Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 29 iunie 2021, 12:32

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Procesul de retragere a militarilor români din teatrul de operații Afganistan, început la data de 1 mai, continuă conform declarației comune a Consiliului Nord-Atlantic.

Armata României a participat la misiunile sub egida NATO din Afganistan încă din perioada de preaderare la Alianța Nord-Atlantică, ridicându-se la o contribuție de peste 32.000 de militari, în rotații de câte șase luni, din 2002 și până în prezent.

Aceștia au executat misiuni de patrulare în aria de responsabilitate, de asigurare a accesului securizat în baze și misiuni de tip escortă și protecție apropiată.

Căpitan Andrei Vicol: În această săptămână, două detașamente ale contingentului românesc din Afganistan au ajuns în țară după ce și-au încheiat misiunea. Pentru cei rămași aici lucrurile se desfășoară normal și continuăm să ne îndeplinim toate sarcinile și obiectivele specifice acestui teatru de operații. Misiunea NATO Resolute Support reprezintă în continuare o prioritate pentru toți militarii de aici și tratăm lucrurile cu maximă responsabilitate.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În 22 iunie, la sediul KFOR din Pristina a avut loc vizita comandantului suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Tod Wolters.

Acesta a amintit militarilor participanți că misiunea NATO KFOR reprezintă principala forță stabilizatoare din Kosovo, cu un rol strategic în menținerea securității în Balcanii de Vest și contribuții remarcabile în ce privește facilitarea integrării euroatlantice în regiune.

România participă la misiunea din Kosovo cu 51 de militari, deținând funcții-cheie de stat major în cadrul comandamentului NATO.

Capitan Teodora Mariș (analist media): Ceea ce pentru mulți alții a fost o simplă zi de marți, pentru noi, militarii care servesc sub egida NATO în cadrul KFOR, a reprezentat o zi foarte importantă, și anume vizita comandantului SACEUR.

Această întâlnire a constituit prilejul de a prezenta către cel mai înalt nivel de comandă activitatea desfășurată aici. Ne simțim onorați de faptul că am luat parte la acest eveniment. Misiunea continuă cu energie pozitivă, motivație, profesionalism și dăruire din partea militarilor români.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în 22 iunie s-a realizat schimbarea comenzii din cadrul Grupului multinațional de luptă din Polonia, asigurată în prezent de contingentul american War Eagles.

Pe lângă partenerii americani, militarii detașamentului românesc de apărare antiaeriană rotația a 9-a au ocazia de a se antrena cu militari britanici, croați și polonezi.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Ne bucurăm foarte mult că am avut oportunitatea de a ne instrui în comun cu militarii profesioniști și foarte bine pregătiți cum au fost cei din Dark Rifles, alături de care am avut șansa să executăm foarte multe exerciții.

De asemenea, așteptăm cu nerăbdare să îi cunoaștem pe noii noştri colegi să putem să le împărtășim din experiența dobândită până în prezent, aici, în Polonia. Suntem încrezători că vom avea o colaborare fructuoasă cu aceștia.

Importanța zonei Mării Negre pentru Alianţa Nord-Atlantică

Publicat de Gabriel Stan, 7 iunie 2021, 12:22

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Zona Mării Negre este o regiune de importanţă vitală pentru Alianţa Nord-Atlantică şi rolul României şi al ţărilor riverane aliate din regiunea Mării Negre sunt extrem de importante.

Suntem, de asemenea, interesaţi în a găsi cele mai bune răspunsuri de apărare şi descurajare pentru prezenţa militară a Federaţiei Ruse şi militarizarea Crimeei, ocupate ilegal, şi ca element de proiectare de forţă din zona Mării Negre şi dincolo de Marea Neagră, către zona Meditaranei.

De aceea, din punc de vedere al coerenţei politicilor de apărare şi descurajare, întreg flancul estic este important pentru Alianţă, aşa cum venim, ca întotdeauna, cu o logică de 360 de grade.

Încercăm să găsim răspunsuri şi găsim răspunsuri pentru întreaga geografie aliată. Zona Mării Negre a crescut în semnificaţie geopolitică, strategică şi militară şi NATO, ca întotdeauna, răspunde acestor provocări. România este un aliat de valoare excepţională pentru NATO şi acest lucru este reflectat şi prin deciziile pe care Alianţa le-a adoptat cu privire la prezenţa militară NATO în România şi, prin România, în întreaga regiune.

Modul în care România, de zece ani de zile, a acţionat pentru sistemul de apărare antirachetă al NATO a adus o recunoaştere a faptului că în această zonă există nevoie de prezenţă NATO şi prezenţă aliată cât mai considerabilă.

Mădălina Ilinca (reporter): Cum apreciaţi participarea militarilor români la misiunea din Afganistan, cei 19 ani?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: O misiune de aproape două decenii se apropie de sfârşit. Şi cred că aşa cum ne gândim la următorul capitol al relaţiei NATO cu Afganistanul, închidem operaţiunea NATO din Afganistan, dar nu închidem relaţiile NATO cu Afganistanul.

Vom continua să sprijinim această ţară, pentru a reveni în matca ţărilor recunoscute şi active şi predictibile la nivel internaţional. Vom continua să sprijinim structurile de apărare şi de securitate naţională ale Afganistanului, pentru a putea să reziste prin forţele proprii provocărilor.

Modul în care militarii români, unele din cele mai importante contingente de-a lungul celor două decenii de contribuţii la operaţiuna din Afganistan, şi-au făcut datoria, modul în care au apărat drapelul aliat şi drapelul României, modul în care de foarte multe ori, din păcate, au avut de oferit şi de sacrificat lucruri extrem de valoroase nu fac decât să ne uităm cu mândrie, dar şi cu recunoştinţă către militarii noştri.

Şi suntem convinşi că ceea ce au învăţat, inclusiv din punct de vedere al capacităţii de a lupta împreună cu toţi ceilalţi aliaţi din cadrul NATO şi cu foarte mulţi parteneri globali ai NATO în Afganistan, le va fi de folos şi ne va fi de folos odată ce vor reveni acasă. Aprecierile şi recunoştinţa noastră pentru aceşti bravi militari români!

Mădălina Ilinca (reporter): Cât de important este pentru România să aibă în ierarhia NATO a doua cea mai importantă poziţie politico-militară?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Mă onorează, dar nu este o funcţie obţinută cu titlu personal, este reflectarea faptului că aliaţii mai recent sosiţi în cadrul NATO, în ultimii 20 de ani, cresc în influenţă, cresc în capacitatea de a funcţiona la nivelul cel mai înalt.

România joacă la „Liga mare” şi acest lucru este datorat militarilor noştri, celor care au făcut ca numele şi reputaţia României să fie atât de apreciate la Bruxelles şi, într-un fel, sunt şi eu reprezentarea politică a acestei contribuţii.

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, de la Lisabona

Publicat de Gabriel Stan, 31 mai 2021, 10:36

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”, bun venit la Radio România Actualități!

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Care sunt concluziile cele mai importante ale acestor două zile?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Activitatea a debutat cu o cină de lucru, la care a participat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Activitatea a fost focalizată pe parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.

În contextul noilor provocări la adresa securității statelor și având în vedere procesele de reflecție pe care Uniunea Europeană și NATO le desfășoară privind viitorul acestor organizații, respectiv busola strategică și NATO 2030, dezbaterile s-au concentrat pe identificarea modalităților optime de consolidare a parteneriatului pentru următorii 10 ani.

Am avut posibilitatea să subliniez importanța coordonării celor două procese de reflecție, dar și pe cea a rezilienței, ca domeniu prioritar pentru consolidarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică, nevoia unui accent pe combaterea amenințărilor hibride, inclusiv dezinformarea, securitatea și apărarea cibernetică, mobilitatea militară, precum și reducerea dependențelor critice de furnizori din afara spațiului Uniunii Europene și al NATO.

Astăzi, principalele sesiuni de lucru au vizat busola strategică. S-a pus accent pe pilonul privind capabilitățile, respectiv, o sesiune de lucru pe tema parteneriatului din Uniunea Europeană și Africa. De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, domnul Josep Borrell, a prezentat evoluțiile recente pe palierul eforturilor Uniunii Europene în domeniul politicilor de securitate și apărare comună.

S-a pus accent pe dimensiunea de dezvoltare a capabilităților civile și militare. S-a acordat o atenție deosebită oportunităților oferite de tehnologiile emergente și disruptive, reflectarea acestora în procesul de dezvoltare de capabilități, dar și importanța evaluării corecte a impactului acestora asupra capabilităților și acțiunilor militare viitoare.

Am exprimat susținerea noastră pentru accelerarea măsurilor de implementare a inițiativelor Uniunii Europene în domeniul apărării și am subliniat potențialul utilizării busolei strategice pentru consolidarea, aș spune, suplimentară a procesului de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene, fără a afecta rolul Alianței Nord-Atlantice în privința apărării colective.

Totodată, am reiterat convingerea că procesele de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene trebuie să rămână coerente cu cele similare ale NATO, având în vedere suprapunerea cerințelor în conformitate cu principiul unicității setului de forțe la dispoziție.

Sesiunea de lucru cu partenerii africani a reprezentat, de asemenea, o bună oportunitate pentru un schimb de opinii privind angajamentul Uniunii pentru pace și securitate în Africa, luând în considerare lecțiile învățate pe timpul misiunilor desfășurate pe continentul african.

Am punctat importanța cooperării și coordonării cu Organizația Națiunilor Unite, precum și cu organizațiile regionale pe continentul african.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este problema avionului deturnat în Belarus o problemă a NATO, a UE și a ONU, că tot le-ați menționat? S-a discutat și despre acest lucru?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Această acțiune a fost adusă în discuție atât de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, atât de către secretarul general al NATO, cât și de miniștrii apărării ca fiind o acțiune inacceptabilă pentru țările Uniunii Europene, pentru tot ceea ce înseamnă democrație și drepturile omului la nivelul Uniunii. Ca atare, toată lumea a condamnat această acțiune.

Summitul B 9

Publicat de prosavioleta, 18 mai 2021, 11:32

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, s-a întâlnit, luni, pe 10 mai, cu omologul său polonez Mariusz Blaszczak, aflat în România în contextul summitului B 9, care a avut loc la București.

Cei doi oficiali au discutat, în principal, despre cooperarea în domeniul apărării în format bilateral în context regional, precum și în cadrul Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene.

Miniştrii apărării au apreciat importanța acestuia pentru cele două țări, în 2021 împlinindu-se un secol de la încheierea Alianței defensive de securitate România-Polonia.

În acest cadru miniștrii Ciucă și Blaszczak au vorbit despre demersurile comune întreprinse pentru evidențierea importanței Parteneriatului Strategic, printre acestea numărându-se și activități bilaterale în domeniul istoriei militare, conferințe și mese rotunde dedicate relațiilor militare dintre România și Polonia în perioada interbelică și alte evenimente cultural-științifice.

Multiple exerciții NATO pe teritoriul României

Publicat de prosavioleta, 18 mai 2021, 11:13

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Baza aeriană de instruire și formare a personalului aeronautic de la Boboc, din județul Buzău, a fost în această săptămână gazda uneia dintre secvențele exercițiului multinațional „Swift Response 21”, parte a celui mai mare exercițiu desfășurat de armatele statelor membre NATO și partenere în acest an pe continentul nostru „Defender Europe”.

În scenariul exercițiului au fost prevăzute acțiunii de desant aerian, executate de militari americani, polonezi, olandezi, germani și românii. Prezent în Baza de la Boboc, șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenentul Daniel Petrescu, a declarat că în actualul context de securitate consolidarea cooperării Nord-Atlantice este tot mai necesară și justificată:

General Locotenent Daniel Petrescu: Acest exerciţiu urmăreşte creşterea capacităţii operaţionale şi a interoperabilităţii. Este asociat cu exerciţiul NATO Steadfast Defender 21, care se focalizează pe consolidarea posturii de descurajare şi apărare a spaţiului euroatlantic.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): La rândul său, locțiitorul comandantului Forțelor Terestre ale Statelor Unite în Europa, generalul maior Joe Jarrard, a subliniat importanța exercițiilor comune pentru o Alianță mai puternică:

General Maior Joe Jarrard: Desfăşurarea acestor manevre militare în interiorul granițelor europene sunt esențiale pentru pregătirea aliaților și partenerilor noștrii din NATO și nu ar fi posibile fără o alianță europeană puternică.

Le mulțumim aliaților noștri din România pentru găzduirea acestor exerciții vitale și aliaților noștri și partenerilor din întreaga Europă pentru continua lor colaborare și cooperare.

Adrian Gîtman (realizator rubrică):  În cadrul Swift Response 21, Divizia 82 aeropurtată americană a executat trei operații multinaționale în România, Estonia și Lituania, pentru a demonstra capacitatea strategică de reacție, interoperabilitatea și determinarea de a sprijini Alianța Nord-Atlantică.

Un alt exercițiu multinațional cu participare românească găzduit de țara noastră este și „Justice Sword 21”. Două mii de  militari şi aproximativ 500 de mijloacele tehnice și mașini de luptă din Forțele Terestre Române se află la Centrul secundar de instruire pentru luptă Smârdan din județul Galați. Exercițiul are ca scop testarea capacității de reacție și de luptă a Brigăzii 282 blindată, structură incluse în pachetul unic de forțe puse la dispoziția NATO.

Participanții la exercițiu au fost vizitați, marți, pe 11 mai, de președintele României Klaus Iohannis însoțit de omologul său din Polonia, Andrzej Duda, în condițiile în care o companie de militari polonezi face parte din în Brigada multinațională sud-est găzduită de țara noastră.

Klaus Iohannis: Este, pentru noi, pe flancul estic al NATO, extrem de important să avem forțe bine antrenate, bine pregătite pentru aparare. Am dorit să venim și să vedem cum se pregătesc în teren oamenii noștri. Sunt impresionat, exercițiul a funcționat foarte bine și îi felicit pe toți.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alte două exerciții, cu participare multinațională desfășurate în această săptămână, au fost „Tomis 21”, organizat în Marea Neagră de Comandamentul Flotei a Forțelor Navale Române și e „Trojan Footprint 21”, un exercițiu al Forțelor pentru Operații Speciale.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 4 mai 2021, 12:32

Camelia Stroiu (corespondent): Miercuri, 28 aprilie, a avut loc o videoconferinţă la care au participat Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ionel Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu şi echipele de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, dar şi în misiunea din Polonia.

Militarii români au prezentat analiza situaţiei de securitate din zonele de responsabilitate şi stadiul de îndeplinire a misiunilor, iar conducerea Ministerului Apărării i-a asigurat de tot sprijinul instituţiei pentru activitatea desfăşurată şi le-a urat sărbători fericite.

De asemenea, militarii din Afganistan au fost îndemnaţi să rămână vigilenţi şi să pregătească foarte bine repatrierea. Până la reîntorcerea militarilor în ţară, veştile ne sunt transmise de Andrei Vicol.

Andrei Vicol (ofițer de relații publice): Săptămâna Mare a fost onorată de Jderi prin simple gesturi creştine. Avem bucuria că în noaptea sfântă putem lua lumina Învierii de la preotul nostru. De aici, din baza aeriană Bagram, urăm tuturor Hristos a înviat!

Camelia Stroiu (corespondent): În Bosnia şi Herţegovina, operaţiunea condusă de NATO s-a încheiat în 2004, transferând responsabilităţile privind menţinerea securităţii către UE, prin misiunea Althea EUFOR, în care România este al şaptelea stat din cele 19 contributoare.

În schimb, în Kosovo, Alianţa Nord-Atlantică a decis continuarea misiunii KFOR, conlucrând îndeaproape cu misiunea EULEX a UE. România contribuie în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de Stat Major în cadrul Comandamentului NATO. Despre rolul acestora mai ales în această perioadă, Iuliana Niţă.

Iuliana Niţă (ofițer de relații publice): Rolul nostru aici este ca, împreună cu partenerii strategici, să contribuim la menţinerea unui climat stabil în zonă şi să asigurăm libertatea de mişcare.

Comunitatea sârbă are posibilitatea să participe la slujbele religioase cu ocazia sărbătorilor pascale în mănăstirile creştin-ortodoxe din această regiune.

Unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult este Mănăstirea Dečani, aflată sub patrimoniul UNESCO, dar şi sub protecţia forţelor NATO KFOR.

Atât eu, cât şi colegii mei, militarii români dislocaţi în misiune, le dorim tuturor celor dragi de acasă sărbători luminate!

Camelia Stroiu (corespondent): Militarii rotaţiei a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din cadrul Grupului multinaţional de luptă din Polonia au preluat misiunile, iar după îndeplinirea acestora şi-au făcut timp şi pentru altfel de activităţi.

Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): În Săptămâna Mare, pe lângă activităţile de instrucţie specifice, am organizat o competiţie care a fost primită cu bucurie şi entuziasm de către militari, deoarece ne oferă susţinerea necesară, atât fizică, cât şi psihică, pentru a ne duce la bun sfârşit sarcinile pe care le avem de îndeplinit împreună cu aliaţii noştri din cadrul Grupului de luptă.

În numele militarilor din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană, rotaţia a IX-a, un Paşte fericit tuturor şi multă sănătate familiilor acestora!

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

competiția sportivă Polonia

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Slujba de Înviere – Afganistan

Bosnia și Herțegovina

Video-teleconferinţă în Afganistan

Securitatea Europei şi critici la adresa Bruxelles-ului

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 octombrie 2017, 10:10

Péter Szijjártó – Bruxelles-ul a dat greş

În opinia ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, securitatea Europei este aparată
doar de ţările membre ale Grupului de la Visegrád.

În loc să critice tot timpul unele ţări membre ale UE, instituţiile de la Bruxelles ar trebui să se preocupe de modul în care ar trebui restabilită securitatea Europei şi a cetăţenilor europeni. Din cauza eşecului Bruxelles-ului, Alianţa Nord-Atlantică trebuie să îşi asume un rol mai mare în garantarea securităţii europene – a accentuat luni, Péter Szijjártó, după consfătuirea de la Varşovia a miniştrilor de externe ai ţărilor central-europene membre ale NATO (B9). Ministrul ungar de externe a precizat că, în curând, se vor împlini doi ani de la atacul terorist de la Paris, iar de atunci în Europa au mai fost 27 de astfel de atacuri, în care şi-au pierdut viaţa 330 de presoane şi au fost rănite alte 1.300. Aceasta ne arată clar că instituţiile de la Bruxelles nu au ştiut să gestioneze riscurile crizei migraţiei. Numai Ungaria şi ţările membre ale grupului de la Visegrád au reuşit să stopeze valul de imigranţi ilegali, la fel cum prin acordul semnat cu Turcia s-a reuşit blocarea rutei balcanice. Însă, dacă e să facem abstracţie de aceaste, Uniunea Europeană este descoperită, a adăugat Péter Szijjártó. „NATO trebuie să îşi asume un rol mult mai mare în garantarea securităţii europene, iar noi am solicitat ca NATO să se implice mul mai mult în stoparea valului de imigranţi care sosesc pe mările din sudul Europei. Este nevoie de consolidarea operaţiunilor din Marea Mediterană şi Marea Egee”, a afirmat ministrul ungar de externe. În opinia lui Péter Szijjártó, securitatea Europei nu poate fi gestionată fără o implicare mai mare a NATO.

Delegația României la „Invictus Games Toronto 2017”, primită la Cotroceni

Publicat de adinaiftime, 16 septembrie 2017, 10:30

Preşedintele Klaus Iohannis a primit la Palatul Cotroceni, delegaţia României formată din militari răniţi în teatrele de operaţii care va participa, în Canada, la Jocurile Paralimpice „Invictus Games Toronto 2017”. Șeful statului le-a transmis militarilor întreaga sa apreciere pentru tăria lor de caracter. Președintele Klaus Iohannis  a remarcat că militarii români nu sunt doar foarte buni profesionişti, ci au şi capacitatea de a se integra în viaţa socială şi sportivă a Alianţei Nord-Atlantice.

Determinarea ţărilor UE pentru politici comune de apărare şi securitate

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 iunie 2017, 16:57 / actualizat: 1 iulie 2017, 17:31

După ce, la începutul lunii iunie (7 iunie a.c.), Comisia Europeană a aprobat Fondul European de Apărare, o serie de acţiuni şi evenimente vin în susţinerea implicării concrete şi mai intense a statelor membre UE pentru a-şi asuma responsabilitatea implementării politicilor comune de Securitate şi Apărare.

În cadrul seminarului de presă intitulat „Securitate și apărare în Europa de Sud”, organizat , la Madrid, de Serviciul de presă al Parlamentului European, între 27 și 29 iunie,  au avut loc dezbateri cu privire la viitorul UE în ceea ce priveşte Politicile de securitate, precum și posibilitățile de aprofundare a cooperării în domeniul apărării la nivelul întregii UE.

Apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie

Mesajul transmis de Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, subliniază planuri clare de acţiune şi nu doar declaraţii de “bune intenţii”: “Parlamentul European va invita, în următoarele luni, mai mulţi lideri din Africa, în încercarea de a găsi soluţii politice la criza migratorie cu care se confruntă UE”.  Tajani a explicat că apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie, reamintiind că cetăţenii UE “cer ca Europa să îi apere în faţa instabilităţii şi a ameninţărilor”.

Majorarea fondurilor alocate pentru apărare şi responsabilizarea privind cheltuielile pentru politici comune de securitate şi apărare

Parlamentul European consideră că este esențial să se majoreze cheltuielile naționale de apărare la 2% din PIB, subliniind că acest lucru ar însemna găsirea a încă 100 de miliarde de euro pentru apărare până în anul 2020.

Este esenţial ca statele membre ale UE să majoreze cheltuielile naționale de apărare până la acel 2% din PIB, dar aşa cum a declarat Maria Andres, Reprezentanta Biroului de Infomare a Parlamentului European in Spania, „scopul nu e doar sa cheltuim mai mult, ci să cheltuim mai bine. (…) Europarlamentarii cer un consens politic la nivelul ţărilor membre pentru o cooperare şi coordonare în apărare. (…) Ideea de cooperare militară în UE trebuie făcuta împreuna cu NATO, nu să intrăm în competiţie cu alianţa nord-atlantica”.

Subiectele legate de Fondul European de Apărare și dezbaterile lansate pe tema viitorului apărării europene, devin elemente concrete pentru adâncirea cooperării în materie de apărare europeană.

Multe din statele europene deja colaborează prin instituţii, centre şi organizaţii special create în cadrul unor structuri de apărare, monitorizare, analiză, strategie şi coordonare care şi-au dovedit eficienţa, cum ar fi: Centrul de Coordonare pentru Supravegherea Costieră şi Maritimă a frontierelor din sud (South Border Coordination Center), Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex), Centrul de monitorizare al Sateliţilor Uniunii Europene (SatCen) etc.

Fondul european de apărare a fost lansat pentru a ajuta statele membre să cheltuiască într-un mod mai efficient şi eficace banii contribuabililor, fiind dezvoltat pe două comonente principale:

• una bazată pe cercetare și care prevede alocări anuale de 25 milioane de euro (anul 2017), 90 de milioane de euro (până în 2019) și 500 de milioane de euro (după 2020)
• cea de-a o doua componentă este centrată pe a stimula statele membre să coopereze în ceea ce privește proiecte de dezvoltare în comun și achiziția de echipamente și tehnologii de apărare, prin intermediul cofinanțării din bugetul UE și printr-un sprijin practic din partea Comisiei. UE va participa la cofinanțare astfel: 500 de milioane euro în total pentru anii 2019 și 2020 și 1 miliard de euro pe an după 2020, cu scopul de a genera investiții anuale de 5 miliarde de euro.