Premierul Alexis Tsipras resimte din plin înfrângerea suferită de SYRIZA, partidul de guvernământ, din care face parte, fiind considerat direct responsabil de acest rezultat. Nemulţumirea electoratului s-a manifestat atât la nivel naţional, prin votul la alegerile europarlamentare, cât şi la nivel local unde candidaţii susţinuţi de partidul de guvernământ au fost „spulberaţi”. Toate promisiunile şi declaraţiile politice defilate populist, acum cinci respectiv patru ani în urmă, rămase fără rezultate concrete, au fost taxate din plin prin exerciţiul democratic de exprimare a votului.
Noua Democraţie (principalul partid de dreapta, aflat în opoziţie) a înregistrat o mare victorie, dar şi aşteptările votanţilor sunt pe măsură.
Publicaţia grecească To Vima subliniază că mesajul dat atât la nivel naţional, cât şi la nivel local este unul sonor. Este vorba de o palmă fără precedent dată Stângii Radicale şi personal premierului Alexis Tsipras care a încercat să-şi ascundă disconfortul, declarând că „atunci când cazi trebuie să ştii să te ridici”. Asta în condiţiile în care nu eşti făcut „knockout”, adăugăm noi.
Parlamentul elen a ratificat acordul privind numele Macedoniei. Din cei 300 de deputaţi, 153 au votat pentru şi 146 împotrivă, Macedonia devenind astfel Republica Macedonia de Nord. Grecia va renunţa la obiecţiile sale privind intrarea Skopje în NATO, punând capăt unui diferend care durează de mai multe decenii.
Acest vot nu a rămas fără urmări. El a provocat multe proteste, soldate cu ciocniri de stradă, iar premierul Alexis Tsipras conduce acum un guvern minoritar şi a avut nevoie de susţinerea deputaţilor independenţi şi de cea a opoziţiei pentru a prezenta acordul în faţa Parlamentului.
RAINEWS (Italia) întăreşte valoarea acestui vot istoric prin declaraţia postată pe Twitter de prim-ministrul grec: „Macedonia de Nord care s-a născut astăzi va fi o ţară amică, va fi un aliat şi un susţinător al Greciei în eforturile sale de securitate, stabilitate şi dezvoltare a regiunii. Generaţiile viitoare din ambele ţări vor fi recunoscătoare deputaţilor care au pus cu curaj bazele unui viitor de pace, de solidaritate şi de coexistenţă armonioasă”.
LE MONDE vine cu salutul premierului macedonean Zoran Zaev pentru victoria acestei probleme spinoase care a otrăvit relațiile dintre Atena și Skopje de la proclamarea independenţei acestei foste republici iugoslave, la începutul anilor 90:
„Felicitări, prietenul meu [Alexis Tsipras], împreună cu popoarele noastre noi am obţinut o victorie istorică. Trăiască acordul de la Prespa! Pentru pace și progres veșnic în Balcani și în Europa1”, a postat pe Twitter șeful guvernului.
În articolul semnat de Soraya Melguizo în EL MUNDO se prezintă o analiză succintă, pe înţelesul publicului larg, pornind de la originea conflictului dintre cele două ţări şi până la ratificarea numelui Macedoniei de Nord:
Care este originea istorică a conflictului?
Conflictul dintre cele două țări datează din 1991, când Macedonia și-a declarat independența față de Iugoslavia și s-a autodenumit Republica Macedonia. Grecia a denunțat că statul vecin şi-a însușit un nume și o identitate care nu îi corespundeau, deoarece Macedonia este şi o regiune a țării elene. Atena a revendicat ca propriile simboluri Soarele de Vergina (o stea cu 16 raze prezentă pe steagul național al Macedoniei) sau figuri istorice precum Alexandru cel Mare, căruia macedonenii, de exemplu, i-au dedicat aeroportul din capitală. Fondul chestiunii îl reprezintă teama grecilor a fost și este că, în viitor, Skopje ar putea pretinde teritoriile Macedoniei elene.
Ce revendică grecii?
Ani de zile, Grecia a cerut fără succes ca Macedonia să-și schimbe numele și a împiedicat intrarea ei în organizații internaționale precum NATO sau Uniunea Europeană Intervenția ONU a forțat Fosta Republică Iugoslavă să-și modifice drapelul național și unele articole din Constituție, pe lângă acordarea numelui provizoriu de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM).
Ce este Acordul de la Prespa?
În iunie 2018, premierul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Zoran Zaev, și omologul său elen, Alexis Tsipras, au semnat un acord istoric cu care sperau să îngroape definitiv cei 27 de ani de conflict bilateral legat de legitimitatea numelui micului stat balcanic, în timp ce mii de oameni au demonstrat de ambele părţi ale frontierei pentru a-și demonstra respingerea.
În ce punct se află conflictul acum?
În octombrie 2018, Macedonia a organizat un referendum consultativ cu privire la acordul cu Grecia prin care fosta republică iugoslavă va fi redenumită Republica Macedonia de Nord. Peste 90% dintre macedoneni au votat în favoarea acestei decizii, deși participarea a fost de numai 36%. În ciuda absenteismului mare, Zaev a decis să continue procesul, iar, luna aceasta, Parlamentul de la Skopie a ratificat acordul cu țara vecină. Vineri, 25 ianuarie, şi Parlamentul elen a ratificat Acordul de la Prespa într-un vot foarte strâns, care l-a ţinut în tensiune pe premierul Alexis Tsipras.
Care este denumirea finală a Macedoniei?
Odată cu ratificarea acordului în Parlamentul Greciei, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei se va numi de acum înainte Republica Macedonia de Nord.
Care sunt implicaţiile internaţionale ale acestui conflict?
Schimbarea numelui poate deschide negocierile pentru aderarea Macedoniei de Nord la la NATO și la Uniunea Europeană, aderare care până acum a fost împiedicată de însăşi Grecia.
De ce o schimbare de nume a provocat demonstraţii stradale?
Majoritatea grecilor se opun folosirii numelui de Macedonia de către vecinul său nordic. Ultimele sondaje din Grecia arătau că aproximativ 70% din populație este împotrivă, în special în nordul țării, unde se află regiunea grecească omonimă.
Care este poziția partidelor grecești cu privire la Acordul de la Prespa?
Majoritatea partidelor politice grecești se opun noului nume Macedonia de Nord, deoarece consideră că acordul este o concesie acordată ţării vecine. S-au arătat împotriva acestei denumiri conservatorii din Noua Democraţie, socialiștii din Kinal, comuniștii din KKE, extrema dreaptă din Zori Aurii și chiar grupul de dreapta Grecii Independenți, partener guvernamental al lui Alexis Tsipras.
De ce a fost declanșată o criză guvernamentală în Grecia?
Șeful Executivului și liderul Syriza, Alexis Tsipras, și-a pierdut principalul aliat. Ministrul Apărării, Panos Kammenos, liderul Grecilor Independenți, a demisionat și a anunțat plecarea partidului său din coaliție în semn de protest față de acord. Câteva zile mai târziu, Tsipras a suferit o moțiune de încredere care i-a permis să-și măsoare sprijinul în Parlament și să-şi salveze „in extremis” guvernul
Ce consecințe ar putea avea , în Grecia, acordul ratificat de ambele state?
Acordul ar putea trezi aspirațiile vechi separatiste în regiunea grecească a Macedoniei, potrivit analiştilor. În octombrie vor avea loc alegeri generale în Grecia. Atunci vom putea afla dacă încheierea conflictului istoric dintre cele două state va avea vreun efect asupra premierului grec.
BBC:Premierul grec cere parlamentului un vot de încredere în guvern
Premierul grec Alexis Tsipras a cerut un vot parlamentar de încredere în coaliţia sa de guvernare, după demisia ministrului său al apărării, Panos Kammenos. El a demisionat pentru că este împotriva unui acord cu Macedonia privind numele ţării. Panos Kammenos nu şi-a ascuns vreodată ostilitatea faţă de acord, care redenumeşte vecinul nordic al Greciei „Republica Macedoniei de Nord”. Grecia are o provincie numită Macedonia şi cere de multă vreme ca vecinul ei să evite utilizarea aceluiaşi nume, lucru pe care Atena îl consideră a fi o revendicare implicită asupra teritoriului ei.
Macedonia a eliminat vineri toate piedicile juridice din calea redenumirii sale şi a îndemnat Grecia să ratifice acordul, astfel încât el să poată intra în vigoare. Dar demisia anuţată a creat incertitudine, nu numai pentru viitorul guvernului grec, ci şi pentru soarta acordului.
LE FIGARO: Merkel salută „acțiunea decisivă” a lui Tsipras
Joi, 10 ianuarie, cancelarul german Angela Merkel a salutat la Atena „acțiunea decisivă” a premierului grec, Alexis Tsipras, cu privire la noul nume al Macedoniei, de care „beneficiază” nu doar Macedonia și Grecia, ci „întreaga Europă”.
„Acest lucru îi permite Macedoniei de Nord să devină membră a NATO și a UE”, a declarat Merkel înainte de „a-l felicita pe premierul grec pentru această acțiune decisivă”. „Îi sunt recunoscătoare lui Alexis Tsipras că s-a angajat să rezolve problema numelui, noi știam că o soluție nu ar fi ușoară”, a adăugat Angela Merkel, „acest acord este în interesul tuturor, al Macedoniei şi al Greciei și al întregii Europe”.
La rândul său, Alexis Tsipras a vorbit despre un „acord model” care „va aduce stabilitate și creștere în regiune” după două ore de discuții cu Angela Merkel. Parlamentul macedonean se pregătește să decidă dacă va redenumi țara „Republica Macedonia de Nord”, fapt care ar pune capăt disputei sale cu Grecia. Votul asupra a patru amendamente constituționale trebuie să aibă loc înainte de termenul limită de 15 ianuarie.
Un vot pozitiv ar încheia luni întregi de lupte politice feroce în Macedonia. Mingea s-ar afla apoi în terenul Atenei. Schimbarea numelui va intra în vigoare doar în cazul în care şi Parlamentul grec va susține acordul încheiat în primăvara anului trecut între Zoran Zaev și omologul său grec, Alexis Tsipras. Acordul, menit să pună capăt unei dispute vechi de aproape 30 de ani, este susținut de UE și Statele Unite, deoarece el ar trebui să deschidă calea pentru aderarea acestei mici țări balcanice la UE și la NATO. Dar în Grecia, acordul greco-macedonean provoacă polemici și riscă să pună la grea încercare slaba majoritate guvernamentală în timpul votului asupra acestui acord în Parlamentul grec.
Cândva Alexis Tsipras a exclamat celebrul „măcar de am fi Argentina”. Dacă ar citi însă raportul Institutului Fraser cu privire la libertatea economică a ţărilor, ar putea spune „măcar de am fi România”. Sau Albania, pentru că şi albanezii o duc mai bine. În afară de cazul, desigur, în care limitarea libertăţii economice în Grecia reprezintă un obiectiv strategic al coaliţiei guvernamentale SYRIZA-ANEL şi, drept urmare, premierul Tsipras şi-a îndeplinit pe deplin obiectivul. În studiul de anul acesta „Libertatea Economică în Lume”, publicat de Institutul Fraser din Canada, Grecia se află pe cea mai proastă poziţie între statele europene şi pe locul 108 între 162 de state care au luat parte la studiu.
Pentru a avea un reper, Grecia prezintă performanţe atât de proaste încât împarte locul 108 cu Swaziland. Gradul libertăţii economice se calculează pe baza instituţiilor şi a politicilor pe care fiecare ţară le aplică în cinci domenii: a) dimensiunea statului, b) statul de drept, c) accesul la o monedă puternică, d) libertatea în comerţul internaţional şi e) mediul de reglementare în creditarea bancară, domeniul muncii şi mediului de afaceri. Pentru cei nedumeriţi, Swaziland se află între Africa de Sud şi Zimbabwe, are capitala la Mbabane şi are o populaţie de 1,3 milioane de locuitori.
Primele cinci ţări cu cele mai bune performanţe la nivel mondial au rămas anul acesta aceleaşi ca şi anul trecut: Hong Kong, Singapore, Noua Zeelandă, Elveţia şi Irlanda.
De asemenea relevant – şi tragic – pentru Grecia este faptul că între statele-membre UE, ţara cu performanţa imediat apropiată de Grecia, şi anume Croaţia, se află pe poziţia 75, adică cu 33 de poziţii mai sus. Iar în comparaţie cu ţările din sud-estul Europei care nu sunt membre UE, rezultatul cel mai apropiat de Grecia îl deţine Bosnia-Heţegovina, situată pe locul 98, deci cu 10 poziţii mai sus de Grecia.
De precizat, de asemenea relevant, că România ocupă poziţia 20, Albania poziţia 34, iar Bulgaria poziţia 46. Pe ultima poziţie între cele 162 de ţări se află pentru încă un an Venezuela.
Institutul Fraser elaborează studiul anual cu privire la Libertatea Economică în Lume în colaborare cu cercetători independenţi şi instituţii de învăţământ din aproape 100 de ţări. Nikos Rombapas, director executiv al Centrului de Studii Liberale „Markos Dragoumis”, care se ocupă de studiul cu privire la Grecia a făcut următorul comentariu: „Încă o dată Grecia înregistrează o poziţie dezamăgitoare în privinţa libertăţii economice, având din nou cea mai proastă performanţă între ţările UE, dar şi între ţările balcanice. Este o ironie tragică, în timp ce unii în Grecia continuă să vâneze baubaul neoliberalismului, libertatea economică din ţara noastră este echivalentă cu cea din China şi Swaziland. Cu cât vom înţelege mai repede, ca societate, această contradicţie, cu atât mai repede vom aborda cauzele reale şi profunde ale nenorocirii noastre”.
Premierul bulgar Boiko Borisov şi omologul său grec Alexis Tsipras au anunţat miercuri că au stabilit planuri pentru construirea unei noi căi ferate care să lege Marea Egee de Marea Neagră, ocolind Strâmtoarea Bosfor congestionată de un trafic intens, la proiect putând să se alăture ulterior Serbia şi România, relatează AFP.
‘Avem voinţa de a face ca Balcanii să avanseze’, a declarat Alexis Tsipras în portul Kavala, situat în nordul Greciei, unde a semnat cu Borisov un memorandum privind acest proiect.
‘Suntem pe cale să deschidem noi rute comerciale care să lege Marea Egee de Dunăre şi de Marea Neagră’, a adăugat premierul elen în faţa presei.
Acest proiect, aprobat de Uniunea Europeană, dar ale cărui date de început şi de finalizare nu sunt cunoscute, are ca scop legarea marilor porturi elene Salonic şi Kavala de cele bulgare Burgas, Varna şi Ruse.
Numai tronsonul grec ar costa circa patru miliarde de euro.
Sunt în derulare discuţii pentru a atrage Serbia în acest proiect, precum şi România într-o etapă ulterioară, a precizat Borisov.
O întâlnire între cele patru state vizate va avea loc la Varna pe 3 octombrie, a mai spus premierul bulgar.
Societatea industrială va utiliza finanţarea pentru cercetarea, dezvoltarea şi stabilirea de noi linii de produse din industria prelucrătoare.
Planul de investiţii pentru Europa se concentrează pe înlăturarea obstacolelor din calea resurselor acordate, oferind vizibilitate şi asistenţă tehnică pentru proiecte dar şi utilizarea inteligentă a resurselor financiare.
Vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, aflat în vizită la Atena, pentru a marca aprobarea primului proiect în Grecia din Planul de investiţii pentru Europa s-a întâlnit cu investitori, reprezentanţi ai întreprinderilor mici şi mijlocii, a prezentat în Parlamentul naţional cei trei piloni ai planului de investiţii şi a discutat despre modul în care Grecia poate beneficia de Fondul European pentru Investiţii Strategice cu primul-ministru Alexis Tsipras.
Vicepreşedintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate, a precizat: “Ar trebui să ne uităm cum ar fi posibil să se utilizeze Fondul European de Investiţii Strategice pentru întreprinderile mici și mijlocii şi finanţarea acestora, aici, în Grecia, deoarece ar fi cel mai rapid mod de a stimula investiţiile şi de a crea locuri de muncă. Desigur că totul depinde de cerere. EFSI nu poate compensa măsurile pe care guvernul trebuie să le facă în vederea îmbunătăţirii încrederii şi a competitivitaţii. Dar eu sunt sigur că există oportunităţi, astfel încât Grecia să investească în viitor.”
Banca Europeană de Investiţii a aprobat primul proiect al planului de investiţii în Grecia. Proiectul va pune un accent puternic pe cercetare şi inovare – cercetarea şi dezvoltarea fiind domeniile în care se va vedea că Planul de investiţii face o reală diferenţă.
Societatea industrială va utiliza finanțarea pentru cercetare și dezvoltare și stabilirea de noi linii de produse din industria prelucrătoare.
Comisia Europeana, prin Reforma Serviciului structural de suport (SRSS), oferă sprijin autorităților elene în instituirea unor structuri eficiente și eficace pentru gestionarea fondurilor europene, în general. Acest lucru ar trebui să conducă la proiecte de calitate mai bună și să atragă astfel, investitori privați. În plus, finanțarea EFSI pot fi combinate cu și pentru a permite proiectelor să ridice de la sol relativ repede.
Comisia va ajuta Grecia să exploateze pe deplin potențialul fondurile structurale europene de investiții, prin utilizarea tuturor flexibilitatea normelor existente și acordarea de asistență tehnică. Pentru înregistrare, o sumă totală de aproximativ 3,5 miliarde de euro din fondurile structurale ale UE a fost acordat Greciei în 2015. Cu o rată de absorbție de 99,8%, în timp ce media UE este de 90,1%, Grecia se situează pe primul loc în statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a perioada de finanțare 2007-2013.
Liderul stângii radicale Syriza a depus jurământul ieri seară, după victoria categorică a partidului său în alegerile legislative anticipate, care i-a adus un al doilea mandat în fruntea guvernului.
Tsipras a anunţat deja că va reface coaliţia de guvernare dintre Syriza şi Grecii Independenţi.
El ar urma să anunţe mâine componenţa noului executiv, care va avea ca sarcină să pună în practică prevederile acordului în valoare de 86 de miliarde de euro încheiat în luna august, după luni de negocieri dure, cu creditorii internaţionali – Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Uniunea Europeană a făcut un nou apel vineri, la statele membre, să ofere avioane şi alte active, astfel încât Frontex, agenţia de frontieră a UE, sa poate ajuta state precum Grecia şi Ungaria sa faca faţă unui nou val de imigranţi.
Un record de 49,550 migranţi au încercat să ajungă la Uniunea Europeană numai prin Grecia, în ultima lună, mai mulţi decât au fost înregistrati pentru tot anul 2014, a declarat Frontex.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, mai mult de 192.000 de imigranţi au ajuns în Europa pe mare în acest an. Peste 2.000 de migranţi se crede ca au murit încercând sa traverseze Mediterana.
Multe ţări s-au angajat deja să furnizeze active pentru utilizarea pe termen scurt , dar purtătorul de cuvânt al Frontex, Natasha Bertaud a declarat că este nevoie de mai multe avioane şi ” asistenţă tehnică ” , inclusiv personal şi maşini de patrulare.
„ Ne-am alăturat Frontex şi cerem statelor membre să vină cât mai urgent cu echipamentele necesare; noi am triplat fondurile pentru întărirea operaţiunilor, dar acum cerem statelor membre să găsească echipamentele, pentru ca aceste fonduri să poată fi folosite.”
Şi Ungaria se confruntă cu o criză , deoarece a primit 110.000 migranţi în acest an, număr fără precedent, aproape toţi intrând în ţară pe jos, de la vecinii din Serbia .
Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a cerut ajutorul Europei, deoarece ţara sa puternic îndatorată, nu poate face faţă singură, situaţiei.
Comentariile premierului grec au venit după ce agenţia de refugiati a Naţiunilor Unite ( UNHCR) a cerut Greciei să preia controlul asupra ” haosului total” de pe insulele mediteraneene , unde au ajuns mii de migranţi.
Nivelul de suferinţă pe care l-am văzut pe insule este de nesuportat. Oamenii sosesc crezând că sunt în Uniunea Europeană. Ceea ce am văzut nu a fost acceptabil în ceea ce priveşte standardele de tratament,” a spus directorul agenţiei pentru Europa, după ce a vizitat insulele greceşti Lesbos, Kos şi Chios
Parlamentul Greciei votează, astăzi, noi măsuri de austeritate, cerute de creditori pentru începerea negocierilor pentru un al treilea pachet de ajutor financiar extern.
Va fi un test important pentru premierul stângii radicale, Alexis Tsipras, confruntat cu un număr tot mai mare de dizidenţi din propria sa formaţiune politică.
Săptămâna trecută, el a reuşit să treacă de Legislativ un prim set de măsuri cu sprijinul opoziţiei.
Propunerile prezentate astăzi, în Parlament, nu includ şi reforma sistemului de pensii şi asigurări sociale, amânată pentru luna viitoare cu acordul liderilor din zona euro. ( Rador/romania-actualitati.ro)
Mii de hectare de pădure sunt mistuite anual de flăcări. Deși țările din sudul Europei prezintă cel mai mare risc de incendii forestiere, niciun stat nu este ferit. Atunci când autorităţile naționale sunt depășite, se activează mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, aşa cum s-a întâmplat recent în cazul Greciei. Explică Maria Ciorba, consilier Centrul de Informare Europe Direct Timişoara.
Premierul elen Alexis Tsipras a cerut ajutorul statelor europene pentru a stinge mai repede incendiile de vegetaţie. Trei sate din sudul Greciei au fost evacuate din calea flăcărilor. Franţa s-a numărat printre ţările care au răspuns prompt solicităriii şi au trimis două avioane speciale şi unul de recunoaştere. În prezent situaţia este sub control, însă riscul rămâne. Poliţia din Atena a arestat doi bărbaţi, un grec şi un bulgar, suspectaţi că au contribuit involuntar la declanşarea incendiilor care au făcut ravagii.
Incendiile de pădure sunt frecvente vara în Grecia, din cauza vânturile puternice şi temperaturile ridicate. Cel mai devastator incendiu a fost înregistrat în 2007, când au murit zeci de persoane şi mii de hectare de pădure au fost distruse.
Atunci când avem de-a face cu un dezastru, fiecare minut contează. Un răspuns imediat, coordonat şi pre-planificat salvează vieţi. Centrul de Coordonare a Răspunsului în Situații de Urgenţă a fost înființat în mai 2013, exact pentru acest motiv: pentru a permite Uniunii Europene şi statelor sale membre să răspundă rapid și în mod eficient la copleşitoarele dezastre naturale şi artificiale. Centrul este noua ‘inimă operațională’ a mecanismului de protecție civilă. El colectează și analizează informații în timp real, are capacitatea de a coordona acțiuni de intervenție simultane, în diferite zone, timp de 24 de ore / 7 zile pe săptămână.
Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a monitorizat peste 300 de dezastre și a primit mai mult de 200 de cereri de asistență. A intervenit în unele dintre cele mai devastatoare dezastre, spune Maria Ciorba, consilier Centrul de Informare Europe Direct Timişoara.
În 2012 au existat nouă cereri de asistență. Este vorba de Bulgaria, Muntenegru, Albania, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Grecia și Portugalia, care au solicitat sprijin aerian. De asemnea Spania a deschis un caz de pre-alertă. În 2013, Mecanismului Uniunii Europene de protecție civilă a fost activat pentru a răspunde cererilor de asistență pentru incendii forestiere în Bosnia Herțegovina și Portugalia, precum și pentru o pre-alertă în Bulgaria. În 2014, au existat cereri de asistență din Suedia și Grecia.
Legislația mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost revizuită în 2013. Atunci a fost creat un centru de răspuns pentru situaţii de urgenţă al Uniunii Europene, care are scopul de a monitoriza activ riscul incendiilor forestiere și incidența în întreaga Europă. Pe parcursul perioadei de vară, sunt organizate conferințe video săptămânale cu țările cu risc ridicat de incendii forestiere: Croația, Franța. Grecia, Italia Portugalia și Spania.
Uniunea Europeană este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume şi ajută anual peste 120 de milioane de persoane.
Şefii de stat şi de guvern ai celor 19 ţări din zona euro, care s-au reunit ieri la Bruxelles,trebuie să decidă dacă sunt sau nu îndeplinite condiţiile pentru începerea negocierilor cu Atena privind un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali, al treilea program de acest fel în ultimii cinci ani.
Martin Schultz, președintele Parlamentului European spunea aseară: „Nu este ușor, dar cred că putem ajunge la un compromis astăzi. Premierul grec Alexis Tsipras, a declarat ca un acord între Grecia şi partenerii săi europeni este posibil dacă ‘toate părţile doresc acest lucru’, Pentru a putea începe negocierile pentru un nou program, miniştrii de Finanţe din zona euro vor ca Grecia să modifice TVA şi sistemul de pensii, să extindă baza de impozitare pentru a creşte veniturile la buget şi să crească independenţa Oficiului naţional de statistică (Elstat).
Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică, la sosirea la summitul zonei euro de la Bruxelles, că ”nu va exista un acord cu orice preţ” pentru salvarea Greciei, și că ia in calcul un Grexit temporar, de 5 ani.
In schimb,”Franţa va face totul pentru ajungerea la un acord care să-i permită Greciei să rămână în zona euro”, a spus şeful statului francez, care a exclus opţiunea, avansată de Germania, privind o ieşire temporară a Greciei din zona euro.
Atena a solicitat recent un nou ajutor financiar – estimat la circa 74 de miliarde de euro pe trei ani – şi a propus finalizarea unui program de reforme ambiţios.
Unele state din zona euro susţin că planul de reforme al Greciei ar trebui să fie mai substanţial pentru a fi credibil.
Dintre celelalte 18 state din zona euro (înafara Greciei), zece s-au arătat sceptice faţă de noile propuneri ale Atenei. Cele mai intransigente se dovedesc a fi Germania, Austria, Finlanda şi statele baltice.
O decizie este așteptată în cursul acestei dimineți.
Se încearcă găsirea unui acord între Grecia și creditorii săi și evitarea intrării acestei țări în incapacitate de plată. Toate părțile sunt hotărâte să găsească o soluție.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk:
Primul ministru Tsipras ne-a dat asigurări despre dorința Greciei de a lucra constructiv. Ultimele ore ne-u arătat că toate părțile sunt pe deplin decise să găsească o soluție. Noile propuneri ale Greciei către cele 3 instituții reprezintă un pas înainte înspre acordul de lucru, în conformitate cu evaluarea inițială a instituțiilor.
Premierul grec Alexis Tsipras și instituțiile creditoare ( UE, BCE și FMI) vor lucra împreună, astfel ca Eurogrupul( miniștrii de finanțe ai zonei euro) să obțină rezultate mâine seară, rezultate care să poată fi prezentate joi dimineață.
La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a declarat convins că în următoarele zile va fi obținut un acord.
Reuniunea sefilor de stat si de guvern din zona euro este programata diseara dar va fi precedata in cursul diminetii de o intrevedere intre premierul grec, Alexis Tsipras si reprezentantii Consiliului european, Comisiei europene, Eurogrupului, Fondului Monetar International si Bancii Central Europene.
In lipsa unei intelegeri pana la finalul acestei luni Grecia risca sa nu poata plati Fondului Monetar o transa de 1 miliard si jumatate de euro.
Din aceasta perspectiva summitul extraordinar de diseara este considerat a fi unul crucial pentru apropierea pozitiilor dintre guvernul elen si creditorii sai internationali.
Dealtfel si presedintele Consiliului european, Donald Tusk, cel care a convocat reuniunea, a fost categoric in ultima sa declaratie cand a avertizat ca Grecia trebuie sa aleaga intre a accepta oferta de continuare a sprijinului financiar sau sa se indrepte catre intrarea in incapacitate de plata.
“Situatia Greciei devine critica. 4 luni de negocieri nu au dus la compromisul necesar. Scopul summitului este de a ne asigura ca am inteles cu totii pozitiile celuilalt si consecintele deciziilor noastre. Summitul nu va fi punctul final, nu se vor negocia detalii tehnice, asta este treaba ministrilor de finante.”
Reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern de ieri de la Bruxelles a avut pe agendă conflictul din Ucraina şi relaţiile cu Rusia, lupta antiteroristă în Europa, dar şi situaţia economică a Greciei.
Reuniunea liderilor europeni a debutat cu o discuţie cu preşedintele parlamentului, Martin Schulz, pe tema Registrului unic al pasagerilor, o propunere legislativă considerată un instrument important în lupta împotriva terorismului.
Cei 28 de şefi de stat şi de guvern s-au întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, pentru a lua în discuţie evoluţiile crizei politico-militare din ţara sa şi rezultatele negocierilor de la Minsk. Liderii europeni au declarat că dacă, prevederile acordului de încetare a focului nu se vor aplica, ei nu vor ezita să ia măsurile necesare. Deocamdată nu au discutat despre noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar vor face presiuni la adresa ei ca să ajute la aplicarea acordului.
Situaţia economică a Greciei în zona euro a fost discutată la reuniune împreună cu preşedintele Comisiei Europene şi cu liderul Eurogrup. Problema nu putea lipsi de pe agenda summitului, deoarece acordul dintre Grecia şi creditorii săi expiră la sfârşitul acestei luni, iar executivul condus de Alexis Tsipras refuză să-l prelungească în aceleaşi condiţii.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European:
Astăzi, primul ministru Tsipras şi preşedintele Eurogrup au cerut instituţiilor să lucreye la evaluarea tehnică, pentru a stabili bazele commune înaintea reuniunii Eurogrupului de luni.
Deocamdata, liderii europeni au decis doar ca ministrii de finanţe din zona euro să ajungă la un acord cu guvernul de la Atena la începutul săptămânii viitoare, înainte ca programul de ajutor al Greciei să expire, la sfârşitul acestei luni.
Reuniunea extraordinară a miniștrilor de finanțe din zona euro de la Bruxelles a fost prima șansă a noului ministru de finanțe al Greciei, Yaris Varoufakis, să prezinte omologilor săi europeni noile propuneri ale autorițătilor de la Atena privind reducerea datoriei Greciei și încheierea măsurilor de austeritate.
Am acoperit o parte din temele ce vor fi abordate pe 16 februarie la reuniunea ordinară, a declarat la încheierea discuțiilor Jeroen DIJSSELBLOEM, președinte al Eurogrupului
“Aceasta a fost prima ocazie de a-l întâlni și a-l asculta pe noul reprezentant al Greciei privind planurile și ambițiile noului guvern.
A fost binevenit și util. Am avut o discuție intensă și constructivă care acoperă o arie largă de probleme. Guvernul grec face progrese, dar nu suficiente în acest moment pentru a ajunge la concluzii comune. Deci, vom continua discuțiile luni. Va fi o întâlnire ordinară a Eurogrupului, cu multe puncte pe ordinea de zi, dar discuțiile în ceea ce privește colaborarea noastră actuală și viitoare cu Grecia vor continua.”
Grecia nu a acceptat prelungirea programului de ajutor actual, susținut de creditorii ei, a anunțat o sursă guvernamentală greacă dupa reuniune.
Acest program, ce urmează să se încheie la sfârșitul lunii februarie, este contestat de noul guvern grec în ciuda unei anumite stabilizări a finanțelor țării.
Guvernul lui Alexis Tsipras refuză orice prelungire a programului actual și propune un plan alternativ de finanțare și reforme.
Ieri, la Bruxelles, noul prim-ministru grec, Alexis Tsipras, şi-a exprimat convingerea cã este posibil sã se gãseascã o soluţie la disensiunile între ţara sa şi Uniunea Europeanã,în legătură cu divergenţele privind datoria Greciei.
La conferinţa de presã comunã cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, premierul Tsipras a declarat:
„Sunt foarte optimist cã vom face tot ce putem pentru a gãsi o soluţie comunã, durabilã şi reciproc acceptabilã pentru viitorul nostru comun”
Principalul subiect al discuţiilor a fost anunţul cã Grecia va suspenda negocierile cu reprezentanţii CE, Bãncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, şi o sã renunţe la programul de austeritate pe care creditorii insistã sã-l menţinã. La Bruxelles, premierul a prezentat noul plan pentru soluţionarea crizei datoriilor din Grecia, care a fost fãcut de noul ministrul de finanţe, Yanis Varufakis. Conform acestui plan, ale cãrui detalii nu sunt încã pe deplin cunoscute, Grecia este dispusã sã renunţe la cererea ei iniţialã de a i se anula o parte a datoriei publice, care este de 175% din Produsul Intern Brut, respectiv aproape 300 de miliarde de euro. În loc de prescriere, Grecia cere ca o parte a datoriei sã fie convertitã în obligaţiuni care ar fi legate de dezvoltarea economicã, astfel încât ea ar fi rambursatã în conformitate cu posibilitãţile economiei elene.
Deja bursele europene au reacţionat pozitiv la această propunere.
Misiunea de evaluare desfăşurată în Grecia de aşa numita Troika a creditorilor internaţionali ar putea fi suspendată, consideră Comisia Europeană. În ce condiţii, ne spune Andreea Drăguleasa, BFM:
Comisia Europeană este de acord să înlocuiască această structura de supraveghere şi evaluare a Greciei , dar deocamdată o nouă variantă nu a fost stabilită.
Ieri, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a amintit în conferinţa de presă declaraţia de anul trecut a preşedintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker:
“ Pe viitor, ar trebui să fim în stare să înlocuim troika cu o structură mai democratic legitimată şi mai responsabilă, bazată pe toate instituţiile Europene cu control parlamentar consolidat la ambele nivele, european si national.”
Margaritis Schinas a subliniat că o eventuală decizie va fi luată numai după ce se va înţelege clar care este poziţia Greciei, iar o renegociere a termenilor va exista doar cu acordul tuturor celor 19 state membre ale zonei euro .
“Troika” este formată din auditori ai Uniunii Europene, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Centrale Europeană , cele trei entităţi care au încheiat acorduri cu Atena pentru a oferi un ajutor financiar în valoare de 240 miliarde de euro în schimbul aplicării unor reforme dure în ţară, care ar avea ca efect reducerea cheltuielilor şi controlul datoriei ţării.
“Troika” nu este o formulă agreată de greci, prim ministrul grec, Alexis Tsipras, declarand, imediat după ce formaţiunea condusă de el a câştigat alegerile, luna trecuta, că va negocia cu creditorii internaţionali o nouă soluţie pentru Grecia si pentru Europa.
Mîine, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker are programata, la Bruxelles, o intalnire cu prim ministrul grec.
Europa urmareste cu circumspectie primii pasi ai noului guvern de la Atena care trebuie sa-si respecte angajamentele internationale si in acelasi timp sa isi onoreze promisiunile anti- austeritate cu care a castigat alegerile in urma cu o saptamana.
Detalii ne ofera colegul nostru Sorin Pavel de la Bucuresti fm
Intalnirea dintre presedintele Comisiei europene, Jean Claude Juncker si premierul grec Alexis Tsipras va avea loc cel mai probabil miercuri, ne-a transmis Sorin Pavel de la Bucurestifm- 98.3
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
