Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică a trimis în România o aeronavă AWACS de supraveghere aeriană pentru a sprijini prezența consolidată a aliaților în regiune și pentru a monitoriza activitatea militară a Federației Ruse. Potrivit Comandamentului Aerian Aliat, vigilența sporită în spațiul aerian românesc este legitimă și are rolul de a consolida capacitatea României de a răspunde la creșterea activității aeriene din vecinătatea frontierei sale. Măsura Alianței vine și ca urmare a recentelor atacuri cu drone ale Rusiei asupra obiectivelor din Ucraina, care au încălcat spațiul aerian al țării noastre, iar bucăți din aparatele de zbor au căzut pe teritoriul României.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Olandezul Mark Rutte a devenit marți, în mod oficial, noul secretar general Alianței Nord-Atlantice. El a preluat cea mai înaltă poziție în ierarhia NATO de la norvegianul Jens Stoltenberg, cel care a condus Alianța în ultimii 10 ani. De la Mark Rutte, fost prim-ministru al Olandei, se așteaptă un interes deosebit pentru coordonarea dintre NATO şi Uniunea Europeană, într-un moment în care aceasta din urmă este din ce în ce mai implicată în probleme de securitate. Noul secretar general și-a anunțat la Bruxelles prioritățile mandatului său. Mark Rutte: Ucraina este, bineînţeles, în fruntea listei, dar trebuie să facem mai mult în ceea ce privește apărarea colectivă și descurajarea. Trebuie să investim mai mult în apărare, să reducem decajele între capabilități și să atingem obiectivele pe care NATO și le-a propus. Trebuie facem mai mult pentru a construi cu adevărat parteneriatele pe care NATO le-a stabilit de-a lungul anilor. Adrian Gîtman (realizator rubrică): O altă schimbare la vârful ierarhiei NATO este și preluarea comenzii Comandamentului Aliat pentru Transformare de la Norfolk, Statele Unite, de către generalul francez Pierre Vandier de la conaționalul său, generalul Philippe Lavigne.
Gabriela Saksa (realizator emisiune): În această săptămână, Corpul multinațional de Sud-Est de la Sibiu a găzduit cea de-a 25-a ediție a Conferinței LANDCOM, unde peste 100 de comandanți și oficiali militari din cadrul echipelor de comandă a aproximativ 30 de structuri ale Alianței Nord-Atlantice, precum și șefii forțelor terestre și ai comandamentelor forțelor întrunite din România și Bulgaria, s-au reunit pentru discuții la nivel înalt, care au vizat comanda și controlul forțelor terestre, planificarea operațională, dar și integrarea efectivă a forțelor terestre în cadrul strategic al NATO. Generalul Darryl A. Williams, comandantul Comandamentului aliat terestru al NATO, a subliniat faptul că regiunea Mării Negre este foarte importantă pentru securitatea întregii Alianțe. Darryl A. Williams: Alianţa Nord-Atlantică este pregătită. Comandamentul aliat pentru forțe terestre este pregătit. Avem foarte multe provocări. Aș spune că amenințarea hibridă cu care se confruntă nu doar această țară minunată, ci și întreaga Europă este o mare problemă, dar de aceea suntem aici astăzi să găsim soluții și să rezolvăm aceste probleme în mod deliberat. Deci suntem în siguranță? Sunteți în siguranță. Ai garanția mea, prietene! Gabriela Saksa (realizator emisiune): Prezent la eveniment, comandantul Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, generalul-maior Cristian Daniel Dan, a transmis un mesaj ferm. Cristian Daniel Dan: Avem o zonă de operare atribuită și știm ce avem de făcut. Ni s-a încredințat o misiune și avem deja un plan, avem un plan al operațiilor pe care îl respectăm întocmai. În zona noastră de competență teritorială este România și Bulgaria. Știm ce avem de făcut și suntem pregătiți să o facem.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Șeful Forțelor Terestre Române, generalul locotenent Ciprian Marin s-a întâlnit, marți, la București, cu omologul său finlandez, generalul locotenent Pasi Tapio Välimäki, aflat la prima vizită oficială în țara noastră de la aderarea țării sale la Alianța Nord-Atlantică. Cei doi oficiali au discutat despre creșterea cooperării, identificarea unor noi domenii de interes, schimbul de experiență și eforturile de sincronizare a planurilor naționale și regionale conform angajamentelor internaționale. Generalul finlandez a susținut în capitală un discurs în fața tinerilor ofițeri din forțele terestre, în cadrul conferinței ”Liderii viitorului”. Evenimentul se află la prima ediție și este dedicat celor mai buni ofițeri cu gradele de locotenent și căpitan, selecționați în programul pentru evoluția liderilor din Forțele terestre, derulat cu începere din acest an. Programul a fost creat pentru realizarea coeziunii și schimbului de experiență între generații, iar ofițerii nominalizați în cadrul acestui grup vor participa la proiecte desfășurate în Forțele terestre, cum ar fi întâlniri cu lideri militari naționali și internaționali, participarea ca observatori la exerciții militare majore, participarea la cursuri și stagii de pregătire organizate de partenerii internaționali.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima staționare din această săptămână o facem în Polonia, unde, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, Detașamentul de Apărare Antiaerian „Sky Guardians” își continuă misiunea și se instruiește în comun alături de aliații americani, britanici, croați și polonezi. Detalii despre ultimele activități derulate zilele acestea avem de la locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului. Lt. Valentin Alexandru: Militarii detașamentului au executat un exercițiu cu trageri de luptă cu complexele antieriene Gepard în poligoanele de instrucție din Polonia. Acest tip de exercițiu oferă militarilor posibilitatea de a identifica și angaja o țintă, dar și de a corecta focul asupra acesteia. Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Europa ne mutăm pe continentul african. Acolo, Detașamentul de Protecție a Forței, generat de Brigada 9 Mecanizată Mărășești, își continuă misiunea în Bangui, Republica Centrafricană. Militarii români participă la misiunea Uniunii Europene de Instruire a Forțelor Centrafricane. Nivelul ridicat de pregătire a militarilor a fost confirmat în cadrul unei ședințe de tragere, desfășurat în Poligonul Camp Kasai. Locotenent-colonelul Valentin Văileanu, ofițer în cadrul misiunii Uniunii Europene în Republica Centrafricană.
Valentin Văileanu: Dăruirea fiecărui militar român din cadrul Detașamentului de Protecție a Forței în a-și îndeplini sarcinile cu cel mai înalt grad de responsabilitate demonstrează că, indiferent de circumstanțe, membrii ai EUTM RCA își pot desfășura activitățile zilnice într-un mediu stabil, propice îndeplinirii obiectivelor. Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe uscat mergem în Marea Mediterană, unde nava-școală „Mircea” îşi continuă marșul de instrucție. Velierul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” a plecat pe data de 19 iulie din rada Toulonului, prin Marea Mediterană și strâmtoarea Bonifaciu care desparte insulele Corsica și Sardinia, a revenit în Marea Tireniană, mergând spre sud pentru a intra în portul Palermo luni, 22 iulie. Principalul disconfort al etapei de marș, la fel ca și în țară, a fost vremea caniculară. Chiar și pe mare, temperaturile trec constant de 35°, așa că toate activitățile de la bord au fost regândite pentru a se evita expunerea prelungită la soare. După 4 zile de escală, care au fost folosite pentru refacerea plinurilor de apă, alimente și combustibil, nava-școală „Mircea” a părăsit portul Palermo și se îndreaptă spre ultima escală a marșului de instrucție – Bodrum, din Turcia -, unde va ajunge pe data de 31 iulie. Despre experiența de la bordul navei student caporal Gilda Faifer: Gilda Faifer: Căldurile nu au fost o problemă, pentru că militarii sunt tot timpul pregătiți. Experiența până acum a fost una valoroasă și, desigur, aceste exerciții au adus plusvaloare la tot marșul. Am avut ocazia să dobândim anumite abilități practice și să ne perfecționăm competențele din domeniul maritim. Aceste noțiuni ni le-am însușit deja în cadrul Academiei Navale, dar aici a fost locul perfect pentru a le pune în practică.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a participat la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, desfășurată la Cartierul General al NATO de la Bruxelles. Reuniunea a avut trei sesiuni – una dedicată consolidării postului de descurajare și apărare, o sesiune în formatul Consiliului NATO-Ucraina, iar alta în formatul Grupului de Planificare Nucleară. Ministrul Tîlvăr a fost prezent și la întâlnirea Grupului de Contact pentru Ucraina.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe mare, mai exact pe Fregata Regina Maria, care participă pentru a treia oară la operația EUNAVFOR MED „IRINI” în Marea Mediterană. În cadrul misiunii, nava va contribui la asigurarea respectării embargoului Organizației Națiunilor Unite asupra armelor impus Libiei prin monitorizarea traficului maritim și executarea de inspecții la bordul navelor comerciale aflate în tranzit în Marea Mediterană. Comandorul Alexandru Mitel, comandantul Fregatei Regina Maria. Alexadru Mitel: După finalizarea instruirii teoretice și practice a militarilor din echipa de inspecție și echipa de comandă, Fregata Regina Maria a plecat în prima misiune de patrulare, în aria de operații din bazinul estic al Mării Mediterane pentru aplicarea procedurilor specifice operației EUNAVFOR MED „IRINI”. În această perioadă de patrulare au fost executate și ședințele specifice de tragere pentru pregătirea militarilor din echipa de boarding și echipa de operații speciale. De asemenea, am executat operațiuni cu elicopterul din organică, IAR 330 Puma Naval, pentru executarea unei margini maritime recunoscute cât mai apropiată de realitate. Ciprian Panga (realizator rubrică): De la misiunea forțelor navale trecem la cea a forțelor terestre din Bosnia și Herțegovina, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR Althea, atât cu cei dislocați în teatrul de operații, cât și cu cei din cadrul rezervelor misiunii. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Locotenentul Maria Bibire, ofițer în cadrul Companiei de Stat Major. Maria Bibire: Adaptarea militarilor români din cadrul companiei la misiunile încredințate s-a realizat treptat. Întreg personalul s-a integrat rapid în ritmul operațional specific acestui teatru de operații. În această perioadă, militarii din cadrul companiei asigură sprijinul real în cadrul exercițiului multinațional Combine Response 24 concomitent cu desfășurarea permanentă a misiunii de protecție a forței a bazei Camp Butmir din Bosnia și Herțegovina. Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem tot la militarii din forțele terestre și ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” își continuă misiunea și se instruiește în comun alături de aliații din cadrul Grupului de Luptă NATO. O structură importantă a detașamentului românesc este plutonul de poliție militară, care, pentru menținerea nivelului operațional, execută pregătirea de specialitate alături de partenerii de misiune. Locotenentul Valentin Alexandru, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului. Valentin Alexandru: În această săptămână, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” au executat activități de instruire în comun cu colegii britanici și polonezi pe linie de poliție militară. În cadrul acestei activități, fiecare echipă a demonstrat procedura de reținere a unei persoane și cum acționează în cazul în care aceasta nu cooperează. De asemenea, a fost prezentat și modul de percheziție a unei persoane și al unui autovehicul, extragerea unei persoane din autovehicul și imobilizarea acesteia.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În cadrul reuniunii româno-turce a Consiliului de Cooperare Strategică la nivel înalt, desfășurată marți la Ankara, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a subliniat importanța proiectelor comune, atât în context bilateral, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, în vederea consolidării securității zonei Mării Negre. Angajamentele Ankarei pentru securitatea în regiune și pentru stabilitatea flancului estic al NATO reprezintă un mesaj important de unitate și solidaritate în această zonă, a spus Angel Tîlvăr. Cei doi oficiali au subliniat importanța continuării demersurilor pentru operaționalizarea inițiativei de combatere a minelor navale în derivă din Marea Neagră ca proiect prioritar de cooperare, în vederea creșterii siguranței navigației pe mare.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării. La mii de kilometri de România, în Baza Militară Moana, din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale.
Maiorul Irina-Alina Stoian (consilier pe probleme de gen în cadrul misiunii EUTM): Nivelul de educație, în ansamblu, în Republica Centrafricană este diferit față de România, față de Europa, față de statele civilizate. În consecință, este nevoie de un efort comun al tuturor organizațiilor și entităților militare, pentru a ne îndeplini misiunea și pentru a-i sprijini pe Host Nation, țara-gazdă, să-și îndeplinească obiectivele.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În Polonia, pe Flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani” desfășoară activități specifice de predare a misiunii către colegii lor din Detașamentul „Sky Guardians”, generat de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană din Focșani. Aflați la finalul misiunii executate timp de șase luni, „Gheparzii Transilvani” se pregătesc de revenirea în țară, dar timpul capătă o altă dimensiune atunci când urmează reîntâlnirea cu cei dragi. Cum gestionează militarii noștri aceste momente, aflăm de la căpitanul Andrei Robert Gașpar, ofițer de stat major în cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană.
Andrei Robert Gașpar: Având în vedere că avem un colectiv foarte bine închegat și știm să ne susținem unii pe ceilalți, moralul trupelor a fost întotdeauna la nivel ridicat. Tot ce facem în momentul de față este să menținem nivelul la care am ajuns, să le demonstrăm partenerilor noștri că ne putem duce misiunea la îndeplinire până în ultimul moment.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest, unde România contribuie cu cei mai mulți militari în cadrul misiunii de menținere a păcii EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, atât cu cei dislocați în teatru, cât și cu cei din cadrul rezervelor operației. Această zonă a Balcanilor este măcinată de tensiuni interetnice, iar principalul obiectiv al trupelor românești prezente acolo este menținerea unui climat de securitate cât mai stabil pentru toți locuitorii din zonă. Pregătirea unei misiuni reprezintă unul din cele mai importante momente de dinaintea dislocării, dar care nu poate acoperi chiar toate aspectele cu care se vor întâlni militarii.
Căpitanul Florentina Bivolan (comandant pluton): Perioada de pregătire ne-a fost stâlp, să zic așa, pentru activitățile pe care le-am desfășurat aici și a fost ceea ce ne așteptam. Cea mai mare problemă de aici e distanța față de casă și suntem fericiți că am avut suportul familiei.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Palatul Cercului Militar Național din Capitală a găzduit miercuri evenimentul „România-NATO 20 de ani”. Manifestarea a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale pentru a marca cele două decenii de apartenență a țării noastre la Alianţa Nord-Atlantică. La eveniment au participat președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, personalități politice și militare din țară și din statele aliate. Klaus Iohannis a arătat în discursul său faptul că România este astăzi atât beneficiar, cât și contributor de securitate în cadrul Alianței, iar regiunea țării noastre este extrem de importantă în contextul geopolitic actual.
Klaus Iohannis: Beneficiem astăzi de cele mai solide garanții de securitate din istoria României pe care ni le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. La rândul nostru, respectăm angajamentele asumate la nivel aliat și contribuim la întărirea securității comune și apărării colective. Actualul context generat de război de la granițele noastre sporește relevanța României ca pilon de securitate și stabilitate regional.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Baza militară Mihail Kogălniceanu din județul Constanța va fi extinsă în cadrul unui proiect pentru care sunt destinate circa 2,5 miliarde de euro. Aceasta va deveni astfel cea mai mare facilitate de acest tip a Alianței Nord-Atlantice din zona de est a Europei. În noua configurație, baza se va întinde pe o suprafață de aproape 3.000 de hectare și va putea găzdui circa 10.000 de militari împreună cu familiile lor. Se estimează că lucrările urmează să fie finalizate până în anul 2030. Proiectul prevede construcția a tot ce este necesar pentru funcționarea și îndatoririle unei baze de asemenea mărime.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Suedia a devenit țară membră NATO, după decenii de neutralitate și la aproape 2 ani de la depunerea cererii de aderare. Pentru admiterea de noi membri în Alianța Nord-Atlantică este necesar sprijinul unanim al tuturor țărilor NATO. Ungaria a fost ultimul dintre cele 31 de state membre ale Alianței care a aprobat acest fapt, după câteva luni de amânare a deciziei. Suedia este pregătită să-și asume responsabilitatea în NATO, a declarat luni prim-ministrul Ulf Kristersson, după ce parlamentul ungar a votat în favoarea ratificării cererii țării nordice pentru aderarea la alianța militară. Odată cu acest nou stat membru, NATO deține acum controlul asupra Mării Baltice, un fapt semnificativ pentru apărarea țărilor din regiune. Alianța Nord-Atlantică va superviza accesul în Marea Baltică prin strâmtoarea Oresund și va avea controlul insulei Gotland, considerat a fi un adevărat portavion ce nu poate fi scufundat.
Publicat de prosavioleta,
12 februarie 2024, 20:18
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.
Instituită în aprilie 2016, misiunea a suferit mai multe modificări ale mandatului, cauzate de cerințe locale, situația de securitate, dar și de exigența Uniunii Europene de implementare a politicilor în această zonă și se află în acest an la al treilea mandat. Cum reușesc militarii să-și execute sarcinile, aflăm de la comandantul misiunii, generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Gl. bg. Cornel Tonea-Bălan: Practic noi ne-am adaptat aici, am luat contact cu populația, cu realitățile de aici și încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu ne gândim foarte mult la cum ar trebui să fie și cum este în realitate. Ținem cont de provocările din punct de vedere material pe care le întâlnim de fiecare dată, încercăm să ajutăm cât putem și să se treacă peste dificultățile materiale care sunt extrem de mari, sunt importante, pot fi relevante, dar misiunea trebuie să continue.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Alianța Nord-Atlantică desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR din anul 1999, ca urmare a intervenției aliate prin care s-a pus capăt violenței în Kosovo. Operația se desfășoară sub mandatul Consiliului de securitate al ONU și garantează siguranța și libertatea de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo. Momentele de relaxare pe timpul executării misiunii nu sunt foarte multe, iar atunci când pot, militarii din bază aleg să-și petreacă timpul liber participând la diferite competiții sportive.
Cpt. Valentin Rizea: În principiu, această activitate este organizată de către o structură desemnată din cadrul misiuni KFOR. O dată pe lună se întâmplă aceasta, nu este o ocazie anume, dar militarii sunt implicați în astfel de activități pe bază de voluntariat, astfel încât fiecare să resimtă diferit această depărtare sau plecarea de acasă, pentru că da, noi, românii, poate plecăm pentru șase luni, am colegi în birou care pleacă pentru un an, am colegi care au stat și un an și jumătate. Da, asta se încearcă prin aceste activități.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au transmis, miercuri, comisiilor reunite de apărare, scrisoarea președintelui Klaus Iohannis prin care șeful statului informează Parlamentul despre participarea Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei, începând cu anul 2024. Șeful statului evidențiază că prin participarea Armatei României la această misiune se urmărește consolidarea profilului de stat membru, asigurarea securității și creșterea rolului global al Uniunii Europene în sprijinul statelor din Golful Guineei, corespunzător nivelului superior de ambiție al țării noastre în raport cu continentul african. Mai multe detalii ne aduce Sorina Vrînceanu.
Sorina Vrînceanu (reporter): Obiectivul strategic al acestei misiuni este dezvoltarea de capabilități adecvate ale forțelor de securitate din Coasta de Fildeș, Ghana, Togo și Benin, care să permită un răspuns eficient al acestora împotriva amenințărilor generate de prezența grupărilor teroriste în regiune, având ca bază o structură cu o amprentă terestră redusă, flexibilă și modulară militar-civilă. Fondurile necesare participării Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale în anul 2024.
Publicat de prosavioleta,
12 februarie 2024, 19:55
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică desfășoară până pe 25 februarie exercițiul Dynamic Front 24, destinat instruirii trupelor de artilerie. Exercițiul este condus de Comandamentul 56 Artilerie al Forțelor Terestre Americane în Europa, iar manevrele au loc în Germania, Polonia, Spania și în România. Constantin Herțanu are detalii.
Constantin Hertanu (reporter): Dynamic Front parte din prima fază a celui mai mare exercițiu NATO desfășurat în acest an, Steadfast Defender. La antrenamente iau parte circa 1.000 de militari din 20 de țări aliate și partenere. Comandantul Comandamentului 56 Artilerie, generalul-maior Andrew Gainey, a declarat că exercițiul oferă ocazia consolidării cooperării printr-un proces continuu de pregătire și un schimb constant de idei. Ediția din acest an a exercițiului include pentru prima dată implicarea Comandamentului Corpului de Dislocare Rapidă al NATO din Spania pentru conducerea tuturor forțelor participante. România participă la Dynamic Front cu 100 de militari în Germania și în poligonul de la Smârdan.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șefii apărării din statele Alianței Nord-Atlantice s-au reunit în această săptămână la Bruxelles pentru prima întâlnire a Comitetului Militar al NATO din acest an. Oficialii aliați au discutat despre provocările de securitate și despre cele mai adecvate modalități de creștere a capacității de reacție. Consolidarea posturii de descurajare și a apărării NATO poate fi realizată prin maximizarea punerii în execuție a noilor planuri de apărare adoptate la Summitul de la Vilnius – a declarat amiralul Rob Bauer, președintele comitetului militar.
Amiralul Rob Bauer: Acestea sunt cele mai cuprinzătoare planuri de apărare pe care le-a avut NATO de la sfârșitul Războiului Rece. Ne confruntăm cu cea mai periculoasă lume din ultimele decenii. NATO a intrat într-o nouă eră a apărării colective. Împreună apărăm mai mult decât siguranța fizică a celor un miliard de oameni și a celor 31, în curând 32 de națiuni. Apărăm libertatea și democrația.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a fost reprezentată la lucrările comitetului de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cu cât Rusia are mai mult succes în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, cu atât crește probabilitatea ca și China să decidă să recurgă la forță pentru a-și atinge obiectivele – a declarat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei dezbateri pe teme de securitate la Forumul Economic Mondial de la Davos. Alianța Nord-Atlantică nu vede China ca pe un adversar, dar ceea ce se întâmplă în Asia afectează Europa – a mai adăugat oficialul NATO, care a spus și că situația Ucrainei pe câmpul de luptă este extrem de dificilă, dar că există și motive de optimism.
Jens Stoltenberg: Cel mai important lucru este că Ucraina a supraviețuit ca națiune suvenană și independentă. Rusia a pierdut ceea ce și-a dorit să obțină cu acest război, și anume să controleze Ucraina. Sunt destul de încrezător că aliații NATO vor continua să ofere sprijin, deoarece sprijinul pentru Ucraina nu este o acțiune de caritate, ci este o investiție în propria noastră securitate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est de la Sibiu are, începând de pe 15 ianuarie, un nou comandant. Generalul-maior Cristian Dan a preluat funcția de la generalul locotenent Dragoș Iacob, promovat în poziția de locțiitor al Şefului Statului Major al Apărării. Pentru generalul Dan, prioritare sunt nivelul de instruire al comandamentului și adaptarea la provocările actuale de securitate.
Generalul Cristian Dan: Cea mai mare provocare va fi să menținem aceleași standarde la nivelul personalului. De ce nu, să creștem numărul de personal în cadrul comandamentului și să ne menținem același nivel de instruire. Mediul de securitate se schimbă, dacă vreți, zilnic; e greu de făcut anticipări. Ceea ce avem noi de făcut este să ne asigurăm că suntem pregătiți, gata să răspundem la orice provocare armată.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La ceremonia de schimbare de ștafetă desfășurată la Sibiu a participat și șeful apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care a arătat rolul important al Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est în ansamblul structurilor de comandă ale Alianței Nord-Atlantice.
Generalul Gheorghiță Vlad: Comandamentul Corpului Multinațional este un element foarte important în arhitectura de comandă-control a Alianței Nord-Atlantice și, bineînțeles, al României. Trebuie să fim conștienți că acest comandament va conduce acțiunile militare în caz de război pentru tot flancul estic.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 16 țări aliate contribuie cu militari la Comandamentul Corpului Multnațional de Sud-Est, care are ca zonă de responsabilitate teritoriile României și Bulgariei.
Bogdan Dinu (reporter): Domnule colonel, iarna nu-i ca vara! Iată că misiunea de supraveghere și observare pe brațul Chilia continuă. Care ar fi diferențele? Marius Georghescu: Condițiile meteorologice: avem temperaturi negative, avem umezeală, avem vânt. Recent, am trecut de două episoade de iarnă accentuată, cu viscol, cu condiții foarte ostile. Este mult mai ușor, dar continuăm misiunea așa cum ne-a fost ordonată. Bogdan Dinu (reporter): Brațul Chilia este o provocare în sine, de la trecerea cu bacul de la Tulcea, care durează ceva, calea de acces până acolo, care nu cred că s-a schimbat în ultimele trei luni – drum pietruit sau pur și simplu cu nisip sau de pământ – vă pun o problemă în realizare a schimburilor, pentru că trebuie să precizăm, infanteriștii marini lucrează în schimburi acolo.
În momentul de față, durata unei ture este de o săptămână. Marius Georghescu: După cum știm, în general, infrastructura nordului Dobrogei este destul de austeră. Au existat niște proiecte ale Consiliului Județean care să modernizeze anumite elemente de infrastructură, de circulație, de trafic, dar încă nu s-au materializat. Infanteriștii marini se instruiesc pentru a lupta în cele mai ostile condiții. Ne continuăm misiunea de supraveghere, așa cum știm, avem tehnica și echipamentele cu care suntem dotați și continuăm misiunea în condițiile date.
Bogdan Dinu (reporter): Ce înseamnă mai exact observare și supraveghere? Marius Georghescu: Am putea spune că este limita dinaintea apărării Alianței Nord-Atlantice. Execută misiuni de cercetare și supraveghere a spațiului fluvial, spațiului terestru și spațiului aerian, misiuni de căutare și de descoperire, recuperare a eventualelor resturi și fragmente de sisteme aeriene fără pilot ostile, căzute pe teritoriul național. Există misiuni de raportare, de informare asupra tuturor evenimentelor care se petrec în limita postului de observare. Misiunea se execută prin observare, prin patrulare, prin tehnicile cunoscute pe care le știm. Bogdan Dinu (reporter): Cum sunt relațiile cu autoritățile locale? Marius Georghescu: Ne-au sprijinit atât cât au putut, în măsura în care au avut disponibilă infrastructura. Colaborăm foarte bine cu ei, sperăm să menținem această colaborare și acest sprijin reciproc pe toată durata misiunii.
Tudoran Ciprian: Sunt sublocotenent Tudoran Ciprian de la Regimentul 307 de Infanterie Marină. S-au schimbat multe din cauza condițiilor nefavorabile. Cu ajutorul primăriei locale, ne-am mutat locul de dispunere chiar în sat, unde avem acolo și căldură și adăpost, tot ce ne trebuie. Misiunile, acum, pe timp de noapte sunt puțin mai grele, din cauza frigului. Bogdan Dinu (reporter): Fac observare, dar și patrulare; cum rezistă? Tudoran Ciprian: Pe timp de noapte, băieții au acum o gheretă de pază, în care se adăpostesc acolo, stau puțin la căldură, ies afară, mai patrulează pe malul Dunării, mai intră înapoi, iar pe timp de zi, cu ajutorul mijloacelor de transport, cercetăm tot malul Dunării și în caz că observăm ceva în neregulă, anunțăm mai departe și vin echipe specializate.
Bogdan Dinu (reporter): Și drumurile au devenit o provocare
Tudoran Ciprian: Din cauza ploilor și a nămolului. Cu Dusterul nu putem să ne mai deplasăm acum, ne deplasăm cu un camion 6 x 6, care ne ajută cu militarii să-i aducem aici în posturi. Bogdan Dinu (reporter): La începutul lunii decembrie, a existat un atac asupra orașului Ismail. Ce ne puteți spune? Tudoran Ciprian: Au venit în jur de patru-cinci drone aici, deasupra portului de la Ismail. Am înțeles că unele au fost doborâte și unele au lovit portul, în anumite locații. Pe malul românesc n-a ajuns nimic. Au fost băieții, au căutat și nu au descoperit nimic. Exploziile au fost destul de puternice. Localnicii s-au plâns că li s-au zguduit geamurile pe la case. S-a simțit și la noi, în locul nou de dispunere. Bogdan Dinu (reporter): Nu v-aș dori, dar se pare că o să vă prindă și Revelionul aici, la datorie. Tudoran Ciprian: Da, o să avem și colegi care fac de serviciu și de Revelion, asta este! Ne ducem misiunea mai departe. N-avem ce face.
Cerchia Claudiu Andrei: Sunt locotenent Cerchia Claudiu Andrei, comandant vedetă militară 178 Smârdan, navă dislocată în raionul Reni-Ismail. Temperaturile nu mai sunt cum erau în toamnă, când ați venit prima oară, acum au scăzut. Totuși sunt prielnice. Nu avem sloiuri de gheață sau Dunarea înghețată cât să ne pună în dificultate cu navigația sau cu siguranța navei. Vântul ne-a pus la încercare, săptămânile trecute; după cum știți, au fost destul de mari rafalele. Asta nu a însemnat că nu ne-am desfășurat misiunea. Pe timp de ceață suntem pregătiți, având senzorul optic la bordul navei.Oamenii s-au obișnuit. Misiunea se execută cu navele de tip vedetă blindată din compunere Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie din subordinea Comandamentului Flotilei Fluviale. Această misiune se execută prin rotație a câte trei nave. Echipajul este verificat și instruit zilnic în activități standard de instrucție și evaluare, cu alerte planificate sau inopinate. Bogdan Dinu (reporter): Care sunt condițiile? Există căldură? Lumea poate se întreabă. Cerchia Claudiu Andrei: Echipajul dispune, într-adevăr, de căldură, avem instalații de caldarin, avem instalații electrice de încălzire. Sănătatea morală este foarte bună la bordul navei, menținem spiritul de echipă ridicat pentru a nu intra într-o monotonie. Bogdan Dinu (reporter): Deci, de Revelion vă vom găsi tot aici, la datorie. Cerchia Claudiu Andrei: Unii sunt fericiți și vor fi acasă, într-adevăr, cu familiile, pe când unii dintre noi vor fi în misiune, inclusiv de sărbători. Noi am interacționat, încă de la început, cu autoritățile locale, cu populația civilă. Pe lângă funcția de comandant de nave pe care o îndeplinesc, am fost numit și comandant local, tocmai pentru a interacționa cu presa și cu populația din jur. Bogdan Dinu (reporter): O să fie o pată de culoare în cariera dumneavoastră, comandant local în satul Pătlăgeanca, comuna Ceatalchioi, în vreme de război, aici, la granița cu Ucraina. Cerchia Claudiu Andrei: Ne îndeplinim misiunea cu mândrie și ne bucurăm că am avut această ocazie de a apăra teritoriul național.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Bugetul militar al NATO pentru anul 2024 a fost suplimentat cu 12 procente față de acest an, până la suma de 2 miliarde de euro. Fondurile acoperă costurile de funcționare a structurilor de comandă ale Alianței, misiunile și operațiile NATO din întreaga lume. La rândul său, bugetul civil aliat a crescut cu 18% față de 2023, ceea ce înseamnă aproape 440 de milioane de euro, care vor fi folosiți pentru plata personalului internațional civil și costurile de operare pentru sediul NATO. Un alt element de buget este și programul NATO de investiții în securitate pentru construcțiile majore și investiții în sistemul de comandă și control. Plafonul pentru 2024 a fost stabilit la 1,3 miliarde euro, în creștere cu 30% față de acest an. Într-un comunicat al Alianței Nord-Atlantice se arată că sporirea fondurilor comune ale NATO va permite țărilor aliate să soluționeze mai eficient provocările actuale de securitate.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică a condamnat decizia de marți a Rusiei de a se retrage din Tratatul privind forțele armate convenționale și a anunțat suspendarea acordului pentru oricât timp va fi necesar. Retragerea Rusiei este ultima dintr-o serie de acțiuni sistematice care subminează securitatea euroatlantică. În consecință, statele aliate participante intenționează suspendarea tratatului în conformiatte cu drepturile lor internaționale, precizează oficialii NATO. Cu amănunțe vine Ciprian Panga. Ciprian Panga – Tratatul forțelor armate convenționale în Europa, semnat în anul 1990, la un an de la căderea Zidului Berlinului, limita categoriile de echipamente militare pe care NATO și, la vremea respectivă, Pactul de la Varșovia le puteau folosi. Înțelegerea acea scopul de a preveni ca una dintre părțile aflate în Războiul Rece să maseze forțe pentru o ofensivă împotriva unui alt stat din Europa. Rusia și-a suspendat participarea la tratat în anul 2007 și a încheiat participarea activă în anul 2015. Marți, Rusia s-a retras formal din acest acord. Moscova este de părere că, prin extinderea NATO, în special cu includerea Finlandei și, în viitor, a Suediei, tratatul nu mai are valoare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Țara noastră s-a alăturat Centrului de excelență NATO în domeniul schimbărilor climatice și securității, găzduit de Canada.
În conceptul strategic al Alianței Nord-Atlantice se arată că schimbările climatice au un impact major asupra mediului de securitate și acționează ca multiplicator pentru amenințările și riscurile de securitate și, implicit, asupra modului în care operează forțele armate aliate.
Liderii NATO și-au propus să confere Alianței un rol de model în plan internațional privind înțelegerea și adaptarea la schimbările climatice.
Statele participante vor fi angajate într-un dialog constant și schimb de exemple de bună practică implementate la nivel național în gestionarea acestei problematici și trasarea unor recomandări privind activitățile viitoare la nivelul organizațiilor internaționale.
Dan Dungaciu: Deciziile se iau înainte ca aceste summit-uri să se petreacă. Ungaria a declarat recent că dacă Turcia e de acord cu integrarea Suediei, va fi și ea, deci, mingea este în terenul Turciei
Săptămâna aceasta se va desfășura una dintre cele mai importante reuniunii NATO, după încheierea Războiului Rece.
La Vilnius, Alianța intenționează să invite Kievul într-un consiliu de apărare NATO-Ucraina, unde se va analiza cererea Suediei de aderare la Alianța Nord-Atlantică.
În emisiunea „Euroatlantica” de joi 6 iulie, Radu Dobrițoiu a dezbătut acest subiect cu profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, și cu Ion Petrescu, colonel în rezervă și fost șef al Trustului de Presă al Armatei.
Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule profesor Dan Dungaciu, îl citez pe amiralul Bauer: „Trebuie să mergem și să ne facem munca pentru a ajunge la un număr mai mare de forțe, cu un nivel de pregătire mai ridicat.
Este vorba de un efort important, care va consuma bani și resurse, va implica inclusiv industriile de apărare din țările NATO, trecând de la proiect, de la planșă, de la schițe, la aplicarea reală, ținând cont că unele state aliate sunt mai departe geografic de Rusia, altele au și interese economice sau politice diferite”.
Cum anticipați, domnule profesor Dungaciu, că vor reacționa statele NATO din această perspectivă?
Dan Dungaciu:Din această perspectivă, evident că NATO își va regândi, recalibra poziția și poziționarea, într-un summit care cu adevărat va fi unul istoric.
Din păcate, ultimele reuniuni ale Alianței au fost toate într-un fel sau altul tensionate, pentru că în ultima vreme, cel puțin pe flancul estic, s-au acumulat suficient de multe tensiuni care, nu o dată, au devenit aproape amenințări, chiar și la adresa NATO, nu doar la adresa vecinătății NATO.
Deci, din punctul acesta de vedere, există un grad de conștientizare a faptului că Alianța este cel mai puternic garant de securitate pentru toată lumea.
Din această perspectivă, cred că nu există foarte multe semne de întrebare. Și dimensiunea tehnică, dacă vreți, a Alianței, sper să funcționeze și mai bine de aici înainte, sprijinită și de decizia politică.
Alianța Atlanticului de Nord a avut însă mai degrabă probleme la palierul politic, pentru că acolo, până la urmă, se ia decizia finală şi acolo se desenează arhitectura de securitate în integralitatea ei.
Prin urmare, planuri operaționale pe care NATO le va face, le va redesena, instituțiile pe care le va crea, vor ține seama, sigur, și de decizia politică. Una vizează, cum foarte bine ati spus, Suedia, va fi sau nu parte a NATO, deci, va fi sau nu parte a planurilor operaționale. Alta va fi relația pe care NATO o va avea cu Ucraina.
Deci, dacă la nivel tehnic, NATO ne transmite în continuare un semnal sincronizat cu mesajul președintelui american Biden, „nu vom admite ca spațiul NATO să fi amenințat”, dimensiunea politică este în suspensie.
Urmează să vedem și acolo cum se vor închide lucrurile sau dacă se vor închide la fel de rotund precum pe dimensiunea tehnică.
Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule colonel Ion Petrescu, NATO revine la misiunea sa de bază: apărarea teritoriului aliat, după decenii de pace pe continent.
După misiunile de menținere sau de impunere a păcii, Alianța se întoarce la importanța Articolului 5 din Tratatul de la Washington, articol care apără și România. Sunt acestea măsuri bine venite pentru o alianță care vor fi accentuate la Vilnius?
Dan Dungaciu:Deja au apărut date privind cele trei regiuni care vor fi apărate de către NATO în cadrul comunității transatlantice. Prima acoperă Atlanticul și nordul Europei.
De defensiva acestei zone se ocupă Comandamentul Forțelor Comune ale NATO din Norfolk, peste ocean, în SUA. E vorba, apoi, de o a 2-a regiune care este apărată de aliați și acoperă Europa Centrală, de la Țările Baltice la Alpi, și aici revine responsabilitatea acestei defensive Comandamentul Întrumit al NATO de la Brunssum din Țările de Jos.
Şi o a 3-a regiune apărată de aliați acoperă Marea Mediterană până la Marea Neagră, sub responsabilitatea Comandamentul Întrunit al NATO din Napoli, Italia.
Şi dacă privim pe harta acestei zone observăm că este menționată și locația în care se află Comandamentul Multinațional de Sud-Est, în oglindă față de Comandamentul Multinațional de Nord-Est, care este în Polonia.
Da, summit-ul de la Vilinus va sigila, în noul sistem de apărare a spațiului transatlantic de către porțile desemnate, mai precis 300.000 de militari, cu o instruire aparte, cu capacitate de dislocare în 30 de zile.
Aș mai adăuga faptul că președintele Joe Biden s-a întâlnit cu prim-ministrul suedez și a spus foarte clar că susține integral, fără nicio reținere, prezența în NATO a Suediei, după care se va deplasa în Regatul Unit, de acolo la summit-ul NATO, şi ultima ţară vizitată din Europa va fi Finlanda. Pentru că știți foarte bine că această țară a reușit să devină parte a comunității transatlantice.
Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule profesor Dungaciu, există totuși divergențe, mă refer, de exemplu, la bugetele pentru apărare, la extinderea alianței, avem aici pozițiile Ungariei și Turciei, reprezintă Vilnius un prilej pentru rezolvarea acestor divergențe?
Dan Dungaciu:Deciziile se iau înainte ca aceste summit-uri să se petreacă, summit-urile le validează. Din punctul acesta de vedere, ca să încep cu ideea de extindere, e o problemă mai complicată decât Turcia sau Ungaria. Ungaria a declarat recent că dacă Turcia e de acord cu integrarea Suediei, va fi și ea.
Deci, mingea este în terenul Turciei, teoretic. Dar am sentimentul că este și în terenul Suediei, Suedia, dacă dorea, putea să evite aceste incidente majore pe care le are cu Turcia.
Din acest punct de vedere, neadmiterea Suediei în NATO evident că nu va suna deloc bine. Din punctul acesta de vedere, sper ca pe ultima sută de metri să se întâmplă vreun miracol, dar șansele sunt foarte mici.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, l-a primit marți, la Bruxelles, pe președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.
Mircea Geoană a salutat aprofundarea parteneriatului dintre NATO și Republica Moldova, afirmând că Alianța va continua să sprijine Moldova pentru consolidarea instituțiilor de apărare și securitate, combaterea dezinformării și apărarea cibernetică.
Oficialul NATO a subliniat, de asemenea, sprijinul ferm al aliaților pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Mircea Geoană:NATO, toți aliații, susținem ferm dreptul Republicii Moldova de a-și decide propriul destin, propriul viitor și politica externă, fără interferențe externe și în deplin respect pentru neutralitatea constituțională a statului.
Salut eforturile Republicii Moldova de întărire a propriei securități naționale, precum și contribuția la securitatea euroatlantică.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Republica Moldova depune eforturi pentru a-și spori reziliența, a declarat Igor Grosu, care a mai subliniat că în ultimul an cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică s-a intensificat.
Igor Grosu:De-a lungul anilor, NATO a fost alături de Republica Moldova și a promovat democrația și stabilitatea în țara noastră și remarc cu satisfacție că în ultimul an cooperarea noastră a crescut.
Avem un program specific destinat Republicii Moldova, pornind de la necesitățile noastre, și vă mulțumesc pentru aceasta.
NATO pregătește o nouă Strategie de răspuns pentru Rusia
Publicat de Gabriel Stan,
29 mai 2023, 13:58 / actualizat: 29 mai 2023, 15:19
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică are în vedere o nouă strategie care să răspundă la realitatea geopolitică generată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Este de așteptat ca documentul să fie aprobat la următorul Summit NATO, care va avea loc la Vilnius, în luna iulie.
Va fi prima strategie integrată aliată din ultimele trei decenii, care va reuni planurile naționale și regionale și care va cuprinde proceduri militare revizuite.
Un exemplu este creșterea vitezei de reacție a trupelor prin mutarea centrului de greutate dinspre unitățile militare mari către cele de nivel batalion. Potrivit publicației Business Insider, decidenții NATO intenționează să facă unele modificări în ceea ce privește structurile aliate.
Vor fi create două noi cartiere generale – unul pentru nordul și unul pentru sudul Europei, ambele în subordinea Comandamentului Aliat pentru Operații de la Mons.
Dacă pentru nordul Europei se au în vedere ca locații Münster din Germania și Szczecin în Polonia, în sud, trupele terestre ale NATO ar putea fi conduse de la Sibiu, unde se află acum Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est.
Planurile aliate în noua strategie vor răspunde la două amenințări principale: Rusia și grupările teroriste.
Ceremonia de transfer de autoritate între militarii detașamentului de luptă al Brigăzii 2 „Strike” și cei ai detașamentului din cadrul Brigăzii 1 „Bastogne”
Adrian Gîtman (realizator rubrică): S-a încheiat rotirea detașamentelor americane dislocate în țara noastră, ca parte a planului de întărire a posturii de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice la Marea Neagră.
Militarii Brigăzii 2 „Stryker” au fost înlocuiți de cei ai Brigăzii 1 „Bastogne”, ambele din cadrul Diviziei 101 Aeropurtate.
Ceremonia transferului de autoritate între cele două detașamente a avut loc în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, din județul Constanța. Brigada 1 „Bastogne” a desfășurat tot parcursul lunii martie aproximativ 3.800 de militari în mai multe baze din Europa, pentru a oferi sprijin Corpului 5 Armată al Forțelor Terestre Americane și statelor aliate și partenere din flancul estic al NATO.
Bogdan-Silviu Răducan (realizator rubrică): Generalul Stéphane Mille, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze, a efectuat în prima zi a acestui an o vizită în România.
Cu acest prilej, generalul Mille i-a vizitat pe membrii detașamentului francez de apărare aeriană dislocat în România și a avut o întrevedere cu șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Viorel Pană, în care au fost analizate modalități de dezvoltare a cooperării dintre cele două structuri.
Dislocarea sistemului francez de apărare aeriană MAMBA în România face parte din setul de măsuri adoptate de Alianța Nord-Atlantică pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic al NATO.
Publicat de Gabriel Stan,
19 decembrie 2022, 11:05
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică a stabilit pentru anul 2023 un buget militar de aproape 2 miliarde de euro, în creștere cu 25% față de acest an.
Consiliul Atlanticului de Nord a mai hotărât ca bugetul civil să fie de 370 de milioane de euro, sumă destinată pentru costurile de personal operaționale și de programe ale Cartierului General NATO și ale sediului său internațional.
Al treilea element al finanțării globale a NATO este programul de investiții în securitate, care acoperă cheltuielile pentru infrastructură, comandă și control, plafonul pentru anul viitor fiind de un miliard de euro, cu 26% mai mult decât în 2022.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Marți, 29 noiembrie, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut o convorbire telefonică, în sistem videoconferință, cu secretarul apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd Austin.
Discuțiile au vizat evoluțiile recente ale situației de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Cei doi oficiali au discutat și despre stadiul și perspectivele cooperării în domeniul apărării, în special prezența forțelor Statelor Unite ale Americii în România, programele de achiziții de echipamente militare, precum și modalități de consolidare a posturii de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice, inclusiv eforturile și proiectele aliate din România.
Publicat de Gabriel Stan,
24 octombrie 2022, 13:34
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alianța Nord-Atlantică organizează până la sfârșitul acestei luni exercițiul „Steadfast Noon”, în cadrul căruia forțe aeriene din 14 țări NATO își vor angrena și evalua capacitățile de descurajare nucleară.
Manevrele au loc în spațiul aerian al Marii Britanii, al Belgiei și deasupra Mării Nordului.
Sunt folosite circa 60 de aeronave aliate, printre care bombardiere strategice americane B-52, avioane multirol F-16, F-35 și Eurofighter, aeronave de supraveghere și realimentare în aer.
Potrivit Oanei Lungescu, purtător de cuvânt al Alianței, exercițiul nu implică utilizarea armelor reale și urmărește confirmarea faptului că descurajarea nucleară a NATO rămâne sigură și eficientă.
Exercițiul NATO coincide cu cel al Moscovei – „Grom”, „Tunet” – în care Rusia își angrenează triada nucleară – bombardiere, submarine și rachete balistice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Sistemul antiaerian sol-aer de rază medie MAMBA al forţelor franceze, dislocat în țara noastră la Capul Midia, a fost evaluat și certificat operațional de către o echipă a Alianței Nord-Atlantice. Structura are un caracter defensiv și va contribui la asigurarea misiunilor de apărare antiaeriană, fiind integrată în sistemul de apărare aliat. Instalațiile sunt operate de militarii francezi din Grupul de luptă NATO constituit în România și au rolul de a proteja împotriva amenințărilor aeriene, inclusiv rachete de croazieră sau avioane cu și fără pilot. Montarea sistemului MAMBA în țara noastră face parte din setul de măsuri adoptate de Alianța Nord-Atlantică pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic al NATO, au declarat reprezentanții echipei de evaluare.
Locotenent-Colonel Marcel: MAMBA este o parte esenţială a sistemului integrat anti-rachetă al NATO şi în situaţia în care suntem acum, cu o criză de securitate în desfăşurare, sistemul ne va sprijini în aplicarea măsurilor de descurajare şi va fi parte a scutului de apărare integrat aliat. Prin această certificare desfăşurată cu succes, sistemul MAMBA dislocat în România va fi acum cu adevărat sub comanda şi controlul NATO şi astfel va deveni o parte foarte importantă a apărării aeriene a Alianţei Nord-Atlantice.
Subiectul săptămânii este, fără îndoială, summit-ul Alianței Nord-Atlantice, desfășurat, la mijlocul săptămânii, la Madrid. Un summit istoric, așa cum a fost anticipat și așa cum s-a și dovedit a fi. Un summit cu decizii adaptate la criza de securitate de pe continentul european. Un summit din care a reieșit soliditatea relației transatlantice în general, dar și importanța regiunii Mării Negre și necesitatea întăriri apărării Alianței pe flancul ei estic, în mod particular. Cristian Dumitrașcu a realizat pe acest subiect, joi, chiar la finalul reuniunii, un interviu, prin telefon, de la Madrid, cu Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Cristian Dumitrașcu: Domnule general, am onoarea! Bine ați venit la „Jurnal militar”, la „Subiectul săptămânii”!
Gen. Daniel Petrescu: Bună ziua, domnul Dumitrașcu! Bună ziua și ascultătorilor! Vă salut de la Madrid! Sunt exact la încheierea summit-ului NATO, desfășurat aici.
Cristian Dumitrașcu: A fost un summit istoric. Este primul summit NATO care se întâmplă în timpul unui război în Europa și presupun că ați luat pulsul mai bine acum la summit decât, să zicem, la începutul războiului. Lucrurile sunt sub control, toată lumea știe ce are de făcut?
Gen. Daniel Petrescu: A fost un summit cu adevărat istoric, desfășurat pe parcursul a două zile, mai multe sesiuni de lucru, la nivel șefi de stat și de guvern. Un summit în care s-au luat decizii foarte importante, spun eu, pentru viitor. Este o criză de securitate gravă, care este evidentă pentru toată lumea, dar eu spun că alianța este pregătită pentru protejarea celui peste un miliard de cetățeni care există în statele aliate. Suntem pregătiți pentru apărarea teritoriului aliat și mai ales pentru salvgardarea libertății și democrației. A fost subliniată încă o dată soliditatea relației transatlantice. Toți aliații au fost de acord cu noul concept strategic, un concept strategic care va direcționa întreaga activitate a Alianței, cel puțin pentru următorii 10 ani. Pentru noi a fost important că ne-am atins toate obiectivele, a fost subliniată importanța strategică a regiunii Mării Negre și în contextul noului concept strategic, dar și pe timpul discuțiilor desfășurate la nivel de șefi de stat și de guvern și mai ales au fost discutate consecințele pe termen lung ale agresiunii Rusiei în Ucraina, consecințe care se reflectă și în postura de descurajare și apărare a Alianței.
Cristian Dumitrașcu: Care considerați dumneavoastră, domnule general, că sunt principalele lucruri pe care le așteptați și care ne avantajează?
Gen. Daniel Petrescu: Noul concept strategic, cu siguranță, importanța regiunii Mării Negre și organizarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, întărirea apărării aliate în această zonă, coerență de la Marea Baltică până la Marea Neagră și calea lăsată deschisă pentru creșterea valorii grupurilor de luptă aliate, desfășurate și constituite aici, până la nivel brigadă. A fost evidențiat comportamentul antagonist al Rusiei față de vecini, comportamentul antagonist față de comunitatea internațională și au reieșit foarte clar sarcinile Alianței, misiunile principale. Totul este subsumat apărării colective, iar alianța trebuie să fie în măsură să desfășoare descurajare și apărare, prevenirea și managementul crizelor și securitatea prin cooperare. Cred că este o declarație foarte fermă că noi, aliații, vrem să trăim într-o lume în care suveranitatea, integritatea teritorială, drepturile omului și legea internațională sunt respectate. Iar NATO acționează în această direcție.
Cristian Dumitrașcu: Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!
Gen. Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și toate cele bune!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.
Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Valentin Naumescu: O parte bună a acestui război este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus!
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Bun găsit! Alături de noi la „Jurnal militar” este domnul Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, președinte al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană. Bun găsit, domnule profesor.
Valentin Naumescu:Bine v-am găsit!
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Din păcate, ce se întâmplă la granițele României ridică mari semne de neliniște. Cum considerați situația internațională în această parte de Europa de mai bine de 50 de zile?
Valentin Naumescu:Traversăm un moment critic și crucial în același timp pentru ordinea europeană de securitate post Război Rece și chiar pentru reconfigurarea ordinii globale.
Pentru că Rusia lui Putin nu a atacat doar Ucraina, în opinia mea, Putin a atacat în fapt Europa, a atacat Occidentul, valorile occidentale, a atacat ordinea europeană de securitate stabilită după Războiul Rece și în felul acesta pune în pericol întregul sistem al relațiilor internaționale, dar, desigur, pune în pericol în primul rând existența statului suveran ucrainean şi a vecinătăţilor, în care se află şi Republica Moldova și România și, aş spune, flancul estic al NATO.
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Există în continuare oameni și din România, dar și din alte țări care răspândesc în mediul online știrile false privitoare la Ucraina. Ce le-aţi transmite celor care mai cred în minciunile Moscovei?
Valentin Naumescu:Din păcate, întotdeauna războaiele şi invaziile au fost asociate cu campanii de dezinformare și cu o doză foarte mare de ideologie, pentru că în primul rând aceste invazii trebuie „justificate” și, sigur, vă rog să sesizaţi ghilimele de pe „explicate”, în faţa propriului public, a publicului intern.
Deci Vladimir Putin începuse cu mai multă vreme în urmă să încerce să își convingă publicul intern din Rusia, pentru că e clar, pe altcineva nici nu se pune problema, nici un om raţional din afara Rusiei, dintr-o ţară liberă, care are surse de informare corecte, nu poate să fie victima acestei campanii de dezinformare, dar, din păcate, în Rusia majoritatea rușilor îl cred, și anume că Ucraina devenise un pericol pentru securitatea Rusiei, că în Ucraina se dezvoltau facţiuni neonaziste sau chiar regimul, pe care noi îl considerăm şi este democratic și legitim ales al Ucrainei, ar fi fost nazist, agresiv şi pregătea, am văzut chiar zilele trecute această declaraţie aberantă, că ar fi pregătit un atac al Ucrainei asupra Rusiei.
Evident că așa ceva nu a existat niciodată în intenţiile Ucrainei, nici nu era realist din punct de vedere politic, militar, Ucraina are cu totul alte ambiţii, aspirații. A avut, desigur, aspiraţia de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, la NATO, din păcate nu s-a putut atunci când era momentul optim, eu spun la summitul NATO de la Bucureşti, din aprilie 2008, aceea a fost o fereastră de oportunitate strategică pentru Ucraina de a fi primită în NATO, a fost ratat acel moment.
Ulterior şansele au scăzut continuu. Apoi, sigur, există această dorinţă legitimă a Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană şi din toate informaţiile pe care le avem se pare că destul de curând îi va fi recunoscut Ucrainei statutul de ţară candidată la integrare, ceea ce va schimba foarte mult nivelul şi calitatea relaţiilor între Uniunea Europeană şi Ucraina.
Deci, în nici un caz, nimic din propaganda putinistă nu este adevărat. Singurul agresor aici este regimul Putin al Rusiei, care ţară se profilează tot mai mult ea însăşi ca un regim neonazist, agresiv, militarist, criminal. Sunt evidenţe dincolo de orice dubii că în Ucraina s-au comis şi se comit crime de război.
Costantin Herțanu (realizator rubrică): De la Kremlin, tot ceea ce ţine de flacul estic al NATO este privit cu suspiciune, cu argumentul lor fals cum că sunt acţiuni ofensive, agresive.
Valentin Naumescu:Este foarte limpede: nimic, absolut nimic din ceea ce vine dinspre Moscova, dinspre Rusia nu poate fi crezut. Rusia este condusă de 22 de ani de un regim mincinos, criminal, agresiv care, iată, deşi noi, de aici, din regiunea în care ne aflăm, din flancul estic al NATO, am transmis semnale de alarmă repetate spre Vest, nu au fost întotdeauna luate în considerare, aceste semnale.
Iată, mulţi recunosc astăzi, inclusiv în Occident, că au greşit şi că toate evaluările şi îngrjiorările transmise din regiunea noastră au fost reale şi trebuiau luate în considerare mult mai devreme.
Deci propaganda rusă nu face în acest moment decât să îşi ţină captiv propriul public din Rusia, care nu poate vedea decât posturile de televiziune controlate de Kremlin, toată presa este subordonată dictaturii de la Moscova şi totul este, de la început până la sfârşit, o minciună, o înlănţuire de fake news, de propagandă, dezinformare şi multă, multă manipulare ideologică, care încearcă să-i convingă pe ruşi că acţiunea de invadare a Ucrainei este legitimă din punct de vedere istoric, moral, politic şi că Ucraina ar fi fost unrisc pentru securitatea Rusiei.
Doar ruşii cred în ceea ce le mai spune Vladimir Putin, pentru că nu au din păcate surse alternative de informare, aşa cum avem noi în ţările democratice şi libere.
Costantin Herțanu (realizator rubrică): La ce ar trebui să ne aşteptăm în perioada următoare?
Valentin Naumescu:Suntem în plin război, ofensiva armatei ruse continuă în Ucraina şi toate indiciile sunt că va exista o prelungire a războiului, deci nu suntem aproape de sfârşitul războiului pentru că dictatorul Putin nu are încă acele successe, nu a obţinut nimic concret care să-l facă să oprească această agresiune şi să o prezinte pe 9 mai, aşa cum ştim că este tradiţia, Ziua Victoriei la Moscova, drept un triumf al aşa-zisei sale peraţiuni militare speciale, de aceea cred că mai degrabă în săptămânile următoare va exista o intensificare a luptelor şi a războiului în Ucraina, cu riscuri foarte mari în întreaga regiune, în special în Transnistria, în Republica Moldova, ca să ne referim la vecinătăţi. Dar, dacă este să vedem şi o parte bună, dacă se poate spune aşa ceva…
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Exact.
Valentin Naumescu:… este rezistenţa admirabilă, eroică a forţelor armate ucrainene, a populaţiei Ucrainei care, practic, s-a redescoperit şi s-a reunificat ca naţiune în această teribilă încercare prin care trece. Eu am spus-o şi cu alte ocazii, o spun şi acum, acesta este adevăratul război de independenţă al Ucrainei faţă de imperiul rus.
Nu am nici o îndoială că pe termen lung Ucraina va câştiga războiul, iar Rusia va ieşi perdantă, dar, din păcate, sfârşitul războiului nu este aproape, trebuie să mai avem răbdare.
Ucraina trebuie susţinută prin furnizare de armament militar greu, armament performant, pentru că urmează bătălii grele, în special în zonele de est şi de sud, pe care Putin doreşte neapărat să le cucerească, în ideea de a se prezenta, cum spuneam, pe 9 mai ca învingător. Sperăm să nu aibă ocazia să-şi declare această victorie pe 9 mai.
Costantin Herțanu (realizator rubrică): Sperăm cu toţii. Mulţumim pentru aceste informaţii. A fost alături de noi Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolya din Cluj-Napoca şi preşedinte al Asociaţiei Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană.
Oana Lungescu: Din punct de vedere al NATO, putem să spunem că nu există nicio indicație că țările NATO sunt sub amenințare. Se pun bazele unui nou batalion în România, va fi un șir de noi batalioane care se adaugă celor deja existente în regiunea baltică
În fiecare an, în 4 aprilie se aniversează Ziua NATO, iar cu acest prilej săptămâna trecută Dan Constantin Mireanu de la ziarul „Observatorul militar” a fost la Bruxelles, chiar în timpul desfășurării summitului extraordinar organizat la Cartierul General al NATO.
În România, în fiecare primă duminică din aprilie se sărbătorește, așa că mâine, la Ministerul Apărării, va fi această aniversare.
Vă propunem un interviu-eveniment cu Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO încă din 2010, când, după o carieră jurnalistică la BBC World Service, a fost prima femeie și primul jurnalist care a preluat această funcție.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Trăim o criză fără precedent, un război la granițele cu România. Ce înseamnă acest lucru din perspectiva expertului în comunicare la Alianța Nord-Atlantică? Cum se vede criza aceasta și cum o gestionați din perspectiva comunicării?
Oana Lungescu:E probabil primul conflict care este live stream, deci care este transmis în direct pe toate platformele, nu numai televiziune, radio, presă scrisă, dar și pe toate platformele de medii sociale, ceea ce înseamnă că trebuie să fim și mai vigilenți, dormim foarte puțin, evident, deci munca de echipă atât în interiorul serviciului de presă NATO, dar echipa largă, familia NATO, deci toate cele 30 de țări aliate și cu partenerii noștri, de exemplu Finlanda, Suedia, devine atât mai importantă.
Pentru că fiecare poate să vadă mai mult ceea ce se întâmplă în spațiul lor mediatic sau în limba lor şi fiecare are un răspuns mai țintit și e bine ca fiecare țară să răspundă ea însăși, e mai important decât să răspundem noi oficial de la sediul de la Bruxelles. Dar coordonarea rămâne extrem de importantă.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Sigur, au mai fost războaie, dar niciodată un război cu o așa expunere mediatică. Cum gestionați, cât de greu, cât de provocator este acum pentru NATO să gestioneze o astfel de criză?
Oana Lungescu:Într-un fel această criză atât de teribilă cum este ne ajută să ne îndeplinim misiuneam în sensul că poate în anii trecuți oamenii nu știau foarte bine la ce servește NATO, pentru că nu le era clar în minte care este amenințarea și pentru noi Rusia nu reprezenta un adversar formal.
Cred că vedem acum foarte clar că Rusia subminează ordinea internațională și este gata să folosească forța, ceea ce face acum în mod brutal în Ucraina, ca să împiedice o țară suverană, democratică să își urmeze propria cale.
Deci într-un fel acum este mult mai clar în mintea fiecăruia despre ce e vorba, care este miza şi de ce este important să avem o apărare puternică și să rămânem împreună în cadrul NATO.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Ce aţi spune, în calitate de expert, unor oameni care nu știu ce să mai creadă, într-un flux de informații greu de gestionat despre care se spune că nicio minte umană obișnuită nu ar mai putea filtra, nu ar mai putea alege informația corectă de dezinformare, de fake-news? Ce i-aţi sfătui?
Oana Lungescu:Da, cred că e important în primul rând ca oamenii să aibă încredere în faptul că NATO și autoritățile naționale își dau seama despre ce e vorba și iau toate măsurile necesare ca să fie siguri că fiecare țară NATO și toate țările NATO împreună sunt sigure și oamenii nu au de ce să se teamă, pentru că văd că este o temere generalizată, inclusiv aici, în Belgia, și oamenii se gândesc: poate că noi suntem următorii.
Deci din punct de vedere al NATO, putem să spunem că nu există nicio indicație că țările NATO sunt sub amenințare, tocmai pentru că, de la începutul acestei crize despre care noi am avertizat încă din luna octombrie anul trecut, s-au luat măsurile necesare de întărire a apărării și disuasiunii NATO, în special pe flancul estic, inclusiv în România și de aceea vedem că acum se pun bazele unui nou batalion în România, dar, de fapt, va fi un șir de noi batalioane care se adaugă celor deja existente în regiunea baltică.
Deci pe tot flancul estic, NATO este mult mai puternic decât era înaintea acestei crize ca răspuns defensiv la ceea ce se întâmplă. Şi deci ăsta este un mesaj foarte important, ca lumea să fie sigură, să fie calmă, evident vigilentă, dar senină, pentru că avem sute de mii de trupe într-o stare de alertă ridicată pe tot cuprinsul Alianței;
100.000 de soldați americani în momentul de față în Europa, 40.000 de trupe sub comandamentul direct NATO, marea majoritate pe flancul estic şi, în plus, avem cinci portavioane în toată zona euroatlantică, ceea ce este fără precedent.
Deci capacități militare la cel mai înalt nivel. Deci din acest punct de vedere cred că un mesaj de încurajare, de siguranță, de certitudine e foarte important și de calm.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Acum, v-aş întreba din perspectiva specialistului de la Bruxelles, dar și al românului la origine: cum se vede Armata României de aici, de la Bruxelles? Prin prisma misiunilor executate în teatrele de operații, a exercițiilor în comun?
Oana Lungescu:Armata României este o armată serioasă, profesională, care totdeauna dă un semnal de încredere în cadrul Alianței și am întâlnit foarte mulți militari români în misiuni, atunci când am o călătorit cu doi secretari generali NATO, din Kandahar până în Kosovo, evident cel mai recent acum la Mihai Kogălniceanu, unde am fost luna trecută cu secretarul general Jens Stoltenberg, care este și el impresionat de nivelul militarilor români, de dedicația lor, de angajamentul lor și de cât de bine sunt capabili să lucreze și, când e nevoie, să exerseze și, când e nevoie, să lupte alături de aliați.
Vizita Secretarului General al NATO în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 12:21
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Au sosit în România militarii americani din Regimentul 2 Cavalerie al Armatei Statelor Unite, dislocați în țara noastră ca urmare a măsurilor de consolidare a posturii aliate în Flancul estic al NATO.
1000 de militari, constituiți în Task Force Cougar, vor desfășura în perioada următoare antrenamente și activități în comun cu structurile Armatei Române în mai multe locuri din țară. Potrivit comandantului regimentului american, colonelul Joseph Ewers:
Joseph Ewers:Împreună ne vom asigura aliații, vom descuraja adversarii și vom fi gata să apărăm Alianța Nord-Atlantică. Mergem inițial într-un singur loc, dar deja ne gândim și la alte locuri din țară unde vom face echipă cu diverse unități românești.
Suntem acolo la iniţiativa Guvernului României și vom rămâne cât timp suntem primiți și cât timp va fi necesar. Nu avem o dată de încheiere, pentru că nici misiunea nu are stabilită în prezent o dată limită.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Partenerii americani au ajuns în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde s-au aflat vineri și președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe care îl ascultăm:
Jens Stoltenberg:Aceasta este de fapt NATO – America de Nord și Europa stând împreună, umăr la umăr gata, să protejeze și să apere România și orice alt aliat. Suntem recunoscători pentru tot ceea ce faceți pentru securitatea noastră colectivă. Prezența voastră transmite un mesaj puternic, într-un moment critic. NATO stă unită pentru a opri agresiunea și a menține pacea.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În acest context, în baza de la Mihail Kogălniceanu, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit cu generalul Tod Wolters, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate în Europa.
Cei doi oficiali au evaluat dinamica situației de securitatea din regiunea Mării Negre și au apreciat că suplimentarea efectivelor americane în România, dar și în alte zone ale Flancului estic al NATO este un semnal puternic al solidarității și determinării Alianței Nord-Atlantice.
În România se află până pe 17 februarie și un detașament american compus din 50 de militari și patru aeronave F-18 Super Hornet din cadrul Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii dislocate în Europa, care va executa misiuni de antrenament în comun cu militarii Forțelor Aeriene Române ce vor opera aeronavele F-16 Fighting Falcon. Comandantul Bazei Aeriene Borcea, comandorul Cătălin Micloș:
Cătălin Micloș:Până pe la jumătatea lunii februarie este în derulare exercițiul Carrier Air Wing One. Spectrul de misiuni pe care îl vizăm este, practic, tot spectrul pe care îl executăm în fiecare zi, în perioada aceasta de an, operații de apărare aeriană.
Continuăm seria reportajelor și prezentarea brigăzilor de pe graniţa de est a României şi a NATO, iar Adrian Gâtman, de la „Jurnal militar Iaşi”, a fost la Brigada 15 Infanterie Mecanizată „Podu Înalt” și a realizat un reportaj.
Adrian Gîtman: Brigada 15 Mecanizată este cea mai importantă structură a armatei din nord-estul ţării, cu unităţi militare în judeţele Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău şi, mai nou, cu un batalion în Garnizoana Turda.
Brigada dispune de forţe de infanterie, artilerie terestră şi antiaeriană, de tancuri şi sprijin logistic, pregătite să acţioneze în situaţii de criză şi război, sau în caz de urgenţe civile. Instruirea militarilor se face continuu, prin antrenamente, aplicaţii, trageri, în poligoanele din ţară, dar şi în cadrul exerciţiilor multinaţionale la care Armata română este parte.
Comandamentul Brigăzii 15 Mecanizată se află la Iaşi, acolo unde am stat de vorbă cu comandatul ei, generalul de brigadă Daniel Pop.
Daniel Pop:Este marea unitate tactică din nord-estul ţării, capabilă să genereze pachetul optim de forțe în toate județele din aria sa de responsabilitate. Menținem și dezvoltăm capabilități de reacție imediată, în măsură să executăm, până la intervenția forțelor principale naționale sau aliate, acțiuni pentru descurajarea și contracararea unei posibile agresiuni armate la adresa României.
Adrian Gîtman: Brigada 15 Mecanizată își execută misiunile și în cooperare cu celelalte structuri ale sistemului național de apărare în zona de responsabilitate, iar credibilitatea structurii este dată de modul în care își fac treaba militarii ei, am mai aflat de la generalul de brigadă Daniel Pop.
Daniel Pop: Avem nevoie de predictibilitate și de credibilitate. Predictibilitatea este generată de buna cooperare cu celelalte elemente ale sistemului național de apărare și ordine publică, cu care împărțim această zonă de responsabilitate.
Credibilitatea, în schimb, este dată de rezultatele și aprecierile obținute în mediul național și cel multinațional. La ora actuală, avem un proces de decizie performant, sisteme de comandă și control adecvate și capabilități dezvoltate pentru o reacție întrunită.
Adrian Gîtman: Brigada 15 Mecanizată a fost prezentă în misiunile din diferite zone ale globului încă de când România s-a alăturat Parteneriatului pentru Pace, în anul 1994, iar zece ani mai târziu ca stat membru cu drepturi depline în Alianța Nord-Atlantică.
Unitatea fanion a brigăzii este Batalionul 151 Infanterie din Iași, ai cărui militari sunt recunoscuți și ca „Lupii negri”, un apelativ transformat în renume pe timpul misiunilor din teatrul de operații Afganistan. În ce constă forța Batalionului 151 Infanterie ne-a spus chiar comandantul lui, locotenent colonelul Marius Butilă.
Marius Butilă:Batalionul 151 Infanterie Războieni este o structură de elită în cadrul Forțelor Terestre, în cadrul Armatei Române, o structură care se bazează pe o bogată experiență acumulată pe timpul misiunilor din teatrele de operații în afara țării – Angola, Bosnia, Albania, Irak, Afganistan – dar care a acumulat o bogată experiență și pe timpul evenimentelor de instruire atât în țară, cât și în afara țării, pe timpul exercițiilor multinaționale desfășurate.
Ne-am înțeles misiunea, ne bazăm în primul rând pe echipă. Avem o echipă de profesioniști cu o bogată experiență, o echipă care a înțeles deviza de a te instrui așa cum vei lupta – noi o punem în practică zi de zi, un spirit al lupilor negri, care există în această cazarmă. Acest cumul de experiență, instruire ne dă forța pentru a ne îndeplini misiunea.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cercul Militar Național a găzduit vineri conferința de bilanț a proiectului „Investiții într-un viitor mai sigur”, organizată de New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre din Sibiu, și cosponzorizat de Divizia de Diplomație Publică a NATO.
Proiectul s-a desfășurat în ultimele două luni ale anului trecut și a presupus activități comune ale studenților, prin care a fost evaluat nivelul de cunoștințe privitoare la Alianța Nord-Atlantică, dar și gradul de recunoaștere a știrilor false prezente în campaniile de dezinformare.
Proiectul a reprezentat un exemplu al cooperării între mediul academic – civil și militar – pentru creșterea rezilienței societății în fața agresiunilor de tip informațional, mai ales pe segmentul tinerei generații, a declarat Izel Selim, director de programe New Strategy Center.
Izel Selim:Astăzi am avut ocazia să prezentăm rezultatele proiectului „Investments în a safer future”, proiect care este o inovație prin faptul că aduce laolaltă mediul nonguvernamental, mediul academic civil și cel militar; un proiect de mai multe etape, care își propune să sporească reziliența tinerilor la campaniile de dezinformare.
Îi face mai pregătiți atunci când trebuie să gestioneze acest flux de informații fără precedent cu care ne confruntăm în ultima vreme.
Mircea Geoană: “Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, de tipul de direcție strategică. Este în codul genetic al NATO”
„Subiectul săptămânii” este un interviu realizat de colegii de la ziarul armatei, de la Observatorul Militar, un videointerviu realizat de la distanță cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Îl puteți viziona integral pe pagina de Facebook Observatorul Militar.
Marius Bâtcă a dezbătut împreună cu adjunctul Alianței Nord-Atlantice posibilele evoluției geostrategice ale situației tensionate de la granița de est a NATO.
Mircea Geoană:Este un moment complicat. Este probabil şi dacă ne uităm puțin retrospectiv cel mai complicat moment de securitate din Europa din ultimii 30 de ani și este evident faptul că sursa acestor tensiuni este Federația Rusă.
Şi nu acum, cu mulți ani în urmă, ne reamintim 2014, ocuparea ilegală a Crimeii, războiul din Donbas, înainte mai devreme incursiunea militară din Georgia, presiunea constantă pe Republica Moldova și pe țările din spațiul răsăritean, prezența tot mai pronunțată și mai activă și uneori agresivă în Mediterană, în nordul Africii, o postură militară și înzestrare militară, care, evident, creează preocupări.
Ca să vă dau o cifră comparativă pentru a sparge puțin și miturile pe care Federația Rusă încearcă să le propage la adresa NATO sau la adresa Statelor Unite este că prezența militară americană în Europa este astăzi 10% din ceea ce era în timpul Războiului Rece.
Deci unul din zece americani au rămas, nouă din zece au plecat. Într-o perioadă complicată dialogul este foarte necesar, de aceea noi suntem doritori în continuare să angajăm Rusia pe calea dialogului, pe calea diplomației, pe o soluționare politică a problemelor.
E adevărat că, uneori inclusiv în propunerile recente, Federația Rusă nu știm dacă mod deliberat sau în mod maximalist avansează propuneri care o parte dintre ele sunt inacceptabile pentru noi, și pentru noi cei din flancul estic, dar și pentru noi ca europeni și ca aliați în lumea transatlantică.
Dar sunt și alte zone din propunerile Federației Ruse, pe care și noi dorim să le comentăm și să intrăm într-un dialog, mai mult decât o singură întâlnire a Consiliului NATO-Rusia, în care eventual am putea găsi o înțelegere și am putea să găsim formule care de ambele părți să permită detensionarea situației. Dar prima precondiție, orice pozitiv pe agendă este dezescaladarea situației din jurul Ucrainei.
Este anormal să pui presiune atât de explicită, de ostentativă pe o țară suverană din Europa și evident că descurajare și apărare pe de o parte și dialog pe altă parte este poziția constantă și politica constantă a NATO în raporturile noastre cu Federația Rusă.
Marius Bâtcă (realizator): Ştiu că dvs, sunteți un om al dialogului, al diplomației. De multe ori ați pus accent pe faptul că NATO în special este o organizație foarte deschisă la dialog cu Rusia, numai că trebuie să fie sinceritate de ambele părți, însă, după aceste trei runde de discuții, observ din partea oficialilor de la Moscova o reticență în a continua dialogul, chiar s-a spus: nu mai avem ce să mai discutăm.
Nu ni s-au îndeplinit condițiile, noi considerăm că nu are rost. În același timp, se susține că se așteaptă un răspuns în scris. Care este pasul următor? Ce urmează să facă NATO? Ce ar putea să facă SUA în aceste condiții, având în vedere că se pun numai ultimatumuri și totul este așa: vrem noi! Batem cu pumnul în masă!
Mircea Geoană:Secretarul general Jens Stoltenberg, care este și președintele Consiliului NATO-Rusia, deci este președintele celor 30 de aliați și Federația Rusă, în jurul aceleiași mese – de fapt, la întâlnirea noastră de acum câteva zile, ca și la o altă organizație internațională, Federația Rusă era între România și Slovacia, era așezată alfabetic în jurul aceluiași mese, ca un semnal de dorințe de dialog – și ca președinte al Consiliului NATO-Rusia, secretarul general a închis, a tras concluziile acestui prim Consiliu NATO-Rusia, spunând că vor urma din partea noastră, din partea NATO, către Federația Rusă și către toți aliații, evident, o serie de propuneri în scris.
Același lucru l-a menționat și administrația americană. Sunt în pregătire răspunsuri scrise la propunerile Federației Ruse.
Deci noi, când spunem un lucru, ne ținem de cuvânt. De aceea, în următoarele zile, vom relua acest dialog într-o formă scrisă. Rămâne de văzut dacă Federația Rusă, care încă nu a spus de o manieră decisivă dacă dorește să continue dialogul cu NATO și cu Statele Unite sau nu dorește să continue dialogul cu noi și cu Statele Unite.
Pe dimensiunea OSCE, Federația Rusă a fost puțin mai explicită, spunând că principalele două căi, modalități de negociere sunt cele bilaterale cu Statele Unite și multilaterale cu NATO. Chiar am terminat în urmă cu câteva ore un Consiliu NATO-Rusia, în care am discutat exact aceste lucruri cu toți aliații și vom transmite în următoarele zile propuneri scrise.
Atunci vom vedea. Dacă Federația Rusă este în mod real interesată de un dialog constructiv cu NATO, dacă într-adevăr dorește să găsim împreună soluții care să fie acceptabile ambelor părți, nu cu ultimatumuri, nu cu… nici măcar cu diplomație prin intermediul presei. E bine să fie transparență, sunt primul care încurajez transparența, dar sunt și lucruri mai delicate, mai gingașe care trebuie discutate nu atât de mult prin interiorul marilor publicații occidentale, cât în interiorul acestor discuții.
Eu unul îmi păstrez un optimism prudent cu privire la șansa de a avea măcar o a doua reuniune a Consilului NATO-Rusia. Până la urmă ar fi nefiresc ca Federația Rusă să ceară un răspuns din partea noastră, noi să îl trimitem și după aceea să nu putem să revenim la masa dialogului.
Unde se va merge mai departe? Sperăm că se va merge către detensionarea situației, către dezescaladarea presiunilor imense asupra Ucrainei și vedeți că sunt de natură militară, sunt și de natură hibridă și să putem să revenim la o situație…
Marius Bâtcă (realizator): Cibernetică…
Mircea Geoană:… la o situație de dialog și o situație detensionată la nivel european.
Marius Bâtcă (realizator): În cazul în care totuși eforturile NATO, ale occidentului, ale SUA nu vor avea rezultat, Rusia nu va trimite un feedback pozitiv, ne putem aștepta totuși la o escaladare, la un conflict nedorit?
Mircea Geoană:Sperăm să nu se ajungă la această situație și ca în cele din urmă, într-un fel evaluarea cost-beneficiu pentru Federația Rusă să indice pentru conducerea acestei țări importante, că costurile pentru o acțiune militară repetată – nu e prima dată, dacă era o ipoteză de lucru, puteam să spunem ”haideți să fim un pic mai puțin vigilenți” – nu! – în 2014 am văzut ce s-a întâmplat la adresa unui stat suveran și independent din Europa, cu anexarea ilegală a Crimeei.
De aceea, eu nu vreau să repet ceea ce au spus și liderul alianței noastre, Jens Stoltenberg, și principalii noștri aliați din NATO: SUA, Canada, Marea Britanie, ce a spus și Uniunea Europeană la unison.
Deci vreau să vă spun că frontul este atât de unit din partea noastră, a aliaților din Europa și din America de Nord, încât costurile ar fi extrem de severe la adresa Federației Ruse. Sperăm să transmitem acest mesaj de unitate și de fermitate pe de o parte – a spus-o și aliatul american, a spus-o secretarul general, v-o spun și eu în calitatea mea oficială de la NATO: în cazul în care se întâmplă o destabilizare sau o incursiune militară la adresa Ucrainei, și postura NATO pe flancul estic va crește în mod corespunzător.
Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, indiferent de tipul de direcție strategică din care ar veni riscul sau de domeniul strategic din care ar putea proveni un risc la adresa oricărui aliat, să luăm măsuri, să ne protejăm aliații.
Acest lucru este în codul genetic al NATO și în timp ce noi vorbim și încurajăm și angajăm un dialog, sperăm constructiv, cu Federația Rusă, în același timp ne facem și planificare prudentă, inclusiv de natură militară, pentru că Ucraina într-devăr nu este un aliat și nu i se aplică articolul 5, dar articolul 5, acest fundamental angajament solemn și sacru între aliații din NATO, care face să fie și unicitatea acestei alianțe a noastre, este mai activ și mai vigilent decât oricând.
Deci, încă o dată un mesaj de încurajare a dialogului, un mesaj de descurajare a violenței și a conflictului și, în același timp, un mesaj extrem de clar de fermitate, de unitate și de faptul că NATO veghează, suntem vigilenţi și că securitatea țărilor NATO, începând cu România, continuând cu flancul estic și oriunde în altă geografie sunt protejate de cea mai importantă, masivă şi credibilă alianță NATO.
Jens Stoltenberg: “România este un aliat NATO implicat și de încredere, care joacă un rol esențial în securitatea Mării Negre”.
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2021, 12:16
Cristian Dumitrașcu (realizator): O delegație condusă de premierul Nicolae Ciucă, din care a făcut parte și ministrul apărării, Vasile Dîncu, a participat la o serie de întâlniri la Bruxelles cu reprezentanți ai Uniunii Europene și ai Alianței Nord-Atlantice.
Au fost abordate teme de actualitate ale agendei de securitate, cu accent pe evoluțiile din vecinătatea estică și Marea Neagră.
Totodată s-a discutat și despre viitorul concept strategic al NATOm care urmează să fie adoptat anul viitor, la summit-ul Alianței de la Madrid, în negocierea căruia România este hotărâtă să se implice substanțial, inclusiv în contextul în care țara noastră a fost primul stat aliat care a susținut încă din noiembrie 2019 necesitatea actualizării acestui document programatic al Alianței. Îl ascultăm pe secretarul general al NATO, pe Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg:România este un aliat NATO implicat și de încredere, care joacă un rol esențial în securitatea Mării Negre, atât prin asigurarea comenzii Brigăzii Multinaționale de la Craiova, cât și prin misiunea de poliție aeriană întărită și acțiunile maritime. Totodată, ajută la descurajarea agresiunii ca parte a grupului de luptă multinațional din Polonia și găzduiește un punct cheie pentru apărarea antirachetă.
Mai mult decât atât, România contribuie la construirea stabilității din Balcanii de Vest, prin misiunea KFOR de menținere a păcii, și sprijină partenerii NATO, inclusiv Moldova și Ucraina. Trebuie să fim puternici, fermi, pregătiți și capabili să ne putem proteja unii pe ceilalți. Dar, în același timp, suntem pregătiți să ne angajăm într-un dialog semnificativ cu Rusia.
Italia preia misiunea de poliție aeriană întărită din România
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:12
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Misiunile de poliție aeriană întărită sub comandă NATO ale Forțelor Aeriene Române vor fi efectuate în următoarele patru luni, împreună cu aviatorii militari italienii. Detașamentul forțelor aeriene italiene formate din 140 de militari și patru aeronave Eurofighter Typhoon a fost certificat pentru această emisiune miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Serviciul de Poliție aeriană al Alianței Nord Atlantice în zona țării noastre este coordonată de Centrul de Operații Aeriene de la Torrejón, Spania, comandat de generalul locotenent Fernando de la Cruz, prezent la ceremonia de la Mihail Kogălniceanu. General locotenent Fernando de la Cruz: Acesta este un exemplu al spiritului de solidaritate și cooperare pe care îl împărtășim în cadrul Alianței. Vreau să vă transmit aprecierea mea față de nivelul înalt al angajamentului Forțelor Aeriene Române, dar și al forțelor aeriene italiene, în această misiune de poliție aeriană întărită care iată se execută din nou în această zonă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul italian este la a doua rotație în România pentru misiunile de poliție aeriană. Comandantul Comandamentului forțelor de luptă ale Forțelor aeriene italiene, generalul maior Francesco Vestito. General maior Francesco Vestito: Sunt aproape șase ani de când se desfășoară sistemul de poliție aeriană. Este o operațiune obișnuită a forțelor aeriene care se desfășoară zi de zi pentru apărarea spațiului aerian NATO. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Dislocarea avioanelor Eurofighter Typhoon în România face parte din planul de acțiune al NATO pentru securizarea flancului estic al alianței și este un răspuns la provocările mediului de securitate actual. Îl ascultăm pe șeful statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, la ceremonialul din Baza 57 aeriană.
General Daniel Petrescu: Creșterea prezenței militare a NATO în România și în regiunea Mării Negre reprezintă o altă punere în fapt a solidarității și unității aliate.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Situația fără precedent de la granița dintre Polonia și Belarus dezbătută la București. O nouă reuniune a miniștrilor apărării din ţările participante la „Inițiativa Bucharest 9” s-a desfășurat în capitală, pe parcursul a două zile. Lansată la inițiativa României și Poloniei în anul 2015, platformă București 9 a fost gândită pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe flancul estic al NATO: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria. Ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat importanța reuniunii în contextul evoluțiilor recente pe flancul estic al C.
Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale:Consultările acestui forum au o importanță aparte în contextul dezvoltărilor de securitate din ultima perioadă, având în vedere dislocările masive de trupe ale Federației Ruse la Marea Neagră, în apropierea graniței cu Ucraina. Reuniune este relevantă, de asemenea, în contextul evoluțiilor recente de la granița Poloniei, Lituaniei și Letoniei cu Belarus, unde regimul de la Minsk instrumentează valul de imigranți împotriva statelor NATO. Doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima solidaritatea noastră cu Polonia, țară cu care avem un parteneriat strategic solid și care se confruntă cu o amenințare hibrid fără precedent în aceste zile. Pe acest fond, întâlnirea noastră a dorit să transmită un mesaj clar de unitate și solidaritate a statelor NATO de pe flancul estic aliat, în linie cu valorile comune pe care le împărtășim în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Cornelia Mihăilă (realizator rubrică): Dintr-o postură modernă multinațională de interoperabilitate între state partenere, comandamentul forțelor întrunite general Ioan Emanoil Florescu a împlinit șapte ani de la înființare la 1 octombrie. Evenimentul aniversar a fost organizat la Universitatea Națională de Apărare Carol I, unde mai multe personalități ale vieții militare românești au vorbit despre importanța comandamentului ca element de noutate strategică, cu accent pe colaborarea standardizată între Armata României și armatele din Alianța Nord Atlantică.
General maior Dorin Ioniță-Comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite ”General Ioan Emanoil Florescu”: Sunt onorat să aniversăm șapte ani de existență a comandamentului într-o formulă și postură modernă multinațională privind vocația interoperabilității, vocația Joint. Comandamentul nostru se menține cu o identitate din ce în ce mai proeminentă în valorile operaționale ale Statului Major al Apărării. Suntem nemijlocit subordonați șefului apărării și răspundem de nivelul operativ în ceea ce privește pilonul serviciilor de luptă permanente, misiunilor multinaționale, misiuni în afara teritoriului statului român, exercițiile multinaționale pe teritoriul statului român. Nu vrem să ratăm acest moment al sărbătorii, moment în care noi ne propunem să nu uităm de existenţa noastră, existența personală și existența în conștiința colegilor noștri.
Reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO de la Atena
Publicat de prosavioleta,
28 septembrie 2021, 23:10
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”! General locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație! Cristian Dumitrașcu (realizator): V-aţi întors recent de la reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO, care a fost la Antena, între 17 și 19 septembrie. Care au fost lucrurile, temele importante care s-au stabilit și s-au discutat la Atena? General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Întâlnirea de la Atena a fost cea de-a treia întâlnire a Comitetului Militar în formatul cu șefii apărării din acest an și prima întâlnire pe care am desfășurat-o în afara cadrului oferit de Comandamentul de la Bruxelles. Grecia a fost țară organizatoare, a fost o gazdă perfectă pentru activitățile noastre și am avut ocazia în cadrul conferinței Comitetului Militar să discutăm mai multe puncte de foarte mare actualitate pentru Alianță și pentru țările din cadrul Alianței. Ne-am referit la operațiile, misiunile şi angajamentele operaționale ale Alianței, am discutat despre adaptarea strategică a NATO, am avut o discuție strategică privind provocările la adresa securității țărilor aliate pe timp de pace și o discuție strategică privind NATO în perspectiva viitoare, NATO 2030 – noul concept strategic al Alianței. De asemenea, în marja Comitetului Militar am avut ocazia să mă întâlnesc bilateral cu omologi din Marea Britanie, Germania și Franța, întâlniri care ne-au permis să abordăm atât chestiunile de cooperare militară, cât și un schimb de opinii privind securitatea în regiunea care ne interesează pe noi cel mai mult, regiunea Mării Negre. Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi discutat şi despre ce se întâmplă după plecarea din Afganistan? Este o temă sensibilă, este o temă care suscită interes. Oamenii se întreabă în continuare ce se întâmplă după și ce am învățat de acolo, și cred că sunteți în măsură să ne răspundeți, atât cât puteți după discuțiile de acolo, despre tema asta.
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Prezența României în Afganistan în aceşti 19 ani de implicare ne-a adus, cu siguranță, respectul aliaților și al partenerilor de coaliţie, respectul comunității internaționale, atât pentru decizia de a ne implica în operație, cât și pentru felul în care militarii români și-au dovedit profesionalismul în acest teatru de operații. Am cooperat cu militarii altor națiuni și am cooperat cu populația civilă din zonă. Ne-am menținut prezența până la sfârșit și am fost credincioși aranjamentului împreună în teatru, împreună încheiem misiunea din teatrul de operații, ceea ce dovedește angajamentul ferm al țării noastre pentru valorile promovate de NATO și pentru valorile, până la urmă, promovate și de Uniunea Europeană. Noi am pornit de la premisa că într-un mediu global de securitate, securitatea națională este direct afectată de menținerea unor focare de tensiune, iar Afganistanul era un focar de tensiune, un focar care putea sprijini, și a sprijinit, ați văzut, pe timpul atentatelor din 11 septembrie, terorismul internațional. Angajamentul a fost alături de SUA, partenerul nostru strategic cel mai important, a adus beneficii majore și pentru Armata României, beneficii care sunt incontestabile în procesul de transformare și în lecțiile de la nivel tactic și operațional pe care le-am învățat în acest teatru de operații, a condus la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și, cu siguranță, a fost un atu important pentru acceptarea României în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eu sunt mândru că militarii români și-au făcut datoria şi mă plec în fața sacrificiilor Armatei României în acest teatru de operații. Ne vom orienta asupra lecțiilor învățate și vom vedea și la nivel aliat cum pot fi planificate activitățile viitoare, pentru că am încheiat misiunea din Afganistan, dar suntem în continuare implicați în celelalte teatre de operații. Şi aici, în cadrul conferinței Comitetului Militar, am discutat despre continuarea implicării în cadrul misiunii NATO de instruire a forțelor din Irak, am discutat despre continuarea implicării în Balcani. Pentru mine a fost și o oportunitate, pentru că tot operație și activitate NATO o reprezintă și prezența înaintată, consolidată pentru ceea ce numim „Tailored Forward Presence” pe teritoriul României, să prezint ceea ce facem prin acțiunile Brigăzii Multinaționale, prin acțiunile Diviziei Multinaționale, să mulțumesc țărilor care participă la misiunile de poliție aeriană și care au completat toate sloturile privind prezența acestor detașamente de poliție aeriană în anul 2021 și în anul 2022, să mulțumesc aliaților portughezi pentru că tocmai au trimis o subunitate de nivel companie care se încadrează în Brigada Multinațională, care acum participă la exerciții cu militarii Brigăzii Multinaționale și care reprezintă tot o parte a prezenței consolidate la flancul sud-estic al Alianţei. Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc, domnule general! Un mesaj pentru oamenii de acasă, conform a ceea ce știți, a ceea ce panificați, conform discuțiilor pe care le aveți și la Comitetul Militar NATO, dar și cu omologii dumneavoastră, totul este într-o zonă de siguranță? General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Şi Armata României, și celelalte armate din cadrul NATO sunt angajate în diferite misiuni, sunt angajate în diferite operații. Cu toții avem un nivel comun de percepție a riscurilor și a amenințărilor și cu toții avem de soluționat probleme concrete, care se referă la situația din fiecare țară. Suntem, așa cum știți, foarte implicați în campania de vaccinare, suntem foarte implicați în procesul de construire de noi capabilități, în programele de înzestrare pe care le desfășurăm, în exercițiile pe care le-am planificat și în semnalul pe care îl transmitem cu acest exerciţiu. Cred că este evident că am plecat de la un nivel de capabilitate și că, odată cu alocarea resurselor necesare – cel puțin 2% din PIB – pentru apărare, am început să îmbunătățim consistent acest nivel de capabilitate. Situația în regiunea noastră evoluează așa cum evoluează, avem foarte clar specificat și în Strategia Națională de Apărare și în Strategia militară ceea ce reprezintă un pericol militar în regiunea Mării Negre și ce avem de făcut pentru contracararea acestui pericol. Nu putem acționa singuri, iar întâlnirile pe care le avem – cum a fost acest Comitet Militar – este un prilej de a ne expune punctul de vedere și a pleda pentru o prezență consistentă, aliată pe teritoriul României și a discuta, bineînțeles, și cu partenerul strategic și vom avea în curând și Comitetul Militar al Uniunii Europene, pentru că aceștia sunt cei trei stâlpi pe care se sprijină securitatea României: NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul strategic cu Statele Unite. Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Locotenent Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio. General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Vă mulţumesc și eu, toate cele bune și aveți încredere în Armata României!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Reuniunea șefilor apărării din cadrul Comitetului Militar al NATO
Publicat de prosavioleta,
21 septembrie 2021, 17:11 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:36
Cristian Dumitrașcu (realizator): Şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, participă în aceste zile la Reuniunea șefilor apărării din cadrul Comitetului Militar al NATO, care are loc în Grecia, la Atena. Pe durata unui an, Comitetul Militar – cea mai înaltă autoritate militară a Alianței Nord-Atlantice – se întrunește de două ori la sediul NATO din Bruxelles și o dată într-o țară membră a Alianței, dând posibilitatea șefilor apărării să abordeze problemele de importanță strategică ale NATO. Reuniunea este condusă de președintele Comitetului Militar, amiralul Rob Bauer, iar printre participanți se află și comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Todd Walters, și comandantul suprem aliat pentru transformare, generalul André Lanata.
Vizita inspectorului pentru Forțele Terestre al Armatei Republicii Federale Germane în România
Publicat de prosavioleta,
21 septembrie 2021, 17:05 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:39
Cristian Dumitrașcu (realizator): Generalul maior Iulian Berdilă, Șeful Statului Major al Forțelor Terestre, l-a primit joi, 16 septembrie, la București, pe omologul său din Republica Federală Germania, generalul locotenent Alfons Mais, cu care a dezbătut elementele referitoare la cooperarea militară la nivelul Forțelor Terestre, atât în context aliat, cât și bilateral. S-a mai discutat şi despre Conceptul Națiunilor Cadru (Framework Nations Concept); acesta un concept lansat de Germania la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, în iunie 2013, și reprezintă instrumentul prin care statele Alianței Nord-Atlantice pot să constituie în mod voluntar grupări care să sprijine menținerea și consolidarea capabilităților existente, precum și să contribuie în comun la dezvoltarea de noi capabilități identificate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării.
Certificare NATO-Serviciu de Poliție Aeriană Întărită
Foto: Certificare NATO-Serviciu de Poliție Aeriană Întărită
Publicat de prosavioleta,
16 septembrie 2021, 00:39
Adrian Gîtman (realizator rubrică):Miercuri, pe 8 septembrie, a avut loc în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” ceremonia de certificare NATO a Detașamentului Forțelor Aeriene Regale Canadiene, sosit în România în vederea executării Serviciului de Poliție Aeriană Întărită. Detașamentul canadian, format din 140 de militari și 6 aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO, în următoarele trei luni, alături de militarii Forțelor Aeriene Române, care operează aeronavele F-16, Fighting Falcon și MIG-21 Lancer.
Prezentă la ceremonie, Simona Cojocaru, secretar de stat în MApN, a declarat pentru presa militară: Simona Cojocaru: Șase aeronave Hornet sunt prezente la Mihail Kogălniceanu pentru această misiune extrem de importantă. Este o dovadă de solidaritate și de angajament pe care Canada o demonstrează, din nou, României și Alianței. Adrian Gîtman (realizator rubrică): La festivitatea de la Mihail Kogălniceanu a participat și generalul-locotenent Fernando De La Cruz, comandant al Centrului de Operații Aeriene NATO de la Torrejón, Spania, structură responsabilă de coordonarea misiunilor de Poliție Aeriană în sudul Europei.
Generalul-locotenent Fernando De La Cruz: Este o oportunitate minunată de a lucra împreună pentru a îmbunătăți securitatea în zonă, în cazul nostru, a spațiului aerian în această parte a continentului, iar centrul din Torrejón se ocupă de acest aspect în toată partea de sud a Europei. De aceea, pentru mine, în calitate de comandant al Centrului din Torrejón, și în numele NATO, este o ocazie grozavă de a îmbunătăți procedurile și modul în care forțele aeriene interacționează. Totodată, este bine ca aliații să dovedească că pot lucra împreună, că sunt suficient de solidari și să arate că sunt prezenți pentru a se sprijini unii pe alții pe cât este posibil. Adrian Gîtman (realizator rubrică):Forțele Aeriene Regale Canadiene au mai executat misiuni în țara noastră: patru în baza de la Mihail Kogălniceanu și una în cea de la Câmpia Turzii. Misiunile de Poliție Aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele canadiene. Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România face parte din planul de acțiune pentru asigurarea capacității operaționale a NATO pe flancul estic și demonstrează unitatea și determinarea Alianței Nord-Atlantice ca răspuns la provocările mediului de securitate.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Miercuri, 18 august, secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Simona Cojocaru şi secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, s-au întâlnit la Bucureşti cu omologii ucraineni Oleksandr Polisciuk, ministrul adjunct al apărării, şi Vasyl Bodnar, ministrul adjunct al afacerilor externe din Ucraina.
Delegația română a reiterat sprijinul pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei şi susţinerea suveranităţii şi integrităţii sa teritoriale în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internaţional.
Secretarul de stat al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare şi Relaţii Internaţionale, Simona Cojocaru:Suntem pe un trend pozitiv de creştere a activităşţilor de cooperare bilaterală la nivelul apărării. Ucraina a participat la o serie de exerciţii desfăşurate de forţele noastre navale.
De altfel, comamndantul Forţelor Navale Ucrainene a participat la Ziua Marinei. O să mergem şi noi la Ziua Independenţei Ucrainei, din 24 august.
De asemenea, ne-am referit, împreună cu omologii ucraineni, la perspectivele cooperării Ucrainei cu Alianţa Nord-Atlantică şi în cadrul programelor derulate în prezent de această organizaţie pentru Ucraina.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
