Pescuitul recreativ maritim în atenţia Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 mai 2018, 08:17 / actualizat: 25 mai 2018, 13:27

Pescuitul recreativ din zonele maritime va fi mai bine reglementat și monitorizat la nivelul Uniunii Europene, după ce Comisia Parlamentară pentru pescuit a adoptat, acum două zile, raportul eurodeputatei liberale Norica Nicolai privind situația pescuitului recreativ în UE, cu o majoritate de 21 de voturi pentru și 2 împotrivă.

”Am propus și am lucrat acest raport de inițiativă deoarece la nivelul Uniunii avem din ce în ce mai multe discuții cu privire la importanța economică și socială a pescuitului recreativ maritim, dar și cu privire la impactul asupra stocurilor de pește pe care această activitate o are. Trebuie subliniat faptul că domeniul de aplicare al raportului se referă doar la pescuitul recreativ maritim, care se află într-o situație duală. Această activitate este reglementată la nivelul statelor membre, fiind de competența acestora și nu a Uniunii Europene. În același timp, pescuitul recreativ maritim vizează aceleași stocuri de pește capturate și de pescuitul comercial sau artizanal, stocuri ce se află sub reglementarea Uniunii. Din păcate, nu avem date complete cu privire la acest impact, nu avem date complete cu privire la importanța economică a acestei activități, deși pescuitul recreativ maritim este inclus din ce în ce mai mult în planurile multianuale sau în planurile de urgență”, a explicat Norica Nicolai (MEP, ALDE) motivul pentru care a promovat acest subiect.

În consecință, raportul adoptat cere explicit statelor membre să își îndeplinească obligația de a culege datele necesare, cere Comisiei Europene să evalueze din toate punctele de vedere această activitate și să prezinte argumente dacă pescuitul recreativ maritim trebuie sau nu să fie inclus în Politica Comună în domeniul Pescuitului și astfel să devină o competență a Uniunii Europene.

***

În aceeași ședință a Comisiei Parlamentare pentru pescuit, a fost adoptat și raportul privind un sector durabil și competitiv al acvaculturii europene, unde eurodeputata Norica Nicolai, ca urmare a unui dialog constructiv cu Romfish, a reușit să promoveze o serie de amendamente de importanță majoră pentru România și pentru industria de piscicultură din țara noastră.

”Amendamentele pe care le-am depus, vizând sprijinirea sectorului piscicol din România, dar nu numai, au fost adoptate. O mare reușită o consider în același timp aprobarea, cu o diferență de un vot, a amendamentelor ce au eliminat din acest raport paragraful referitor la condiționarea accesului la Fondurile Europene pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) de îndeplinirea a cel puțin 50% din obiectivele definite în planurile strategice naționale”, a subliniat vicepreședinta grupului ALDE din Parlamentul European.

S-a încheiat perioada în care se puteau depune amendamente la poiectele bugetului de stat şi al asigurărilor sociale pe anul viitor

Publicat de adinaiftime, 11 decembrie 2017, 16:21

La Parlament s-a încheiat, în această dimineaţă, perioada în care senatorii şi deputaţii puteau să depună amendamente la poiectele bugetului de stat şi al asigurărilor sociale pe anul viitor.
De mâine încep dezbaterile în comisii, iar proiectele ar urma să fie votate de Legislativ în 21 decembrie.
Bugetul de stat se bazează pe o creştere economică de 5,5 la sută şi prevede fonduri mai mari pentru sănătate, educaţie şi agricultură.
De o creştere substanţială, de peste 40 la sută, ar urma să beneficieze şi infrastructura, potrivit proiectului adoptat sătămâna trecută de Guvern.

Dezbateri in Parlamentul European privind Registrul cu Numele Pasagerilor

Publicat de Monica Slavici, 13 martie 2015, 09:04

Mai sunt 12 zile în care membrii Parlamentului European pot depune amendamente la raportul privind Registrul cu Numele Pasagerilor. Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European a dezbătut noua variantă a documentului întocmit de Timothy Kirkhope, parlamentar al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. Detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Aşa zisul „Registru cu numele pasagerilor” este utilizat în mod curent de companiile de transport aerian în scopuri operaţionale. Conţine practic un set de 19 informaţii: numele călătorului, data zborului, itinerarul, date de contact şi informaţii referitoare la bilet, detalii despre agenţia de voiaj, mijlocul de plată utilizat, numărul locului din avion şi detalii legate de bagaj. Centralizarea şi compararea anumitor date din acest set permite depistarea unor modele de comportament asociate cu potenţiale activităţi teroriste sau pur şi simplu criminale. De exemplu situaţia unei persoane care se deplasează în mod regulat de unul singur către destinaţii din Asia de Sud, întorcându-se la fel de regulat alături de un copil, te duce cu gândul în mod firesc la un posibil trafic de persoane.
Iată motivul pentru care s-a născut iniţiativa unei reglementări comune europene, care să permită transferul, utilizarea şi colectarea acestor date într-un cadru care să asigure în acelaşi timp respectarea normelor europene privind protecţia datelor şi a libertăţilor individuale. Propunerea iniţială a fost înaintată Comisiei Europene în 2011. Raportul aferent, întocmit de Timothy Kirkhope, europarlamentar britanic, membru al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni a fost supus votului comisiei pentru libertăţi civile în 2013, dar a fost respins cu o majoritate modestă.
Timothy Kirkhope:
„Plenara a solicitat Comisiei să-şi continue lucrul la propunere şi negocierile care au urmat au dus la un set de noi garanţii privind protecţia datelor, garanţii care sunt incluse în raportul actual.
În primul rând am restrâns domeniul ţintă al propunerii. Varianta actuală ar permite utilizarea Registrului cu Numele Pasagerilor exclusiv legat de terorism şi activităţi criminale transnaţionale serioase. Am restrâns de asemenea şi lista activităţilor criminale considerate transnaţionale la 21 de categorii de delicte. Am adăugat câteva restricţii legate de manipularea celor mai sensibile date. Acestea vor trebui şterse după 30 de zile. Partea care rămâne va fi mascată după scurgerea acestui interval.”
Conform noului raport perioada limită de stocare a datelor s-ar reduce la 4 ani în cazul activităţilor criminale serioase, limita iniţială de 5 ani fiind păstrată numai pentru cazurile de terorism, iar ţările membre vor trebui să-şi desemneze câte un ofiţer responsabil cu protecţia datelor. Pentru ca registrul să fie într-adevăr eficace, va trebui să includă şi zborurile din interiorul UE. Aceasta pentru că teroriştii şi criminalii recurg deseori la trasee de siguranţă, cu multiple transbordări în interiorul Uniunii, pentru a evita detecţia- susţine Timothy Kirkhope.
Doreşte să identifice soluţii acceptabile cetăţenilor, dar care să ducă la un regulament care îşi îndeplineşte rolul propus: acela de a oferi protecţie împotriva activităţilor teroriste, criminale – a subliniat raportorul.
Parlamentarii pot depune amendamente la textul raportorului până în 25 martie.