Vasile Dîncu: Prin aceste prezențe în România a trupelor din SUA, Portugalia, Polonia, Belgia, Olanda și cu tehnica cea mai modernă, suntem din ce în ce mai apăraţi și mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO

Publicat de Gabriel Stan, 17 octombrie 2022, 14:51

Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o nouă reuniune a miniştrilor apărării în ţările membre NATO. Dincolo de ce a afirmat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, în declaraţia de final a reuniunii, avem și alte decizii importante care s-au luat acolo, la Cartierul General al NATO, multe dintre ele care privesc în mod direct și România.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, bun venit la Radio, la „Jurnal militar” și la „Subiectul săptămânii”.

Vasile Dîncu: Bună ziua! Mă bucur foarte mult să comunicăm de aici, de la Bruxelles, unde sunt, într-adevăr, discuții interesante din domeniul militar, din domeniul politicii militare, a apărării. Au fost două zile foarte pline, foarte condensate, în care am avut chiar discuţii istorice. De fapt, sunt două elemente care configurează importanța acestui summit al NATO.

În primul rând, este cel al asigurării implementării deciziilor aliate de la Summitul de la Madrid, din iunie 2022. Este foarte important. S-a făcut o revizie în cele două sesiuni, de exemplu, ale Consiliului Nord-Atlantic, am discutat, am aprobat şi andosat o serie de documente care sunt importante şi care privesc direcţiile politice privind directiva politică pe 2023, evident, pentru planificarea apărării şi evident că am vorbit și despre pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, din 2023, pentru că direcţiile le-am trasat astăzi.

Deci, din perspectiva elementelor de strategie şi a elementelor executive, aș putea să spun că astăzi, temele principale ale celor două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic au fost raportul ministerial de dimensiunea de descurajare şi apărare.

Aici, sigur că noul model de structuri de forţe, am discutat despre implementarea politicilor NATO în domeniul spațial, evaluarea rezilienţei, viziunea transformării digitale, de asemenea, despre planuri de implementare pentru armament în întărirea posturii de descurajare. Au fost elemente, să spunem, care au fost calde şi care țin de zona executivă și asta a fost foarte important pentru astăzi.

De asemenea, tot în această discuţie am avut o importantă sesiune în ceea ce privește direcţiile de fond care au privit adaptarea posturii de descurajare şi apărare, mai ales acest context al modificării situației din Ucraina, trecerea într-o fază nouă a războiului, la ameninţarea nucleară a statului terorist care a devenit Rusia în aceste zile. Au fost lucruri foarte importante.

Am avut o sesiune specială în ceea ce priveşte grupul Framework Nations Concept, grup condus de Germania, care a prezentat al şaselea raport și unde România are o contribuție foarte importantă. Am avut, de asemenea, semnarea unei scrisori de intenţii pentru o iniţiativă legată de un viitor scut antibalistic pentru Europa, o iniţiativă condusă, de asemenea, de Germania și care va fi în viitor configurată, în funcție de nevoile noastre, după un studiu concept la care lucrează câteva țări în acest moment, o iniţiativă la care s-au înscris, din prima, 14 ţări.

Europa va deveni o forţă şi în domeniul industriei şi în domeniul producţiei de infrastructură, a protecţiei infrastructurilor, pentru că o altă discuţie a fost legată de protecţia de infrastructură fizică, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în zona nordică, în sabotarea conductelor Nord Stream.

Cu siguranţă că am discutat aici, fiind şi prima sesiune la care au participat Finlanda și Suedia. Am discutat aici și despre cererea Ucrainei privind accesul în NATO, invitarea inițială a Ucrainei, care s-a luat la București, în 2008. În Summitul de la București, noi, România susţinem un traseu pentru integrarea Ucrainei, care a demonstrat de facto că este o ţară care…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Îşi merită locul.

Vasile Dîncu: Nu există aici un consens. Aici sunt unele ţări care vorbesc despre un traseu mai lung. Dincolo de traseu, dincolo de viteza cu care se va desfășura acest lucru, noi, în mod principial, suntem susţinători ai Ucrainei pentru această postură. Am avut, în același timp, şi o bilaterală cu Canada.

Este un prieten al României. Avem un parteneriat important cu Canada. Au fost prezenți în acțiunile de poliție aeriană în România. Am stabilit să intensificăm relațiile, să facem un acord mai complet privind colaborarea cu această țară importantă. România a fost prezentă nu numai în evenimentele de care spuneam.

Ca subiect, am discutat în cadrul sesiunii privind descurajare şi apărare, am discutat și despre stadiul pregătirii battle group-ului care are Franţa ca lead nation în România. Aici am prezentat cu satisfacție modul în care am avansat la Cincu, împreună cu camarazii noștri, cu partenerii noștri din Franța, Olanda și Belgia în construcția de la Cincu. Am primit cu satisfacție și am mulțumit Franței pentru anunțul de a aduce noul echipament, în tancuri și transportoare blindate în România.

I-am mulțumit ministrului Lecornu, prietenul meu, pentru că a făcut un anunț legat de faptul că în această primăvară să sperăm că vom reuși nu numai să operaționalizăm battle group-ul, dar să ajungem în anul viitor și la operaționalizarea la nivel de brigadă.

Deci se va intensifica prezența franceză în România și acest lucru nu poate decât să ne bucure. România continuă să fie și își întărește poziția de furnizor de securitate în această zonă, în care întărim Flancul estic și echilibrăm zona sudică, să spunem, zona Mării Negre, cu Marea Baltică, acolo fiind mult mai dezvoltată la un moment dat prezența de descurajare a forțelor NATO.

Acum, prin aceste prezențe în România, am mulțumit Statelor Unite, Portugaliei, Poloniei, Belgiei, Olandei, tuturor celor care sunt în acest moment cu trupe pe teritoriul nostru – și nu numai cu trupe, și cu tehnica cea mai modernă. Asta înseamnă că suntem din ce în ce mai apăraţi și din ce în ce mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitatul de la „Subiectul săptămânii” de astăzi a fost ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Vasile Dîncu: La revedere, cu drag!

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 13 iunie 2022, 14:20

Teodora Mazere (realizator rubrică): Săptămâna aceasta a debutat în forţă pentru Gheparzii Transilvani, prin derularea unui exercițiu de rezolvare a unei situații tactice desfășurat în apropierea bazei de antrenament Bemowo Piskie, alături de structuri antiaeriene aparținând armatei poloneze și armatei spaniole.

Desfășurarea acestui exercițiu de nivel baterie a îmbunătățit relațiile de comandă control, prin aplicarea corectă a procedurilor existente la nivelul subunității, precum și coordonarea cu alte structuri din cadrul Alianței NATO, pentru selecția și repartiția țintelor în funcție de parametri de zbor al acestora.

Căpitan Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a XI-a: Este pentru prima dată, de la dislocarea noastră în Polonia, când participăm la un astfel de exercițiu, în care au fost angrenate diverse sisteme de apărare antiaeriană ce aparțin armatei poloneze și armatei spaniole, cu scopul de a detecta, urmări și intercepta ţinte aeriene marcate de avioane și elicoptere poloneze, care au survolat spațiul aerian pe întreaga perioadă a activității de instruire în comun.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Pentru că se apropie sezonul estival, de pe continent ne mutăm pe mare. La mai puțin de o săptămână de când a părăsit portul militar Constanța pentru al doilea marș internațional de instrucție al anului, Nava-Şcoală „Mircea” a navigat prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, prin Marea Marmara și Marea Egee, iar în prezent se află în sudul Peloponezului, după trecerea prin arhipelagul grecesc, urmând să intre în Marea Ionică.

La bord se află 100 de studenți militari români și străini, principala activitate pentru cadeți fiind reprezentată de instrucția și antrenamentele pentru lucrul în arboradă, având în vedere că, în mai puțin de două săptămâni, nava va participa la prima regată. Deși toți s-au aflat la prima experiență de acest fel, instructorii navei au fost mulțumiți.

Locotenent Ștefan Scutelnicu, ofițerul secund al navei: Sunt chiar mai mult decât mulțumit de modul în care s-au descurcat. Fiind prima experiență de genul acesta pentru ei, mă așteptam să fie mai timorați.

Bineînțeles, ca în fiecare generație, au fost și câteva exemple de cadeți care au avut puțin mai multă frică, dar și în ei am văzut potențialul și dorința de a-şi depăși, de a-și învinge aceste temeri, de a ajunge să lucreze cât mai sus în arboradă și să demonstreze că pot fi la fel de buni precum colegii lor.

Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe mare revenim pe uscat, iar ultima oprire o facem pe continentul asiatic, mai precis în Irak, acolo unde se desfășoară operația „NATO Mission Irak”. Lansată în 2018, sub tutela NATO, ca urmare a unei solicitări din partea Guvernului irakian, această misiune are drept obiectiv consolidarea instituțiilor și forțelor aparținând sistemului de securitate al Irakului.

Colonel Vasile Bătinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă în cadrul „NATO Mission Irak”: Misiunea este a asigura consilierea, în special la nivel strategic și operativ, dar în ultima vreme am început să luptăm chiar și la nivel tactic în ceea ce privește evaluarea capacității de luptă a structurilor și comandamentelor armatei irakiene.