Anatolie Nosatîi: Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări

Publicat de prosavioleta, 10 septembrie 2024, 08:20

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, este un fel de a spune bine ați venit, că de fapt noi am venit de la București și vă mulțumim pentru această premieră, este prima ediție a „Interviului săptămânii” realizată la Chișinău, aici, în sediul Ministerului Apărării.

Anatolie Nosatîi: Mulțumesc frumos pentru invitație.

Cristian Dumitrașcu: Sunteți într-o funcție care nu-i ușoară deloc, într-o perioadă care nu este deloc una care să relaxeze cumva nici opinia publică, nici ceea ce aveți dumneavoastră de făcut. Pentru că suntem chiar de Ziua Armatei Moldovei, care e starea de spirit a militarilor și a opiniei publice față de siguranța pe care o furnizează armata, până la urmă, pentru ei?

Anatolie Nosatîi: Această situație pe care o trăim acum cu toții ne face să fim mai mobilizați și mai dedicați profesiei pe care o avem, să luăm lucrurile în serios și să lucrăm în interesul cetățeanului, să lucrăm în interesul dezvoltării acelor capabilități care ar asigura pacea, securitatea și stabilitatea.

Cristian Dumitrașcu: Este ceea ce am remarcat la ceremonia de mai devreme, unde a fost invitată și doamna președinte Maia Sandu, în care am auzit de mai multe ori: „suntem pregătiți să ne instruim pentru a asigura securitatea cetățeanului” și sintagma asta este una mult mai adevărată aici, în Moldova, pentru că sunt provocările pe care le știm cu toții. V-aș întreba despre felul în care este percepută armata de către civili, Armata Moldovei?

Anatolie Nosatîi: Pregătirea militarilor este o preocupare permanentă. Reieșind din circumstanțele de securitate și dispoziția geografică, aflându-ne în vecinătatea unui război nejustificat lansat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, ne face ca lucrul care ni-l facem, să-l concentrăm pe o activitate concretă și mai rapidă pentru a consolida acea capacitate de apărare de care avem nevoie. Cu regret, paradigma de securitate s-a schimbat radical. Nu mai trăim acel lux de pace, stabilitate și o încredere că nu poate fi zguduită Europa de războaie sau alte provocări. Aceasta ne-a făcut ca să lucrăm împreună cu partenerii, să ne consolidăm capacitatea noastră națională pentru a atrage o atenție mai sporită la modernizarea și transformarea Armatei Naționale. Lecțiile învățate, analiza schimbărilor din ultima perioadă ne face ca să orientăm acele resurse care le avem și care ni le oferă partenerii pentru a atinge obiectivele de interoperabilitate și standardizare, pentru a fi capabili să ne instruim și să activăm în comun. În primul rând pentru a da acel spirit de încredere de care cetățenii au nevoie în această perioadă, cum ați menționat, și reieșind din celelalte provocări.

Cristian Dumitrașcu: Am vorbit cu câțiva militari și mi-au spus care este ritmul de instruire, care este implicarea lor în această reformă accelerată. M-am uitat la ei și am văzut Armata Română în urmă cu câțiva ani, în care și noi am fost implicați într-o reformă, dar parcă, și o să vă rog să-mi spuneți dacă eu greșesc, mi se pare că altă șansă nu este acum decât să concentrați această reformă la două-trei viteze mai mult decât am făcut-o noi, România, având în vedere contextul, având în vedere perioada.

Anatolie Nosatîi: Aceasta am și făcut-o, am revizuit documentele de planificare strategice. După câte cunoașteți, chiar și avem o nouă strategie națională de apărare. Am elaborat strategia securității naționale și suntem la finalizarea strategiei militare.

Documentele acestea strategice ne permit să ajustăm structura armatei și capabilitățile de care avem nevoie, precum corelarea cu planul de modernizare și dezvoltare. Am grăbit timpul de instruiri, o facem folosind resursele disponibile, dar la fel și colaborarea cu partenerii. Și aici aș remarca o bună cooperare cu Armata Română. Avem un număr sporit de activități, instruiri, antrenamente care sunt în beneficiul ambelor armate. Avem o bună cooperare a Statelor Unite. Aș vrea să menționez și alți parteneri care ne sunt alături în cadrul instruirilor, precum Lituania, Marea Britanie, Germania, Franța, ceea ce ne permite într-adevăr să atingem acel nivel de interoperabilitate pe care ni-l dorim în conformitate cu standardele occidentale și aceasta ne permite pentru a ne dezvolta, a ne instrui și a ne pregăti pentru activități în cadrul chiar și misiunilor internaționale. Chiar actualmente, militari noștri au finalizat instruirea comună în România pentru a fi detașați în misiunea Uniunii Europene din Bosnia și Herțegovina, Althea.

Cristian Dumitrașcu: Și mai sunt și cele din Africa.  Sunt lucruri care vin și care pun cărămidă cu cărămidă, presupun, la instruirea și mai bună de mai târziu.

Anatolie Nosatîi: Este corect că acest schimb de informații și instruire comună este o valoare foarte importantă pentru a grăbi aceste procese. Și având în vedere că nu este bariera de limbă pe care o vorbim, putem să implicăm mai mulți militari în aceste activități folosind poligoanele și centrele de instruire din România.

Cristian Dumitrașcu: N-am cum să ocolesc un subiect foarte drag nouă, celor din România, Ziua Limbii Române, care a fost acum câteva zile, înaintea Zilei Armatei Moldovei.

Anatolie Nosatîi: Limba de comunicare în armata națională este limba română. Toți militarii folosesc pentru activitate doar limba română. Într-adevăr, avem și militari care de origine sunt de alte naționalități și au vorbit în familie sau din comunitățile din care vin alte limbi, dar avem o unică limbă de comunicare pentru comandă și control: limba română.

Cristian Dumitrașcu: Considerați că sistemul pe care mergeți în Republica Moldova, cu stagiul militar obligatoriu, este un capitolul important și real pentru că noi nu mai avem stagiu militar obligatoriu și pe lângă armata profesionistă este poporul însuși?

Anatolie Nosatîi: Este o formă de pregătire a rezervei active. Unele țări au modificat și nu mai au această posibilitate și, din câte am înțeles, regretă, iar alte țări reintroduc serviciu militar obligatoriu. Pentru armata profesionistă, completată doar prin militari pe contract, dumneavoastră cunoașteți, este nevoie de resurse, resurse considerabile și, totodată, o abordare, să spunem, la nivel politic, corespunzătoare. Noi suntem în proces de transformare și am analizat mai multe metode de care ar avea nevoie armata națională. E clar că numărul militarilor profesioniști trebuie să fie în creștere, fiindcă doar acel militar care are o experiență bazată pe un termen mai lung de aflare în serviciu, mergând prin diferite instruiri, aplicații, misiuni, e clar că el poate contribui mai mult la îndeplinirea și mai calitativă a îndeplinirii misiunilor. Dar, totodată, având acești tineri care vin de pe băncile școlii sau după școlile profesionale, tehnice sau alt fel de instruire, este posibilitatea de a le da o instruire primară militară, dar, totodată, poate și a-i îndrepta pentru viitorul acestora, pentru a le arăta valoarea profesiei militare, care este o profesie nobilă, în interesul țării. Și, într-adevăr, dintre acești tineri, peste un timp, avem un număr care doresc să devină și ei militari pe contract.

Cristian Dumitrașcu: Ziua Armatei Moldovei, 33 de ani. Am vorbit acum la Chișinău cu colegi ai dumneavoastră care mi-au spus un lucru foarte interesant: pentru noi, 1859, pentru noi românii, și eu aș spune că și pentru moldoveni, este un an cu o simbolistică extraordinară. Atunci, Alexandru Ioan Cuza a unit cele două provincii românești și a apărut, chiar dacă mai târziu, la 1862, România – şi mi-au spus ceva ce n-am știut, că 1859 pentru oamenii din Republica Moldova a reprezentat altceva: de atunci au început opresiunile cu privire la limba română, la calitatea de român din partea, sigur, a imperiului ţarist de atunci, lucruri care s-au perpetuat până acum. Voiam să vă întreb: cum o vedeți dumneavoastră acum, că ați făcut și sunteți într-o reformă în care aveți nevoie de oameni care să vadă limba română, armata națională, Republica Moldova, să le vadă corect, având în vedere că în urmă au fost sute de ani de manipulări și de trimis într-o zonă de derizoriu, calitatea de români sau de limbă română?

Anatolie Nosatîi: Amprenta aceasta de schimbări istorice prin care a trăit Republica Moldova și dominanţa imperiului rusist pentru a distruge identitatea națională a poporului din meleagul acesta pe care îl numim Republica Moldova definitiv a avut un impact negativ și îl are şi acum, şi îl resimțim îndeosebi în această perioadă ca element al războiului hibrid, care vine cu o campanie foarte bine țintită pentru dezbinarea societății, pentru a readuce acele narative false de pe timpul fostei Uniunii Sovietice și a face ca cetățenii Republicii Moldova să se orienteze la diferite valori. Și aceasta vine ca rezultat al unei campanii bine organizate care are ca scop readucerea dominanţei Federației Ruse în Republica Moldova. O vedem, o simțim și avem de lucrat zilnic în acest domeniu. Campania de dezinformare și ştiri false care vine împotriva instituției de apărare este una dintre cele mai mari după Oficiul președintei, fiindcă armata națională este pilonul statalităţii, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova și de aici pornește identitatea noastră. Distrugând aceasta, ei urmăresc scopul lor principal, pentru a atinge obiectivele strategice într-un mod mai rapid și mai ales în această perioadă care este destul de importantă, când suntem în ajunul alegerilor și, cel mai principal, referendumului pentru obiectivul nostru strategic de integrare în Uniunea Europeană.

Cristian Dumitrașcu: Vreau să știți că aveți în România un prieten, în Armata Română un partener și spuneați despre știrile false care abundă și vin să atace imaginea armatei, imaginea statalității, aveți nevoie și de o presă militară puternică, și aici vom lucra împreună atât cât vom putea pentru ca aceste știri false să nu aibă nici un rezultat.

Anatolie Nosatîi: Într-adevăr, comunicarea strategică și aducerea la cunoștința cetățenilor informație corectă este o prioritate pentru noi, pentru a nu crea acel spațiu care este manipulat de către cei care își doresc să atingă obiectivele sale prin folosirea numeroaselor resurse pe care le au la dispoziție pentru a duce în eroare, pentru a dezinforma cetățenii. Apreciez foarte mult conlucrarea dumneavoastră și a colegilor de la Centrul de comunicare, de la mass-media, pentru a deveni mai buni, pentru a nu doar contracara, dar a preveni și a veni cu cele mai bune mesaje de explicare corectă a situației şi a nu permite ducerea în eroare a cetățenilor.

Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult. La mulți ani de Ziua Armatei Moldovei și să ne vedem cu bine, sănătoși, împreună.

Anatolie Nosatîi: Vă mulțumesc mult și apreciez extrem de mult prezența dumneavoastră aici și buna cooperare pe care o aveți cu colegii. Vă rog să continuați în aceasta acum, aici, așa și în România. La fel, doresc să vă văd în cadrul mai multor activități și să ne ajutați să devenim mai buni, să devenim mai pregătiți, colegii să-și facă misiunea la nivelul la care îl faceți dumneavoastră. Vă felicit și pe dumneavoastră pentru rezultatele obținute și pentru deschiderea pentru cooperare și împărtăşirea bunelor cunoștințe și practici pe care le aveți.

Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc foarte mult!

Anatolie Nosatîi: Cu mare drag!

Misiuni Internaționale

Publicat de gabrielasaksa, 16 octombrie 2023, 11:45

Teodora Mazere (realizator rubrică): Primele vești le primim din Republica Centrafricană, unde generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a preluat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene de la omologul său, generalul de brigadă Lino Goncalves. Instituită în aprilie 2016, această misiune este angajată în reforma sectorului apărării din Republica Centrafricană.Colegii noștri din cadrul echipei românești participă la procesul de pregătire al militarilor din țara gazdă prin activități de consiliere la nivel strategic, cât și prin organizarea și conducerea cursurilor de carieră și educație militară pentru ofițeri, subofițeri și personal de specialitate. Detalii despre pașii premergători unei misiuni internaționale, ne oferă generalul de flotilă aeriană, Cătălin Băhneanu, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite.
Cătălin Băhneanu: Toate procesele pleacă de la selecție. Chiar aș putea spune că întâi este asumarea misiunii, după care selecția personalului. Urmează apoi o evaluare a celor selectați pentru misiunile respective, iar aici începe detalierea misiunile sub ONU, UE, OSCE, coaliție au un anumit tipic, misiunile sub NATO, au un alt tipic. De regulă, misiunile NATO sunt colective, cu subunități organice, celelalte sunt individuale.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Ne îndreptăm spre continentul european și poposim în Bosnia și Herțegovina, mai precis că în Camp Butmir din Sarajevo, acolo unde compania românească de manevră Althea a predat responsabilitatea și misiunea partenerilor din Țările de Jos. La începutul anului 2022, România suplimenta contribuția la operația EUFOR Althea, cu 164 de militari, în vederea îmbunătățirii nivelului de protecție a forței pe timpul executării misiunilor în acest teatru de operații.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Trecem granița spre sud-est și ajungem în Kosovo, acolo unde țara noastră și-a asumat angajamentul de a contribui cu forțe și mijloace tehnice la efortul comun de menținere a păcii în această regiune. În cadrul misiunii NATO KFOR, 65 de militari formează detașamentul românesc care acționează în cadrul Batalionului 2 multinațional. Alături de celelalte structuri militare dislocate în Kosovo, Batalionul multinațional are ca principală misiune asigurarea unui climat de securitate sigur și stabil, precum și a libertății de mișcare pentru toți cetățenii. Cu detalii vine maiorul Narcis Grigoraș, ofițer în cadrul modulului românesc din Batalionul 2 multinațional, dislocat în Kosovo.
Narcis Grigoraș: Ne desfășurăm activitatea întrunit, pe celule, în schimburi, astfel încât să fim capabili de a acționa 24 h în mod continuu, în eventualitatea prevenirii oricăror incidente care ar putea apărea. Partenerul ne apreciază, colegii cu care ne desfășurăm activitatea se pot baza pe noi. Suntem aici să executăm o misiune și asta vom face.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Din Balcani, ajungem pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, mai precis în Polonia, unde militarii dobrogeni se apropie cu pași repezi de sfârșitul misiunii, locul lor fiind luat, la începutul lunii noiembrie, de militarii turdeni din Batalionul 3 Potaissa. Până la momentul bilanțului, Gheparzii de Fier au participat zilele acestea la un exercițiu în care au fost angrenate forțe din cadrul grupului de luptă, cât și din unități ale națiunii gazdă. Cu detalii vine Edi Nicolae.
Edi Nicola ( reporter ): Exercițiul a avut ca obiectiv principal augmentarea unei structuri poloneze cu personal din cadrul grupului de luptă. Pe durata întregii acțiuni, militarii din cadrul elementelor de comandă i-au înlocuit pe omologii națiunii-gazdă, conform unor jocuri de război bazate pe scenarii fictive, create pentru a dezvolta interoperabilitatea la nivel NATO.

Misiuni internaționale

Publicat de Gabriel Stan, 21 mai 2022, 19:20

Teodora Mazare (realizator rubrică): La o lună de zile de la începerea misiunii de asigurare a prezenței înaintate, consolidate în Polonia, militarii turdeni continuă acțiunile de instruire.

De această dată, participând la un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice de nivel secție pluton. Această pregătire a vizat punerea în aplicare a schemelor de manevră specifice în teren greu accesibil și exersarea procedurilor standard de operare pentru ocuparea unui dispozitiv de luptă, cât și cercetarea spațiului aerian.

Rolul acestui spectru de exerciții este de a îmbunătăți și de a menține nivelul de pregătire al militarilor români, pentru ca aceștia să-și poată îndeplini cu succes sarcinile ce le revin, în cadrul grupului de luptă din Polonia. Căpitan, Liviu Burtică, ofițerul de informare și relații publice al celui de-al 11 Detașament Românesc participant la misiunea din Polonia.

Liviu Burtică: Scenariul tactic a cuprins o serie de incidente apropiate condițiilor de luptă reale, iar survolarea spațiului aerian de către nave militare tip A-10 Thunderbolt a făcut exercițiul și mai antrenant pentru echipajele care deservesc sistemele antiaeriene G-4.

Teodora Mazare (realizator rubrică): Din Polonia, coborâm în Bosnia și Herțegovina, acolo unde un contingent românesc acționează în cadrul misiunii EUFOR, Althea, lansată în decembrie 2004 și desfășurată sub umbrela Uniunii Europene, misiunea Althea contribuie la menținerea unui mediu simplu și stabil în Bosnia și Herțegovina.

Timp de 6 luni de zile, militarii români participă la misiuni în sprijinul autorităților locale cu scopul de a menține un climat de securitate și stabilitate concomitent cu dezvoltarea și instruirea Forțelor Armate din Bosnia și Herțegovina.

Locotenent, Florin Epure, comandant al plutonului românesc de manevră: Există zile de instrucție, într-adevăr, zile de pregătire, pentru că pregătirea trebuie să fie continuă. Pe lângă instrucție, misiunile noastre sunt diferite, ceea ce înseamnă că rezervele intermediare au alte misiuni diferite de ale noastre.

Nu am avut nicio misiune comună. Fiecare contingent militar, fiecare structură, individual, se pregătește în funcție de misiunile pe care trebuie să le execute.

Teodora Mazare (realizator rubrică): Schimbăm continentul și ajungem în Africa unde militarii români participă la misiuni internaționale în 4 state. Mai precis, Somalia, Congo, Mali și Sudanul de Sud.

Cei 7 militari români dislocați în cadrul misiunii ONU de menținere a păcii în republica Sudanul de Sud desfășoară acțiuni specifice de patrulare, observare, consiliere și sprijin de stat major.

Situația de securitate în Sudanul de Sud este una impredictibilă caracterizată de conflicte intercomunitare și intertribale, sub formă de jafuri și atacuri sau amenințări la adresa organizațiilor nonguvernamentale internaționale care activează pe teritoriul statului.

Dan Ruja, colonel, observator ONU în Sudanul de Sud: În principal, activităţile se referă la interacţiunea cu actorii locali, militari, cât şi politici. Acest lucru se pune în practică prin patrulele pe care le desfăşurăm periodic, prin întâlnirile pe care le avem cu autorităţile locale. Executăm activităţi de negociere a anumitor conflicte.

Am reuşit să mediem un conflict între două tabere adverse, i-am adus la masa tratativelor, iar rezultatele au fost bune. Deci genul acesta de activităţi, de negocieri, întâlniri şi cel mai important este de a aduce cele două părţi adverse pentru a discuta într-un cadru civilizat problemele pe care le au.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:39 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:33

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Compania 1 Rezervă Intermediară din Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” participă în perioada 18 septembrie – 3 octombrie la antrenamentul operațional „EUFOR QUICK RESPONSE 2021” din Bosnia și Herțegovina. Compania asigură rezerva intermediară a operației EUFOR Althea încă din 31 martie, fiind în măsură să execute misiuni în sprijinul păcii în teatrele de operații din Balcanii de Vest.

Locotenent-colonel Dan Laurențiu Popescu, comandantul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”: Compania se va disloca cu tot cu tehnica militară aferentă, pe roți, urmând să participe în cadrul unui batalion multinațional care va acționa îndeplinind diverse tipuri de sarcini și de misiuni specifice operației de stabilitate și sprijin. Ne-am instruit, ne-am pregătit, la momentul de față consider că militarii companiei și compania în întregul său este pregătită, a atins nivelul de instruire suficient să poată participa la acest exercițiu și cred că suntem în măsură să-l executăm așa cum ne-am propus.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest, dar în cadrul misiunii KFOR, Armata României participă în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de stat major în cadrul Comandamentului NATO. Una din funcţii este cea de ofiţer de protocol, iar despre ce presupune aceasta ne spune maior Alexandra Stroe.

Maior Alexandra Stroe: Biroul din care fac parte se ocupă de organizarea şi întâmpinarea invitaţilor pentru diferite exerciţii care se desfăşoară pe plan local, vizite naţionale, miniştri şi şefi ai apărării, dar şi vizite la nivel NATO. Am avut ocazia să-l întâmpinăm pe secretarul general al NATO, pe comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, dar şi alţi comandanţi din cadrul structurilor NATO.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Între pregătirile pentru ultimul exerciţiu cu trageri reale de luptă, planificat pentru Rotaţia a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din Polonia, militarii români sărbătoresc Ziua rachetelor şi a artileriei antiaeriene într-un cadru multinaţional. Cu amănunte, locotenent Mădălina Boboc.

Locotenent Mădălina Boboc: Data de 19 septembrie are o rezonanţă aparte pentru noi, Armata României celebrează Ziua rachetelor şi a artileriei antiaeriene. Cu acest prilej, organizăm o ceremonie militară, la care i-am invitat şi pe aliaţii din cadrul Grupului de luptă. De asemenea, i-am invitat să participe la competiţii sportive, de fotbal, volei, tenis şi campionatul de tras sfoara.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Forţele Navale Române au confirmat participarea puitorului de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu” în perioada octombrie – decembrie la operaţia „IRINI” desfăşurată în Marea Mediterană, sub egida Uniunii Europene. Despre scopul misiunii, căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu”.

Căpitan-comandor Daniel Gheorma: Spectrul de misiuni va fi destul de complex, începând de la embargoul armelor impus Libiei până la trafic ilicit de persoane, armament, migraţie, materiale, astfel încât este nevoie de antrenarea şi crearea de scenarii cât mai apropiate de realitate. Am arătat că se poate, am continuat pregătirea şi ne dorim să executăm un spectru cât mai larg de misiuni şi în teatre de operaţii cât mai diferite.