Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat luni că se va renunţa la mediile semestriale, la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale şi că va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar.
„La acest moment este în curs de finalizare întâlnirea pentru dialog social între Ministerul Educaţiei şi toţi partenerii de dialog pentru a se definitiva Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar, astfel încât mâine aceste modificări să îmbrace forma unui ordin de ministru al Educaţiei şi să fie transmise spre publicare în Monitorul Oficial.
Structura anului şcolar este deja cunoscută, este deja publicată în Monitorul Oficial iar modificarea esenţială care a fost deja agreată, discuţiile sunt în curs, este aceea că se renunţă la mediile semestriale, se renunţă la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale, va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar, iar profesorul va avea mult mai multă autonomie în scopul unei evaluări ritmice pe parcursul întregului an şcolar.
Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu N+3, unde N este numărul de ore alocate săptămânal pentru o anumită disciplină. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână, într-un întreg an şcolar vor fi necesare cel puţin 5 note.
A fost stabilită poziţionarea vacanţei mobile din luna februarie în întreg sistemul naţional de învăţământ. Sunt 30 de judeţe care au decis ca vacanţa din luna februarie să fie în ultima săptămână, sunt zece judeţe care au decis ca vacanţa să fie în cea de-a doua săptămână a lunii februarie. Este vorba de judeţele Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Teleorman şi Prahova. Bucureşti şi Suceava au decis ca săptămâna de vacanţă din februarie să fie în cea de-a doua săptămână”, a spus ministrul într-o conferinţă de presă.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că anul şcolar 2022 – 2023 va avea cinci module de învăţare şi cinci vacanţe.
„Am reuşit să ajungem, îmi place să cred, la un consens care este confirmat nu numai de experţi în ştiinţele educaţiei din România, ci de către orice expert care are un minimum de noţiune în pedagogie modernă. Este vorba de nevoia de a alterna module de învăţare de 6, 7, 8 săptămâni cu module de repaus. În aşa fel putem să ne adaptăm pe specificul anului școlar din România.
Mai exact propunerea agreată a fost ca școala să înceapă pe 5 septembrie, cu un prin modul de învățare. După o perioadă de câteva săptămâni, în data de 24 octombrie, elevii ar urma să intre în vacanţă. 24 – 30 octombrie să fie prima vacanţă. O vacanţă care să fie acordată tuturor elevilor şi preşcolarilor în egală măsură.
După această vacanță, urmează modulul doi de învățare care se va derula până în preajma sărbătorilor de iarnă. Apoi va fi cea de-a doua vacanță: 23 decembrie – 8 ianuarie.
Urmează modulul trei care ar începe în data de 9 ianuarie. În premieră, acest modul se va derula până în luna februarie când vom avea cea de-a treia vacanță, care va putea fi acordată în a doua săptămână a lunii februarie, în a treia săptămână a lunii februarie sau în a patra săptămână a lunii februarie, la decizia fiecărui inspectorat școlar județean prin consultare cu cei implicați. Este vorba despre o vacanță de o săptămână, mobilă, în luna februarie.
După vacanța din luna februarie ar urma să înceapă cel de-al patrulea modul, care se va derula până în apropierea sărbătorilor pascale, mai exact vacanța ar urma să fie organizată în perioada 8 – 23 aprilie.
Urmează modulul cinci și ultimul, care se derulează până în data de 16 iunie. Cea de-a cincea vacanță este și cea mai mare, vacanța de vară care urmează să înceapă pe 17 iunie și să dureze până în data din septembrie când va începe anul școlar următor.
Aș mai face încă o precizare: avem o altă noutate alături de săptămâna Școala altfel, avem și Săptămâna verde. Această săptămână va putea fi introdusă și am agreat că va fi introdusă în structura anului școlar 2022 – 2023 în modulele patru și cinci de învățare. Școlile vor avea libertatea să-și aleagă, în funcție și de condițiile meteo și de alte specificități locale, să fie Săptămâna verde în modulul patru și Școala altfel în modulul cinci sau Săptămâna altfel în modul patru și Săptămâna verde în modul cinci.
Am pus la punct împreună cu domnul ministru al mediului încă de anul acesta, când deși nu există în săptămâna anului școlar o Săptămâna verde, împreună vom avea o mobilizare a elevilor în jurul activităților de mediu. În acest sens vom avea o conferință cu toți inspectorii școlari vineri la 10:00. Vom introduce în acest fel prezentări făcute de către personalul care este abilitat să prezinte aceste elemente, îmi place să cred într-o manieră foarte atractivă, de mediu.
Avem în plan și alte acțiuni pentru introducerea unor specialiști în școli. Dau cu titlu de exemplu, știți foarte bine Parlamentul a adoptat deja ziua de 11 aprilie, nu va fi în vigoare în data de 11 aprilie în acest an, dar asta nu ne va împiedica ca, împreună cu reprezentanții Băncii Naționale și alte instituții financiare, să promovăm în școli educația financiară.
Închei printr-un lucru pe care îl apreciez ca fiind de asemenea de interes, având în vedere relevanța tezelor semestriale, având în vedere și această structura a anului școlar care se bazează pe cele cinci modele de învățare alternate cu module de repaus, intenționam să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale.
Sunt convins că fiecare profesor știe bine, uneori știe foarte bine, când să-și planifice aceste evaluări pe parcurs, de-a lungul anului școlar, coroborat și cu această structură pe cinci module. De asemenea, am luat act și de solicitarea elevilor, pe care o susțin, aceea a unei evaluări standardizate, sumative, la final de an școlar și solicită elevii și eu evaluarea standardizată predictivă la început de an școlar.
Este un model pedagogic pe care îl avem în atenție și împreună cu specialiștii în științele Educației îl vom analiza și îl vom implementa încă din anul școlar 2022-2023 prin modificarea ROFUIP.”, a declarat Sorin Cîmpeanu, după şedinţa de Guvern.
Aproape 80% dintre elevi şi profesori vor ca anul acesta orele să se desfăşoare fizic, la şcoală, iar jumătate dintre elevi îşi doresc ca profesorii să facă lecţiile mai atractive, mai interactive, conform sondajului „Nevoile şi aşteptările elevilor şi profesorilor pentru anul şcolar 2021-2022”, realizat de Fundaţia World Vision România.
Atât elevii, cât şi profesorii vor mai mulţi bani pentru educaţie.
În topul dorinţelor elevilor de la sistemul de învăţământ sunt activităţile extraşcolare, infrastructura adecvată, digitalizarea şi un climat şcolar sigur, fără bullying. Copiii îşi doresc de la părinţi să fie ajutaţi la teme, să fie susţinuţi emoţional, dar şi material. 1 din 5 copii au spus că ar vrea să aibă rechizite, haine, mâncare sau bani pentru transport şcolar.
Pe de altă parte, profesorii vor ca educaţia să fie finanţată corespunzător, mai mult de jumătate dintre ei vor salarii majorate, investiţii în infrastructură, digitalizare, cursuri atât pentru a preda mai bine materia, cât şi pentru a interacţiona mai bine cu elevii. În plus, cadrele didactice îşi doresc să fie adoptată şi implementată o strategie pe 5-10 ani, iar aceasta să conţină paşi clari despre cum poate fi modernizată educaţia din România.
De la elevi, profesorii îşi doresc ca aceştia să aibă o atitudine pozitivă faţă de şcoală (să fie mai atenţi la ore, să îşi facă temele, să răspundă/să pună întrebări), iar aproape 70% dintre profesori îşi doresc ca părinţii să fie mai implicaţi în procesul de educaţie. De asemenea, 70% dintre profesori şi-ar dori ca meseria de cadru didactic să fie mai respectată şi valorizată.
„După un an şi jumătate de şcoală în care elevii din mediile defavorizate nu au avut acces la educaţie, rata abandonului şcolar riscă să explodeze, iar aşteptările elevilor şi profesorilor sunt foarte mari. Deşi o prioritate pe buzele tuturor, educaţia este de multe ori lăsată pe ultimul loc, lucru care reiese clar şi din finanţarea alocată. Din păcate, în comunităţile unde noi mergem zi de zi sunt elevi care muncesc în gospodărie în loc să meargă la şcoală, elevi care se duc flămânzi la culcare şi care încep anul şcolar fără rechizite sau cărţi. Cei care îşi doresc să ajute astfel de copii o pot face prin donaţii prin SMS cu textul ‘SPERANTA’ la 8864 sau direct pe pagina World Vision România: https://bit.ly/2X9EYGj”, afirmă Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Principalele aşteptări ale elevilor din mediul rural de la sistemul de învăţământ în acest an şcolar:
74% dintre elevi îşi doresc ca orele să se desfăşoare fizic, la şcoală
52% vor lecţiile să fie predate într-un mod mai interactiv, să îi captiveze
40% îşi doresc să existe mai multe activităţi extraşcolare, cursuri cu ajutorul cărora ar putea învăţa ceva interesant, excursii, diverse personalităţi să fie invitate la ore
38% dintre elevi ar vrea ca profesorii să fie mai apropiaţi de ei, să comunice mai bine cu ei
33% dintre elevi vor să se modernizeze şcoala – să aibă mobilier nou, căldură, aer condiţionat, destule clase în care să se desfăşoare orele, toaletele să fie curate
32% vor acces la tehnologie si digitalizare: acces la internet, un laborator cu calculatoare/cu mai multe calculatoare în şcoală, proiectoare, imprimante
27% îşi doresc să nu mai aibă teme pentru acasă
24% ar vrea să nu mai fie bullying în şcoli
Principalele aşteptări ale elevilor de la familie în acest an şcolar:
47% îşi doresc ca părinţii să-i ajute la lecţii sau atunci când nu înţeleg ceva
34% îşi doresc să fie întrebaţi de părinţi şi cum se simt la şcoală (nu doar ce au învăţat), cum le vorbesc colegii, să le fie ascultate problemele cu înţelegere şi răbdare
32% ar vrea să fie întrebaţi de părinţi sau persoanele care îi au în grijă ce au făcut la şcoală
31% şi-ar dori să nu mai fie comparaţi cu colegii lor
29% ar vrea ca părinţii să nu-i mai critice când nu iau notele dorite de aceştia
20% ar vrea ca adulţii din jur să facă astfel încât să poată ajunge zilnic la şcoală: să aibă rechizite, haine, mâncare, acces sau bani pentru transport
12,6% ar vrea ca părinţii/alţi adulţi să facă rost de un telefon/tabletă/laptop pentru momentele în care orele se desfăşoară online
8% îşi doresc să nu mai fie nevoie să muncească în loc să merg la şcoală
Principalele aşteptări ale profesorilor de la sistemul de învăţământ în acest an şcolar:
88% vor ca şcoala să se desfăşoare fizic anul acesta
67% dintre profesori ar vrea să se aloce un procent mai mare din PIB pentru educaţie
63% vor ca salariile cadrelor didactice să fie majorate
62% vor să crească investiţiile în modernizarea şcolilor existente şi deschiderea de şcoli/corpuri noi acolo unde este cazul
57% ar vrea sa crească investiţiile în digitalizarea şcolilor
56% ar vrea să fie adoptată o strategie pe 5-10 ani, iar aceasta să conţină paşi clari despre cum poate fi modernizată educaţia din România
52% vor să aibă acces continuu la cursuri pentru perfecţionare atât în ceea ce priveşte predarea materiei cât şi în privinţa modulului în care interacţionează cu elevii
40% şi-ar dori să se aloce mai puţin timp pentru crearea de strategii şi mai mult implementării celor existente deja
32% vor sa se schimbe programa şcolară; 25,7% vor să nu se mai schimbe programa şcolară
30% dintre profesori şi-ar dori ca pregătirea viitoarelor cadre didactice să fie făcută mai serios, programa din universităţile de profil să fie actualizată, iar, în final, selecţia cadrelor didactice sa fie mai riguroasă
23% dintre cadrele didactice vor ca specialiştii din mediul privat (experţi în anumite domenii, dar care nu sunt profesori- scriitori, ingineri, istorici, biologi, informaticieni, fizicieni, chimişti) să se implice mai mult în crearea programei şcolare astfel încât aceasta să fie adaptată cerinţelor de pe piaţa muncii
21% vor să fie mai susţinuţi şi motivaţi de către managementul şcolii
Principalele aşteptări ale profesorilor de la elevi şi părinţi în acest an şcolar:
82% vor ca elevii să aibă o atitudine pozitivă faţă de şcoală (să fie mai atenţi la ore, să îşi facă temele, să răspundă/să pună întrebări);
68% îşi doresc ca părinţii să fie mai implicaţi în procesul de educaţie
66% vor ca profesia de cadru didactic să fie mai respectată şi valorizată
55% ar vrea să nu mai existe bullying între elevi, să fie mai mult respect între aceştia
49% vor ca elevii să nu mai lipsească de la ore
40% ar vrea ca elevii să se implice mai mult în activităţi extraşcolare
37% vor ca elevii sa fie mai disciplinaţi, cu mai multă toleranţă şi respect faţă de profesori
Acest sondaj a fost derulat de către World Vision România pe circa 1000 de respondenţi din mediul rural.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că noul an de învăţământ preuniversitar va începe pe 14 septembrie, iar majoritatea elevilor vor merge efectiv la şcoală, urmând să existe trei scenarii privind modul de organizare a cursurilor.
„Pe 14 septembrie începe noul an şcolar preuniversitar. Pentru majoritatea elevilor, asta înseamnă că vor merge efectiv, fizic, la şcoală. Pentru a ţine cont de impactul pandemiei în fiecare şcoală, în fiecare localitate, au fost elaborate trei scenarii, în funcţie de numărul de bolnavi din localitate. Aceste criterii sunt mai general valabile, nu doar pentru şcoli, dar ele vor fi folosite şi pentru a evalua impactul pandemiei asupra şcolilor.
Aceste trei scenarii sunt: scenariul verde, care înseamnă că în localitatea respectivă e mai puţin de o persoană în medie, în ultimele 14 zile, detectată cu COVID-19; scenariul doi, scenariul galben – între unul şi trei persoane detectate în medie zilnică în ultimele 14 zile; scenariul trei – când în media ultimelor zile au apărut mai mult de trei bolnavi noi în localitatea respectivă”, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă.
Preşedintele a precizat că în săptămânile care urmează vor fi detaliate deciziile luate miercuri. El a subliniat că felul în care funcţionează fiecare unitate şcolară va fi decis la nivel local.
Elevii din clasele I-IV și copiii de la grădiniță sunt în vacanță!
Este prima săptămâna liberă, după aproximativ o lună și jumătate de cursuri.
Aceștia se vor întoarce la școală pe 6 noiembrie.
Vacanța de iarnă va începe pe 22 decembrie, și se va încheia pe 7 ianuarie.
Din 8 ianuarie, elevii revin la cursuri pentru ultimele patru săptămani din semestrul întâi.
Acest an şcolar însumează 176 de zile lucrătoare (35 de săptămâni).
Primul semestru se va încheia în 2 februarie 2018, iar semestrul al II-lea va începe în 12 februarie şi se va încheia în 15 iunie.
Publicat de adinaiftime,
17 septembrie 2017, 18:48
Numărul unităților de învățământ din România asigurate cu pază umană a crescut cu 11,4%, comparativ cu anul școlar precedent.
Poliția Română anunță că, în același timp, sunt tot mai multe școli dotate cu sisteme video, adică peste 6 mii în toată țara.
În sectorul 4, în schimb, elevii și preșcolarii au început noul an școlar fără paznici în școli.
Contractele cu firmele de pază au expirat, iar reprezentanții Primăriei susțin că nu au mai prelungit contractele din cauza costurilor foarte mari.
În zilele următoare, polițiștii se vor afla în incinta și în preajma unităților de învățământ pentru a preveni și combate delincvența juvenilă.
Peste o săptămâna, școlile își vor redeschide porțile pentru elevi și liceeni.
Cursurile anului școlar 2017-2018 vor începe luni, 11 septembrie.
Astfel, elevii vor avea 35 de săptămâni de școală, structurate în trei semestre, separate între ele de câte o vacanță.
Vacanța de iarnă va fi între 23 decembrie și 14 ianuarie, vacanța intersemestrială între 3 și 11 februarie, iar vacanța de primăvară între 31 martie și 10 aprilie 2018.
Suplimentar, clasele din învățământul primar și grupele din învățământul preșcolar vor beneficia de vacanță și în săptămâna 28 octombrie – 5 noiembrie 2017.
Programul „Școala altfel” va avea o durată de 5 zile consecutive lucrătoare și va putea fi derulat în perioada 2 octombrie 2017 – 31 mai 2018, pe baza unei planificări ce rămâne la decizia unităților de învățământ.
Anul școlar 2017 -2018 se va încheia pe 15 iunie, însă nu pentru toți elevii.
Cei de clasa a 12-a vor termina cursurile pe 25 mai, iar cei de-a 8-a, pe 8 iunie.
Aceștia nu se vor bucura imediat de vacanță pentru că vor avea de susținut Bacalaureatul și respectiv Evaluarea Națională.
Înscrierea copiilor la creşele din municipiul Satu Mare se va desfăşura în intervalul 15-26 mai.Serviciul Public de Asistenţă Socială coordonează activitatea a şase creşe care au disponibile 169 de locuri pentru anul şcolar 2017-2018.
Părinţii copiilor sunt aşteptaţi să depună la sediul SPASdosarul de înscriere care trebuie să conţină copia certificatului de naştere pentru copiii din familie, copia actelor de identitate ale membrilor familiei de provenienţă a copilului, adeverinţe de la locul de muncă al părinţilor/reprezentanţilor legali, sau declaraţie pe proprie răspundere şi dovada înregistrării ca plătitor de impozit pe venit la Directia Finanţelor Publice, în cazul exercitării unor profesii liberale, adeverinţă de la unitatea de învăţământ frecventată de către mamă la forma de zi (dacă este cazul) şi sentinţă de divorţ/copie, certificat de deces (unde este cazul).
Evaluarea dosarelor se va face în perioada 5-16 iunie, selecţia făcându-se pornind de la criteriile de evaluare. Rezultatele privind evaluarea dosarelor vor fi afişate la sediile creşelor după data de 19 iunie.
Pe întreg parcursul anului şcolar, în situaţia eliberării unor locuri la creşă, în funcţie de numărul de ordine al dosarului, părinţii vor fi contactaţi în vederea ocupării locurilor libere.
Colegiul Național Bănățean din Timișoara transmite în premieră online festivitatea de deschidere a noului an școlar.
La Colegiul Bănățean, anul școlar se deschide luni, de la ora 09:00, iar la eveniment și-au anunțat prezența primarul Nicolae Robu, președintele Consiliului Județean Timiș, Titu Bojin, și rectorul UVT, Marilen Pirtea. Pentru prima dată, unul dintre cele mai prestigioase licee din Timișoara va transmite în direct pe Internet întreaga festivitate de deschidere a anului școlar, pe pagina instituției de învățământ.
„Cred că a venit momentul să facem încă un pas pe calea modernizării sistemului de învăţământ. Şi, pentru că la CNB am militat întotdeauna pentru o şcoală ce avansează în pas cu tehnologia vremurilor, vrem să permanentizăm asemenea transmisii live pe internet de la cele mai importante evenimente. Sunt mândru de colegii mei, care au făcut ca, prin această iniţiativă, CNB să devină prima instituţie de învăţământ preuniversitar care deschide anul şcolar împărtăşind emoţia primului clopoţel cu ajutorul internetului”, a transmis directorul CNB, Sorin Ionescu.
În primăvara acestui an, a fost semnat un protocol în premieră, prin care Universitatea de Vest din Timișoara ia în tutelă trei clase: Matematică-Informatică, Știinţele naturii şi Știinte sociale. Elevii din aceste trei clase de excelență vor avea posibilitatea să se pregătească suplimentar în universitate dar şi să facă ore în laboratoarele instituţiei de învăţământ superior. Rectorul Universității de Vest, Marilen Pirtea, preciza că pregătirea suplimentară se va desfășura la UVT, gratuit, iar cursurile vor fi susținute de cadre didactice, doctoranzi și masteranzi ai instituției de învățământ superior.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.