități și să ne ajutați să devenim mai buni, să devenim mai pregătiți, colegii să-și facă misiunea la nivelul la care îl faceți dumneavoastră. Vă felicit și pe dumneavoastră pentru rezultatele obținute și pentru deschiderea pentru cooperare și împărtăşirea bunelor cunoștințe și practici pe care le aveți.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc foarte mult!

Anatolie Nosatîi: Cu mare drag!

Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” – 100 de ani de existență

Publicat de Gabriel Stan, 27 decembrie 2023, 14:53

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” a împlinit luni, 18 decembrie, 100 de ani de existență. Momentul a fost marcat printr-o ceremonie militară în care a fost dezvelită o placă omagială.

În context, a fost vernisată expoziția „Muzeului Militar Național – 100 de ani, 100 de obiecte”, cu exponate din toate colecțiile instituției.

În seria evenimentelor organizate cu ocazia centenarului muzeului se înscrie și expoziția „100 de ani de istorie militară”, deschisă la sediul Băncii Naționale a României, în care au fost etalate obiecte originale, unice pe plan național, ale unor personalități marcante ale istoriei moderne române: Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza, Constantin Prezan, Alexandru Averescu, Regele Carol I, Regele Ferdinand sau Regina Maria.

Muzeul Militar Național s-a înființat în anul 1923, prin decret al Regelui Ferdinand.

Daniel Petrescu: Suntem pe acelaşi trend excelent şi am încredere că şi pe viitor contribuţia Statelor Unite în România va fi una semnificativă. Avem o cooperare extraordinară între Forțele Speciale Române și Forțele Speciale Americane

Publicat de Gabriel Stan, 14 noiembrie 2022, 15:27

S-au împlinit 163 de ani de când Alexandru Ioan Cuza a înființat, prin decret domnesc, o structură centrală de coordonare a Armatei, realizând astfel Unirea celor două armate, a Moldovei și a Țării Românești.

De Ziua Statului Major al Apărării am stat de vorbă cu șeful Apărării, generalul Daniel Petrescu, care a revenit de curând dintr-o vizită realizată în Statele Unite ale Americii.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” este generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Domnule general, bine ați venit la Radio!

Daniel Petrescu: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație! Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Și la mulți ani pentru Ziua Statului Major al Apărării! 163 de ani – istorie îndelungată și cu realizări pe parcursul acestor ani mulți.

Daniel Petrescu: Avem o tradiție la Statul Major al Apărării și spun eu că în ultima perioadă activitățile noastre s-au înscris pe un trend care arată că știm ce avem de făcut.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Un răspuns pentru cei care ascultă la radio și care ne-au întrebat…

A suscitat foarte mult interes această vizită dumneavoastră îndelungată în Statele Unite și vă mărturisesc că este un subiect care ne interesează – și pe oameni îi interesează – ce s-a întâmplat acolo și care este situația noastră geopolitică în contextul actual.

Daniel Petrescu: Dacă urmăriți parcursul lucrurilor, în general, în fiecare an în cadrul mandatului, am avut o vizită în Statele Unite ale Americii. Statele Unite sunt partenerul nostru strategic cel mai important, sunt un aliat în cadrul NATO, avem o foaie de parcurs pe zece ani în ceea ce privește cooperarea între Statele Unite și România și avem și rezultate deosebite în această cooperare.

Tot din Statele Unite – Alabama este statul cu care avem un parteneriat. Este prima vizită pe care am întreprins-o în Alabama de la preluarea mandatului și am discutat elemente care țin de parteneriatul nostru cu Alabama. Am fost la Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale și am discutat.

Este o cooperare, la fel, extraordinară pe care o avem între Forțele Speciale Române, construcția Forțelor Speciale ale Armatei României și Forțele Speciale Americane și am avut întâlniri, la Washington, cu aproximativ întreg leadershipul, șefii categoriilor de forțe, la Comitetul întrunit al șefilor statelor majore, comandantul Gărzii Naționale din Statele Unite și structurile de cooperare în domeniul apărării.

M-a interesat un schimb de informații și discuții pe marginea situației de securitate, la Marea Neagră, perspectiva cooperării noastre, perspectiva întăririi posturii de cooperare, posturii de descurajare și apărare aliate și aici activitățile comune avem dislocat un contingent semnificativ la Mihail Kogălniceanu și urmarea programelor de înzestrare, avem destule programe de însestrare, destul de mature pe care le desfășurăm cu Statele Unite ale Americii.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Există elemente de schimbare de parcurs în urma, să zicem, războiului, în urma lucrurilor care poate că au schimbat cumva planurile pe care le știți dumneavoastră de atâta timp?

Daniel Petrescu: În ceea ce priveşte cooperarea noastră, suntem pe acelaşi trend excelent şi am încredere că şi pe viitor contribuţia Statelor Unite în România va fi una semnificativă şi, de asemenea, că vom putea să ducem la îndeplinire ceea ce ne propunem în privinţa realizării capabilităţilor prin programele de procurare de armament.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ca de obicei, la sfârşit, mesajul dvs către ascultători.

Daniel Petrescu: Lucrăm cu toţii astfel încat să ne putem îndeplini misiunea, lucrăm la consolidarea şi modernizarea Armatei României.

Avem aliaţi, avem toate premisele ca împreună, în cadrul NATO, al UE şi al parteneriatului strategic cu Statele Unite, să ne realizăm aceste obiective.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulţumesc şi vă mai aştept la radio.

Daniel Petrescu: Vă mulţumesc!

24 ianuarie – Unirea Principatelor Române!

Publicat de Andra Radu, 24 ianuarie 2022, 08:30

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014. Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014.

Potrivit Legii nr. 171/2014, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.

Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu autorităţile centrale și locale, va organiza luni, 24 ianuarie, în garnizoanele în care există monumente dedicate Unirii Principatelor, ceremonii militare şi religioase cu ocazia sărbătoririi a 163 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române.

În București, de la ora 11:00, la Mormântul Ostașului Necunoscut, din Parcul Carol I, va avea loc o ceremonie în cadrul căreia vor fi decorate Drapelele de Luptă ale Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor”, Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” și Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”.

De la ora 12:30, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Dealul Patriarhiei Române, va avea loc, de asemenea, o ceremonie de depunere de coroane de flori, în organizarea Prefecturii Capitalei și a MApN.

Un moment dedicat Zilei Unirii Principatelor se va desfășura, de la ora 14:00, și la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, din București. Cu acest prilej, va avea loc vernisajul expoziției intitulată „Armata Română în epoca Principelui Alessandru Joan 1”.

Pentru ziua de 24 ianuarie, autoritățile locale au pregătit un program de manifestații militare și religioase de 30 de minute, dedicat zilei Unirii Principatelor Române, la Timișoara:

• 12:00 – 12:05: Realizarea dispozitivului și întâmpinarea persoanei oficiale – prezentarea onorului, salutarea Drapelului de Luptă, ocuparea locului în dispozitiv, intonarea Imnului Național al României;
• 12:05 – 12:15: oficierea serviciului religios;
• 12:15 – 12:21: alocuțiuni;
• 12:21 – 12:28: depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori;
• 12:28 – 12:32: ceremonia se încheie cu interpretarea instrumentală și cu voce a cântecului „Hora Unirii”;

Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie-23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia. În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea „Istoria României în date”.

Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic. În Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a fost reinstaurat controlul politic al celor două puteri. În aceste împrejurări, mişcarea naţională a fost constrânsă să se manifeste în afara ţării, prin activitatea emigranţilor români.

Războiul Crimeii şi Congresul de la Paris din 1856 au pus capăt protectoratului Rusiei asupra Principatelor. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene, cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

În februarie 1857, a fost constituit la Iaşi, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat pentru data de 1/13 martie un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a.

În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova.

Marii şi micii proprietari, deputaţii orăşeni şi ţăranii reuniţi la Adunările ad-hoc din Moldova şi din Ţara Românească, chemaţi să se pronunţe în problema unirii, au dat un răspuns pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, în care cereau:

• autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România;
• prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei;
• neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat;
• guvern reprezentativ şi constituţional, Adunarea obştească cu putere legislativă, garantarea colectivă a celor şapte puteri.

De asemenea, împlinirea a 163 de ani de la Mica Unire-Unirea Principatelor Române din 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza va fi sărbătorită la Alba Iulia, printr-o serie de manifestări omagiale ce vor avea loc luni, de la ora 12:00, în Piața Cetății:

• 12:00 – 12:05 – Intonarea Imnului Național al României;
• 12:05 – 12:15 – Slujbă religioasă Te Deum în amintirea făuritorilor Unirii din 1859;
• 12:15 – 12:30 – Evocare istorică – bustul lui Alexandru Ioan Cuza, esplanada Sălii Unirii;
• 12:30 – 13:00 – Vernisajul expoziției „Alexandru Ioan Cuza în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”.

În perioada 10/22 mai – 7/19 august 1858 au avut loc, la Paris, lucrările Conferinţei reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman). În ultima zi a lucrărilor a fost semnat actul internaţional, Convenţia de la Paris, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor.

Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub „garanţia colectivă” a puterilor urmau „să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi” purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe. Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi.

Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor. Domnul urma să fie ales în fiecare ţară „pe viaţă”. Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate.

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun.

După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni.

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul „Concordia„ din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.

Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11:00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu „spiritul Convenţiei”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate.

Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm.

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859.

Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti.

Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala noului stat.

24 ianuarie – Unirea Principatelor Române!

Publicat de Andra Radu, 24 ianuarie 2020, 11:58

Pe 24 ianuarie românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, numită, pe nedrept, şi „Mica Unire”, act istoric realizat sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Unirea Moldovei și a Țării Românești a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În anul 1858, Marile Puteri s-au reunit în cadrul Conferinţei de la Paris, finalizată cu o Convenţie, încheiată la 7/19 august, care s-a referit şi la problematica românească.

Astfel, printr-un act internaţional care ţinea cont doar parţial de voinţa românilor, s-au stabilit norme fundamentale referitoare la situația politico-juridică a Principatelor și reorganizarea lor.

Pe baza Convenției de la Paris, se introducea principiul separației puterilor, ele urmând să fie exercitate, în fiecare Principat, de către domn și Adunarea electivă, ambele lucrând și cu participarea unui organ comun, Comisia centrală, înlocuind astfel Regulamentele Organice, actele pe baza cărora funcţionaseră cele două ţări române până atunci.

Convenţia de la Paris consfinţea unirea formală într-un stat cu numele Principatele Unite, alegerea a doi domni, două adunări, două guverne, organizarea a două instituţii comune la Focşani, Comisia Centrală şi Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, abolirea monopolurilor şi a privilegiilor de clasă.

La 5 ianuarie 1859, în Moldova, Adunarea electivă formată din 48 de deputaţi l-a ales în unanimitate ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, şeful partidei unioniştilor moldoveni.

În Ţara Românească, unde alegerile urmau să se ţină pe 24 ianuarie, locţiitorii domneşti erau antiunionişti, iar Adunarea electivă era dominată de conservatori, astfel că bucureştenii au fost mobilizaţi pentru a susţine candidatura lui Cuza.

În şedinţa din 24 ianuarie 1859, deputatul Vasile Boerescu a propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost votat în unanimitate, stârnind mânia Porţii Otomane și a Austriei, care au considerat alegerea drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul actului nu se prevedea ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane distincte.

Astfel, Cuza a devenit domnitor al celor două principate, iar unirea lor a fost recunoscută de către marile puteri pe parcursul domniei sale.

Ziua Drapelului Național

Publicat de Andra Radu, 26 iunie 2019, 09:52

Simbol național, drapelul  este sărbătorit în fiecare an în 26 iunie. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române.

În anul 1849 domnitorul Barbu Știrbei a adoptat un nou model pentru drapelele de luptă, păstrând însă așezarea orizontală a culorilor și schimbând doar elementele decorative, model care se va păstra până în anul 1856.

În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând că: „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”.

Sursa foto: Radu Șofran

În anul 1867 este adoptat drapelul cu forma pe care o are și astăzi, în timpul domniei lui Carol I. Astfel albastrul apare lângă hampă, galben în mijloc, roşu în partea exterioară, culorile fiind aşezate pe verticală, în cele patru colţuri se aflau ghirlande din frunze de laur, cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era aşezată stema ţării.

În 9 ianuarie 1948, comuniștii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii, cu elemente sovietice, fără nicio legătură cu tradiţia stemelor sau cu heraldica.

În timpul Revoluției de la Timișoara, încă din 17 decembrie 1989, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele prin decupare, gest simbolic privit ca rupere de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.

La sfârşitul anului Revoluţiei, Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea, la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.”

Conform legii, drapelul României are formă dreptunghiulară, lățimea lui fiind egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâșiilor culorilor sunt egale.

Ziua Drapelului Naţional va fi marcată astăzi în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, printr-o serie de ceremonii organizate de autorităţi.

Sursa foto: Radu Șofran

Ceremonii militare sunt programate în această dimineață în principalele garnizoane din țară.

În Capitală, de la ora 9:30 drapelul va fi înălțat pe catargul din fața Cercului Militar Național de militarii din Brigada 30 Gardă și Protocol ‘Mihai Viteazu’. Ceremonia se va desfășura în acordurile imnului național al României, interpretat de Muzica reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale.

Ziua Marinei în Herăstrău

Publicat de Mihaela Costache, 10 august 2015, 07:20

Ziua Marinei Române a fost sărbătorită în Parcul Herăstrău.
Sute de persoane au participat la activitățile organizate de Forțele Navale; jocuri marinărești, expoziție de carte sau prezentarea ofertei educaționale de profil.

Cei care au fost ieri în Parcul Herăstrău au avut ocazia să învețe cum se face un nod marinăresc, sau cum se trage parâma.
Pe lângă aceste activități, vizitatorii au avut ocazia să asculte un recital susținut de Fanfara Reprezentativă a Forțelor Navale.

Acțiunile de acest fel vor continua și sâmbăta viitoare, pe 15 august, de Ziua Marinei.

Monumentul de lângă debarcaderul din Parcul Herăstrău, dedicat eroilor civili și militari din marină, va fi finalizat prin aplicarea pe soclu a unei timone.

Anul acesta se împlinesc 155 de ani de la crearea Marinei Militare Române Moderne, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în anul 1860.

Burse POSDRU la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 22:05

Doctoranzii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi au ocazia de a se înscrie la un program finanţat prin POSDRU care oferă burse lunare timp de şase luni, în valoare de 1.800 de lei, pentru o serie de cercetări doctorale.

Proiectul, denumit „Prin burse doctorale spre o nouă generaţie de cercetători de elită”, este implementat în parteneriat cu Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2015.

Procesul de selecţie a început la 9 iulie 2015, fiind eligibili doctoranzii care îndeplinesc cumulativ o serie de condiţii: sunt cetăţeni ai UE cu domiciliul sau reşedinţa legală în România, sunt doctoranzi în anul I de studii, la frecvenţă, şi nu au mai beneficiat anterior de sprijin financiar prin burse doctorale finanţate prin POSDRU.

În afară de bursa lunară de 1.800 de lei, doctoranzii vor mai beneficia de sprijin financiar şi pentru participarea la conferinţe, fiindu-le decontată taxa de înscriere, transportul şi cazarea.

Aceştia au de asemenea posibilitatea de a pleca două luni în străinătate pentru aprofundarea cercetării, moment în care vor primi o bursă de 4.200 de lei pe lună şi 1.600 de lei pentru decontarea cheltuielilor de transport.

Ceasuri istorice franţuzeşti din colecţii private sau din muzee din România sunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie din Capitală

Publicat de Stefania Grigore, 28 iulie 2014, 08:40 / actualizat: 28 iulie 2014, 23:41

Bucureştenii pot admira piese ce au aparţinut lui Alexandru Ioan Cuza sau Reginei Maria.
Expoziţia este deschisă până pe 31 august, de miercuri până duminică între orele 10 – 18.