Uniunea Democrată Turcă din România – „Festivalul Interetnic „Primăvara Comunitară“

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 martie 2019, 09:02 / actualizat: 24 martie 2019, 10:11

Comunicat de Presă

   Uniunea Democrată Turcă din România a organizat cea de a XIX-a ediţie a festivalului interetnic „Primăvară Comunitară“, sâmbătă, 23 martie, ora 12.00 la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria” din Constanţa.Au urcat pe scenă ansamblurile folclorice: „Fidanlar”, „Delikanlılar”, „Filizler”, „Kardelen” (UDTR), „Can Renkler” (UDTTMR), „Elpis” (CEEC), „Galuboe More”, solistă Cristina Ermilov (CRLR ), „Armâna mea” şi „Dobrogeanca”.

Potrivit declaraţiei preşedintei Comisiei de cultură a UDTR, Serin Türkoğlu, „Festivalul Interetnic „Primăvara Comunitară“ este o manifestare interculturală care promovează valorile identitare ale minorităţilor naţionale şi dialogul intercultural, construit în jurul multiculturalității zonei Dobrogei, prin îmbinarea tradițiilor comunităţilor etnice. În cadrul spectacolului vor evolua ansambluri folclorice aparţinând comunităţilor: turcă, tătară, elenă, a ruşilor-lipoveni dar şi grupuri folclorice româneşti şi aromâneşti.”

Festivalul s-a desfăşurat în prezenţa preşedintelui UDTR, ing. Fedbi Osman, a secretarului general, prof. Ervin Ibraim şi a deputatului Iusein Ibram. La eveniment au participat: subprefectul Şenol Ali, muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, ambasadorul Republicii Turcia în România, Füsun Aramaz, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Sulhi Turan, reprezentanţi ai Consulatelor Generale din Constanţa, ai Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” şi ai TIAD „Dobrogea” precum şi numeroşi membri ai comunităţii turce.

Biroul de Presă UDTR

Manifestări prilejuite de Comemorarea făuritorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatűrk

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 noiembrie 2018, 08:05 / actualizat: 12 noiembrie 2018, 9:06

   Pe 10 noiembrie 2018 s-au împlinit 80 de ani de la trecerea în nefiinţă a făuritorului statului turc modern, Mustafa Kemal Atatürk, prilej cu care la busturile   făuritorului statului turc modern K.Atatürk de la Bucureşti, Constanţa, Medgidia şi Tulcea au fost depuse coroane de flori de către oficialităţile locale.

La Bucureşti în prezenţa Excelenţei Sale Osman Koray Ertaș, ambasadorul Republicii Turcia în România, a reprezentanţilor Oamenilor de afaceri Turci din România, a instituţiilor partenere a fost organizat un ceremonial de depunere de coroane la bustulul lui M.K.Atatürk amplasat în faţa Teatrului Odeon. După depunerea de coroane a urmat o masă rotundă unde a fost evocat personalitatea marelui om de stat M.K. Atatűrk.

Ceremonia de comemorare a Marelui Lider Turc Mustafa Kemal Atatürk a continuat la Medgidia, unde s-au depus coroane de flori la bustul lui Mustafa Kemal Atatürk și flori la bustul poetului Mehmet Niyazi (poet naţional tătar), unde au participat oficialităţi şi reprezentanţi din partea comunităţii tătare.

La sediul central al UDTTMR din Constanţa s-a desfăşurat ceremonia de comemorare în prezenţa consulului general al Republicii Turcia la Constanța, Sulhi Turan, a consulului general adjunct Hasan Akdoğan, a viceconsullilor: Sabiha Kacamak şi Mehmet Balli, a ataşaţilor pentru servicii de religie şi servicii comerciale: Arif Cevlek şi Kadir Yazihan, iar din partea gazdelor au fost prezenţi: Gelil Eserghep, președintele UDTTMR, Iusuf Muurat, muftiul cultului musulman din România şi membri ai comunității tătare, iar la masa rotundă organizată la sediul uniunii dr.Metin Omer a vorbit despre personalitatea lui Kemal Atatürk.

Uniunea Democrată Turcă din România-filiala Tulcea nu a trecut neobservată.

La monumentul primului preşedinte al Turciei Moderne a fost ţinut un moment de reculegere urmat de depunerea de coroane și flori. „Era ora 9.00 și din fiecare colț al orașului zgribuliți de ceața cere-ți pătrundea în oase, dar cu emoția reîntâlnirii, fie ea și spirituală, cu cel care ne-a adus mândria de a fi turc, ne îndreptăm spre monumentul lui M.K.Atatürk . Adunați, fără să ne spunem nimic, dar fiecare cu același gând, așteptam ora 9.05. Fiecare își privea ceasul ca nu cumva să întârziem. La ora 9.05 fix într-o tăcere profundă ne-am aliniat si ca la un semn am adus un pios omagiu și reculegere şi o rugăciune în gând, Lui, celui care a fost părintele Turciei moderne. Apoi, la ora 11.00 la Biblioteca Panait Cernea, în partea a doua a prezentării de carte ”Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor” să omagiem „Personalitatea lui Mustafa Kemal Ataturk în relațiile româno turce”, o lucrare prezentată de subsemnata, care s-aîncheiat astfel: DE CE ÎL IUBESC PE ATATÜRK. Dacă voi fi întrebată de ce îl iubesc pe Atatürk voi răspunde fără șovăire: Îl iubesc pentru că nu a fost totalitar ca un fascist și nici cu sufletul întunecat ca un communist. Îl iubesc pentru că nu s-a înnecat în ignoranță și a scos națiunea turcă din întuneric la lumina învățăturii. Îl iubesc pentru că niciodată nu a vândut țara și nici nu s-a vândut străinilor Îl iubesc pentru că alături de tovarășii săi de luptă au eliberat țara de dușmani, cu toate greutățile prin care trecea poporul. Caut să înțeleg mai bine valoarea acelor zile și mai ales cât de valoroasă este pacea, libertatea și independența. Ce ne rămâne? Rămâne doar atât; să-i urmăm principiile, să ne iubim, să fim uniți ca patria, fie ea România sau Turcia să fie unită și indezirabilă, folosind dictonul lui Atatürk: <Pace în ţară, Pace în lume >. Îl iubesc pentru că a văzut marea familie a lumii turce și a militat pentru unitatea ei. Deviza noastră și implicit a voastră a tinerilor să milităm pentru pace. Când am tradus < Marea Cuvântare a lui M.K.Atatürk (Nutuk)>, l-am înțeles mult mai bine. Doar citind această lucrare maraton veți putea înțelege mai bine personalitatea acestui mare lider, om de stat, diplomat și militar M.K.Atatürk , lupta de eliberare și înfiițarea Republicii Turcia. Îmi aplec fruntea cu pioșenie în fața acestui mare OM, tovarășilor săi de luptă și tuturor celor căzuți la datorie. Allah să-i binecuvânteze”, a conchis cu emoţie în glas Gülten Abdula-Nazare președinte al filialei Galați a Uniunii Democrate Turce din România.

Câteva cuvinte despre Atatürk -Părintele turcilor

La 30 octombrie 1918 Turcia a capitulat. Jumătate din fostul Imperiu Otoman era pierdut, restul se afla sub stăpânirea învingătorilor. Armistițiul încheiat atunci la bordul crucișătorului Agamenon a predat de fapt Turcia puterilor Antantei care au ocupat-o. Țara era la limita catastrofei, era sărăcită de pe urma războiului, înglodată în datorii, avea mari probleme politice și naționale. Faptul acesta a nemulțumit poporul turc și l-a ridicat la luptă împotriva ocupanților și a politicii dusă de guvern. Mustafa Kemal a devenit generalul, iar centrul mișcării Anatolia. Scopul urmărit era crearea unui stat turc național, un stat independent. Mișcarea de eliberare națională a fost numită kemalistă, după numele conducătorului ei. Într-un deceniu și jumătate el a dat turcilor o altă viață, corespunzătoare stadiului în care lumea evoluase.  (historia.ro)

Atatürk a fost un militar cu reuşite strălucite pe câmpul de luptă, un reformator implicat în toate aspectele vieţii, cu o moştenire care trăieşte până în zilele noastre. Atatürk a avut la dispoziţie doar 15 ani de putere politică pentru a transforma un imperiu decadent, atacat de aproape toţi vecinii săi şi aliaţii acestora, într-o ţară modernă. Primul preşedinte al Turciei a primit la naştere un nume predestinat: Mustafa (Alesul). Celelalte două nume i-au fost adăugate ulterior de cei care l-au cunoscut. În şcoala militară, a primit numele de Kemal (Perfecţiune). Iar când a impus turcilor să adopte nume de familie, în locul numelor din relaţiile tribale anterioare, şi-a luat un nume pe care contemporanii i-l dăduseră deja: Atatürk (Părintele turcilor).

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

140 de ani de relaţii diplomatice şi culturale româno-turce

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 octombrie 2018, 07:00 / actualizat: 28 octombrie 2018, 8:06

Simpozion dedicat celor 140 de ani de relaţii diplomatice şi culturale româno-turce

Profesori universitari și cercetători s-au adunat la Galaţi pentru a-și împărtăși cercetările privind relațiile dintre țara noastră și Turcia. Astfel, în perioada 12-15 octombrie 2018 la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” din Galaţi sub egida Centenarului Marii Uniri a României a avut loc o serie de manifestări ştiinţifice dedicate celor 140 de ani de relaţii diplomatice şi culturale dintre România şi Turcia. Organizatori au fost Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR)-Filiala Galaţi, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” şi Centrul de cercetare, educaţie şi cultură turcă „Dunărea de Jos”, în colaborare cu Facultatea de istorie a Universităţii „Dunărea de Jos” şi Centrul de studii folclorice din Ankara.

La această manifestare de talie internaţională au participat Excelenţa Sa Osman Koray Ertaș, ambasadorul Republicii Turcia în România, reprezentanţi ai Parlamentului României, ai Consiliului Judeţean Galaţi, ai Prefecturii Galaţi ai Primăriei şi ai UDTR Constanţa. Gazda şi sufletul simpozionului a fost Gülten Abdula-Nazare preşedinta filialei gălăţene a Uniunii Democrate Turce (UDT) din România, care a contribuit de-a lungul a celor 28 de ani de activitate din 1990 şi până în prezent la dezvoltarea culturii dintre cele două popoare.

Primirea oaspeţilor s-a făcut conform tradiţiei româneşti cu pâine şi sare, programul folcloric românesc fiind oferit de ansamblul „Doina Covurluiului”, aparţinând Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi şi completat de o suită de dansuri şi cântece turceşti prezentate de copiii formaţiei din Hârşova din cadrul UDTR.

Simpozionul a fost deschis de către ambasadorul Republicii Turcia în România, Excelența Sa Koray Ertaş, care a susţinut alocuţiunea în limba română şi s-a referit la relaţiile diplomatice fructuoase dintre cele două ţări prietene. „Sunt bucuros să mă aflu astăzi în Galați, la un eveniment deosebit dedicat aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Turcia. E o bucurie dublă deoarece tot astăzi, la Istanbul, are loc un simpozion pe aceeași temă, organizat de Institutul Cultural Român și Universitatea „Mimar Sinan”.Înainte să încep, vreau să o felicit pe doamna Gülten Abdula-Nazare, președinte al filialei Galați a Uniunii Democrate Turce din România, pentru organizarea acestui simpozion. Mulțumesc gazdei noastre, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” pentru căldura cu care am fost primit și salut aici prezența reprezentanților autorităților române, distinși academicieni și membri ai comunității turco-tătare. Relațiile Turciei cu România au cunoscut o dezvoltare continuă pe parcursul celor 140 de ani de istorie pe care o sărbătorim anul acesta. După apropierea accelerată din perioada anilor 90, relațiile noastre bilaterale au atins un nivel semnificativ, astfel că în anul au fost ridicate la rang de parteneriat strategic. Țările noastre au o relație multi-dimensională și multilaterală. Avem colaborări strânse în numeroase domenii, în special în economie, apărare, cultură, securitate, turism, dar și multe contacte între cetățenii noștri.Co-etnicii turco-tătari, ca elemente vii ale istoriei noastre comune, reprezintă un pod durabil de prietenie. Avem o apreciere deosebită pentru politica României în dreptul compatrioților noștri. O astfel de abordare încrezătoare, inclusivă și tolerantă ar trebui să fie un model pentru alte țări din regiune. Felicit pe această cale și România pentru aniversarea centenarului Marii Uniri. Trăiască prietenia noastră!” Deoarece, Excelenţa sa se află la finalul misiunii în ţara noastră, corul „Mehtap”al UDTR i-au făcut o surpriză muzicală ambasadorului, oferindu-i un moment alcătuit dintr-o suită de cântece populare turceşti.

În continuare Güven Güngör, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD România) a făcut o trecere în revistă despre schimburile economice dintre România şi Turcia exprimându-şi satisfacția pentru faptul că Turcia reprezintă primul partener comercial extra-comunitar al României, iar în 2017 volumul schimburilor bilaterale a depășit, în premieră, pragul de 5 miliarde euro. Ufuk Tandoğan, CEO Garanti Bank România şi-a prezentat cartea trilingvă „Descoperă România”. Fiind un împătimit al călătoriilor a publicat cartea, în care povesteşte în trei limbi – turcă, română și engleză locurile care l-au impresionat în România. Volumul conține 10 capitole în care bancherul prezintă obiective turistice din România: Bucovina, Delta Dunării, Transfăgărășan, Viscri, Salina Turda, Sighetul Marmației, Băile Felix, Porțile de Fier, Sighișoara, Transalpina.

În partea a doua a simpozionului temele dezbătute au fost următoarele: Relații diplomatice între România și Turcia-Diplomați de prestigiu N.Titulescu şi Hamdullah Suphi Tanriover; Relații culturale între România și Turcia în domediile: artă, cultură, muzică,literatură, mass-media.Tratate de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Turcia-Schimburi comerciale dintre Romania și Turcia, Structura și situația actuală a investițiilor, comerțului și domeniului bancar dintre cele două țări şi Comunitatea Turcă factor importanţă în dezvoltarea și menținerea relațiilor dintre cele două țări.

Istoricul, dr.Nagy Pienaru, de la Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română, Bucureşti, a prezentat lucrarea „140 de ani de relaţii diplomatice româno-turce. Etapele principale”, şi a subliniat activitatea prodigioasă a diplomațiilor momentului Nicolae Titulescu și Hamdullah Suphi Tanriover, Prof.dr. Irfan Ünver Nastrattınoğlu, Centrul de studii şi cercetări folclorice din Ankara a povestit din experienţa sa de peste 25 de ani din calitatea sa de organizator a unor simpozioane ştiinţifice în România şi cum au contribuit aceste manifestări ştiinţifice la dezvoltarea relațiilor dintre România Turcia, apoi Conf.univ.dr. Ünal Şenel de la Universitatea „Katip Çelebi” din Izmir, împreună cu soţia sa doamna Aynur au prezentat un studiu privind „Contribuţia adusă de Gülten Abdula Nazare la consolidarea relațiilor culturale româno-turce”. Prof.dr. Semra Çevik de la Universitatea din Ardahan a evocat contribuţia pictoriţei de origine română Eren Eyuboglu (1913-1988) la dezvoltarea artei în Turcia, dar şi în Europa. Dr. Arthur Tuluș, a scos în evidenţă „Personalitatea lui N.Titulescu în diplomația balcanică”, scriitorul şi jurnalistul Stefpan Bulgar din Komrat a vorbit despre „Găgăuzii din Basarabia în contextul relaţiilor româno–turce în perioada 1931-1940. Istorie şi personalităţi”, Colonelul în rezervă Remus Macovei este primul autor care a dus o muncă de cercetare despre „Soldații Musulmani în Armata Română” şi care mai apoi cercetările sale au prins contur, finalizându-se cu un volum. Prof. Dr. Turan Gökçe, Decanul Facultății de științe sociale și umaniste a Universităţii „Katip Çelebi” din Izmir, a scos în evidenţă invăţăturile lui Sarı Saltuk Baba, primul musulman care a călcat pe aceste meleaguri. „Sarı Saltuk împreună cu 700 de ostaşi din Horasan, au fost trimişi în Anatolia de către Ahmet Yesevi pentru a-l ajuta pe Hacı Bektaş, iar acesta îl trimite în Dobrogea pentru răspândirea religiei islamice. Prezenţa turcilor la Babadag este atestată documentar în anul 1262 când exista o colonie de circa 10.000-12.000 de turci, conduşi de dervişul Baba Sari Saltuk. În anul 1484, Sultanul Baiazid a poruncit să fie construit la Babadag un mausoleu, în onoarea lui Sari Saltuk, considerat a fi singurul sfânt turc de pe meleaguri dobrogene.” Drd. Ghiulşen İsmail-Iusuf, Universitatea din Craiova a realizat un studiu despre „Mass-media în limba turcă în România din trecut până în prezent”, Laura Panaitescu, expert etnofolcloric a prezentat „Motive comune în chilimurile turcești și românești”, Doctor în geografie Iordana Socobeanu, a transmis un emoţionant mesaj de la cele 28 de etnii ale Dobrogei, regiune model pentru Uniunea Europeană în particular, pentru întreaga lume, în general. Poetă, traducătoare şi medic Hayat Memiş cu priceperea sa în arta comunicării, a facilitat înţelegerea cât mai eficientă a partcipanţilor la simpozion, traducând în limba română textele lucrărilor susţinute în limba turcă.

Doamna Gülten Abdula-Nazare cu emoţii în glas a dat citire mesajului transmis de scriitoarea şi jurnalista Erem Melike Roman care și-a câștigat un binemeritat renume în peisajul traducerilor din și în limba turcă, dedicând decenii de aleasă sensibilitate și riguroasă selecție celor mai importanți reprezentanți ai literaturii din Turcia, pe care o relevă publicului din România în toată fascinanta sa splendoare. Erem Melike Roman este autoarea volumului intitulat „Pe drumul prieteniei” (Bucureşti, Editura Balcanii şi Europa, 2016), reunește atât amintiri, ci și connsemnări ale unor momente memorabile din istoria relațiilor româno-turce a ultimelor decenii. Rolul pe care îl are Erem Melike Roman în edificarea și consolidarea continuă a punților de legătură între cele două importante culturi balcanice este unul unic, cu reverberații dincolo de literatură, direct în memoria afectivă a publicului larg din cele două țări. Și asta pentru că autoarea, ani buni redactor principal la secțiunea de limba turcă a Radio România, a acordat o atenţie deosebită şi traducerilor din limba română în limba turcă a unor creaţii reprezentative din lirica şi proza românească.

Relațiile culturale dintre România și Turcia au deopotrivă o bogată tradiție și încă multe comori de dezvăluit. În septembrie 1878, România şi Turcia au stabilit relaţii diplomatice şi au procedat la schimbul de reprezentanţi diplomatici. România a trimis la Istanbul, ca ministru extraordinar şi plenipotenţiar, pe Dimitrie Brătianu, iar Turcia l-a numit, cu acelaşi rang, la Bucureşti, pe Süleyman Bey. Au fost înfiinţate consulate otomane la Iaşi, Călăraşi, Tulcea, Constanţa, Giurgiu, Tr.Severin, Brăila, Galaţi, iar consulatele române din Imperiul otoman au funcţionat la Salonic, Adana, Izmir, Monastir, Ianina. Astfel, manifestarea ştiinţifică a scos în lumină pagini importante din istoria comună a celor două ţări România şi respectiv Turcia.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa