Licenţa de turism a Omnia Turism a fost retrasă a anunţat sâmbătă, 21 octombrie, Ministerul Turismului, care subliniază că verifică, alături de ANAF, toate contractele încheiate de touroperator.
Președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism întreprinde măsurile necesare constituirii unui fond de solidaritate prin care se urmărește despăgubirea persoanelor fizice prejudiciate de Omnia Turism cu o sumă mai mare de 1.000 de euro.
Românii care pleacă din țară mai mult de șase luni și nu anunță Fiscul ar putea fi amendați
Publicat de adinaiftime,
12 septembrie 2017, 09:38
Românii care intenționează să părăsească țara pentru mai mult de șase luni trebuie să anunțe ANAF pentru stabilirea rezidenței fiscale. În caz contrar, de la 1 ianuarie 2018, ar putea fi amendați cu sume între 50 și 100 de lei.
Obligația este una veche, însă prin ordonanța 30/2017 a fost reglementată amenda. Așadar, indiferent că plecați sa studii sau muncă pentru o perioadă mai mare de 6 luni din 12 consecutive, chiar dacă cele 6 luni se cumulează din mai multe plecări trebuie să anunțați fiscul. Conform Codului fiscal, persoanele care pleacă din România trebuie să completeze în două exemplare un chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale. Unul trebuie transmis prin poștă, cu confirmare de primire, sau trebuie depus la registratura unității fiscale competente, în timp ce altul se păstrează. De asemenea, chestionarul poate fi transmis și electronic.
Atenție însă! Documentul trebuie depus la Fisc cu 30 de zile înainte de a părăsi România.
Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) susţine că gratuitatea transportului cu trenul pentru studenţi este ilegală şi solicită lămuriri din partea Ministerului Finanţelor privind modul de acordare a subvenţiilor şi decontarea biletelor pentru transportul feroviar al studenţilor.
De asemenea, reprezentanţii COTAR sunt nemulţumiţi de faptul că gratuitatea studenţilor se aplică doar în cazul transportului feroviar, nu şi pentru cel rutier sau naval şi cer să se facă publice datele unui control referitor la gratuitatea oferită studenţilor.
‘Considerăm că această gratuitate este nelegală şi se aplică discriminatoriu, doar transportului pe calea ferată, atât pentru CFR Călători, cât şi pentru operatorii privaţi, excluzând, însă, transportul rutier sau naval, deşi sunt zone din ţară în care studenţii nu ar putea ajunge cu trenul. Considerăm, aşadar, că strategia lansată la începutul acestui an are scop politic, targetul fiind susţinerea anumitor categorii de transportatori şi obţinerea de avantaje băneşti din banii publici’, se precizează într-un comunicat al confederaţiei sindicale remis joi AGERPRES.
Pe de altă parte, COTAR solicită o verificare referitoare la subvenţia de 80% acordată transportului feroviar doar pentru ‘obţinerea de fonduri de la bugetul de stat’.
‘Pe de altă parte, cerem o verificare referitor la subvenţia de 80%, acordată, de asemenea, doar transportului feroviar, subvenţie care are ca target, de asemenea, obţinerea de fonduri de la bugetul de stat, având în vedere faptul că se aplică indiferent dacă locurile din garnitura de tren sunt ocupate sau nu’, se mai menţionează în comunicat.
În acest context, COTAR doreşte să i se comunice când a fost efectuat ultimul control din partea Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, ANAF, Direcţia de Control, sau Curtea de Conturi, în cadrul companiilor feroviare ce primesc ajutoare băneşti nejustificate de la bugetul statului.
‘Având în vedere faptul că gratuitatea acordată celor 450.000 de studenţi se face fără a se putea ţine o evidenţă reală a biletelor cumpărate, ‘fără număr’, este clar că se pot emite tichete de călătorie pentru această categorie, tot ‘fără număr’ şi fără a se putea verifica vreodată dacă operaţiunea este fictivă ori reală, în lipsa încasărilor, oricât de mici, în casierie, pentru fiecare bilet. Astfel, dl. Ionuţ Mişa (ministrul Finanţelor n.r.) este obligat de funcţia pe care o deţine să sesizeze organele de urmărire penală, pentru a stabili cine a lăsat aceste breşe şi în ce scop’, se menţionează în documentul citat.
COTAR este o organizaţie patronală reprezentativă la nivel naţional a transportatorilor rutieri de persoane, şcolilor de conducători auto, a transportatorilor în regim de taxi şi închiriere, precum şi a service-urilor auto din România, având o structură federativă, cu personalitate juridică, independentă, nonprofit, nonguvernamentală şi apolitică.
Angajaţii Fiscului nu mai vor să lucreze sâmbăta şi duminica.
Ei protestează astfel, faţă de mai multe măsuri ale Guvernului.
Angajaţii Fiscului sunt nemulţumiţi că nu li se plătesc orele suplimentare, că au pierdut 20 de procente din sporul de stres şi nu au fost reîncadraţi în funcţii de stat, după aplicarea Legii Salarizării.
Potrivit sindicatelor, în septembrie urmează şi alte forme de protest.
Hotelul Decebal, unul dintre cele mai vechi din staţiunea Băile Herculane, va fi scos la licitaţie de către Fisc. Clădirea a fost pusă sub sechestru, după ce proprietarul nu a mai achitat datoriile către stat. Licitaţia va avea loc în 25 iulie, la sediul ANAF din Timişoara, iar preţul de pornire este de 5,4 de lei.
Hotelul a fost cumpărat, în 2014, de o firmă din Germania, care intenţiona să-l reabiliteze. Au fost date jos tencuiala şi geamurile, dar lucrările s-au oprit din lipsă de bani.
Hotelul Decebal din Băile Herculane, fostul Hotel Franz Iosif, a fost construit în 1865. O legendă locală spune, că sub hotelul Decebal ar fi îngropată o comoară de pe vremea romanilor, care ar fi păzită de fantoma unei fete sau a unui preot dac. Aceeaşi legendă spune că toţi căutătorii de comori care au încercat să sape la fundaţia hotelului au fost alungaţi de fantomă. America Tours l-a inclus în Top 10 hoteluri bântuite, in anul 2011, ocupând chiar locul patru.
Fiscul din Timiş a virat eronat banii unui ONG în contul altei asociaţii. Este vorba despre suma de 30.000 de lei, care ar fi trebuit să ajungă la Asociatia Alex, Radu si autismul, în urma redirecţionării a doi la sută din impozitul pe venit.
În momentul în care conducerea asociaţiei a solicitat lămuriri, reprezentanţii Fiscului au spus că la cont era ataşat numărul de înregistrare al celuilalt ONG. Reprezentanții ANAF au mai precizat că asociaţia trebuie să aștepte până în decembrie, când ar putea primi banii înapoi de la celălalt ONG.
Georgiana Boian, de la Asociaţia Alex, Radu si autismul, declară că i s-a spus că trebuie să aștepte până în decembrie pentru ca celălalt ONG să returneze banii și că nu știe cum să recupereze banii.
Avocații contactaţi de conducerea Asociatiei Alex, Radu si autismul spun că cel mai probabil va fi nevoie de un proces pentru ca ONG-ul să îşi poată recupera banii.
Ancheta ”Rise Project” a ajuns si la DIICOT. Procurorii vor decide, in urmatoarele zile, daca vor cerceta sesizarea potrivit careia liderul PSD, Liviu Dragnea, ar face parte dintr-un grup infractional organizat.
Procurorii verifica acuzatiile scrise intr-o plangere in care este pomenit si Liviu Dragnea. Seful DIICOT vorbeste si despre actiunile la purtator, pe care le considera un instrument periculos, care ajuta la evaziunea fiscala.
Daniel Horodniceanu, procuror-sef DIICOT, spune ca „zilele urmatoare o sa ne pronuntam daca o vom inregistra ca dosar penal sau daca, in urma verificarilor incrucisate pe care le vom face, plangerea va pleca intr-o alta parte. Este formulata pentru verifricari pe un grup infractional organizat si alte infractuni, dintre care o parte ar putea fi de competenta DIICOT„.
Reclamatia a fost depusa dupa ce ancheta jurnalistilor de la Rise Project a prezentat o nota secreta care ar fi apartinut Serviciului de Informatii al Politiei si in care s-ar fi relatat despre existenta unui asa-zis „grup infractional organizat” din jurul lui Liviu Dragnea. Desi de ani de zile presa scrie ca TelDrum ar fi de fapt firma „de casa” a liderului PSD, acesta este primul document care sustine ca Liviu Dragnea ar controlea compania de drumuri TelDrum prin actiuni la purtator.
Liviu Dragnea, presedinte PSD : „Nu am nicio actiune la purtator, la nicio societate. Nu poate sa existe in Romania vreo societate sau cineva care sa aiba actiuni de care institutiile statului sa nu stie, iar eu nu am actiuni la purtator.„
Atat oficiul international pentru combaterea spalarii banilor, cat si alte institutii au remarcat problema actiunilor la purtator de ani buni. „Din 2008, raportul MoneyVal pe Romania recomanda ca acest gen de societati care pot reprezenta vehicule comerciale pentru spalare de bani, atrag atentia ca pot reprezenta o vulnerabilitate si recomanda Romaniei sa incerce sa modifice reglementarile comerciale in materie„, spune Daniel Horodniceanu.
Intr-un raspuns pentru PROTV, Oficiul Comertului sustine ca firma TelDrum din Alexandria are 955 de mii de actiuni anonime, adica toate sunt la purtator. Alte peste 380 de firme au acest tip de actiuni. Ce inseamna de fapt actiunile la purtator? Bucati de hartie pe care nu scrie niciun nume, ci doar valoarea acelei actiuni.
Septimius Parvu, reprezentant ExpertForum: ”Singurul moment in care cineva chiar se prezinta cu actiunile respective undeva, chiar poate sa fie un sac de actiuni, este momentul in care are loc adunarea actionarilordar nici atunci nu insemana neaparat ca se duce persoana care chiar le detine pentur ca daca eu am acele actiuni, le dau cuiva 5 minute persoana respectiva devine proprietar. Mi le da inapoi, devin iar proprietar.”
In Romania actiunile la purtator sunt legale. Singura institutie care ar trebui sa stie care sunt actionarii din umbra in orice moment este ANAF. Chestionati e ProTV, cei de la Fisc au raspuns ca totul e „secret fiscal„. Nu insa pentru institutiile de control din justitie care pot cere identitatea posesorilor.
Actiunile la purtator au fost inventate de francezi prin 1900. In Romania erau la mare moda prin anii ’90 cand in lipsa internetului, prin aceste actiuni se faceau tranzactiile pe piata de capital. Intre timp, mai multe tari au interzis folosirea acestora pe teritoriul lor, cum ar fi Belgia, Cehia, Marea Britanie, Cipru si Malta.
Gheorghe Piperea, avocat, explica: „poate sa fie ascunderea identitatii ca persoana, ascunderea provenientei banilor, o modalitate relativ simpla de spalare a banilor. Vrei sa cadorisesti o persoana care este a doua a treia, a cincea amanta, sau sa ai grija de un copil ilegitim, asta nu sunt scopuri ilegale„.
DNA a anuntat saptamana aceasta ca cerceteaza mai multe fapte de coruptie, printre care si cateva semnalate de ancheta jurnalistilor de la Rise Project, intr-un dosar inceput „in rem” – adica fara sa urmareasca anumite persoane, ci doar posibile infractiuni.
Inspectorii ANAF au aplicat sancţiuni de peste 8,6 milioane lei pentru nereguli pe lanţul de comercializare a combustibililor.
Verificarile au fost facute in perioada martie – iulie, la peste 500 de firme care transportă şi comercializează combustibili.
Fiscul precizează că acţiunea inspectorilor antifraudă de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale continuă prin monitorizarea celor mai importante antrepozite fiscale de producţie şi depozitare a produselor energetice.
Guvernul vrea să creeze rapid un Centru Naţional de Informaţii Financiar Fiscale, care să interconecteze toate bazele de date legate de fiscalitate.
Un prim pas urmează să fie făcut la şedinţa de guvern de săptămâna viitoare, a explicat vineri seara şeful ANAF, Bogdan Stan după o întâlnire de câteva ore cu premierul Mihai Tudose.
Întâlnirea de la Guvern, la care au mai participat ministrul de finanţe, Ionuţ Mişa şi directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Marcel Opriş a avut loc pe fondul reducerii încasărilor la buget mai ales din TVA. Crearea Centrului Naţional de Informaţii Financiar Fiscale ar fi una dintre măsurile importante menite să reducă evaziunea şi să crească nivelul de colectare a taxelor şi impozitelor, iar la şedinţa guvernului de joi Ministerul de Finanţe şi ANAF, alături de STS, vor prezenta un memorandum privind crearea acestui sistem de date informatice unice, a anunţat aseară şeful Fiscului.
Sistemul informatic ar urma să-i ajute pe inspectorii fiscali să urmărească mai bine activitatea firmelor şi vine şi în contextul în care toate bazele de date fiscale din Uniunea Europeană ar urma să fie conectate pentru a împiedica marile companii să-şi transfere profitul în state cu o impozitare mai permisivă.
Una dintre ultimele decizii ale Guverrnului Grindeanu a fost adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care transpune această directivă europeană în legislaţia naţională. La conferinţa de presă de vineri seara, şeful ANAF a recunoscut că încasările la buget sunt de doar 98,64% din ceea ce prognozase Ministerul de Finanţe, cu o scădere pe partea de accize şi cea a impozitului pe profit, însă pentru aceste nerealizări nu ar fi numai Fiscul de vină:
Bogdan Stan: I-am explicat d-lui prim-ministru că această scădere din impozitul pe profit provine în special din schimbarea cadrului legislativ referitor la mărirea plafonului al micro-întreprinderilor, s-a trecut de la 100.000 la 500.000 de euro şi acest lucru ne-a adus un deficit în încasarea impozitului pe profit, în jur de 1 miliard 300 de milioane de lei.
Şeful ANAF a mai declarat că nu i-a cerut nimeni demisia. De altfel el a menţionat că faţă de primele luni din 2016 încasările au fost cu 4 miliard de lei mai mari.
ANAF, prin structurile antifraudă, a inițiat acțiunea ”BALLROOM”, efectuând controale operative la societăţi care deţin spaţii cu destinaţie principală de organizare evenimente (nunţi, simpozioane, evenimente corporate etc). Principalul obiectiv de control a vizat verificarea modului de fiscalizare a sumelor încasate din închirierea spaţiului unde se desfăşoară evenimentul şi/sau prestările de servicii conexe (catering, servire băuturi, program artistic, DJ etc), se arată într-un comunicat de presă.
Astfel, în perioada 30 iunie-4 iulie 2017 au fost verificaţi 227 contribuabili, fiind aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 667.575 lei (amenzi şi confiscări), respectiv:
– s-au aplicat 108 sancţiuni contravenţionale principale (95 amenzi şi 13 avertismente), valoarea totală a amenzilor fiind de 636.441 lei;
– s-au confiscat sume (numerar), venituri ilicite şi bunuri în valoare totală de 31.134 lei, din care:
sume (numerar) în valoare de 2.344 lei;
venituri ilicite în valoare de 28.740 lei;
bunuri în valoare de 50 lei.
– s-a dispus suspendarea activităţii a 5 contribuabili.
Comercianții vor fi verificați, de astăzi, de inspectorii ANAF.
Acțiunile de control au în vedere combaterea evaziunii fiscale.
ANAF avertizează operatorii economici de la mare să se doteze cu aparate electronice de marcat şi să elibereze bonuri fiscale pentru serviciile prestate.
De asemenea, instituţia fiscală le cere turiştilor să solicite bon fiscal pentru fiecare produs cumpărat.
Turiștii sunt puși la grea încercare când vine vorba despre mâncarea de pe litoral.
Inspectorii de la Protecția Consumatorilor au verificat mai multe unități fast-food din Eforie Nord și au retras peste o sută de kilograme de produse alimentare.
Principalele deficiențe constatate au fost legate de faptul că unele dintre produsele expuse nu erau ținute corespunzător și stăteau în soare, la aproximativ 40 de grade Celsius.
În plus unii comercianți vindeau diverse tipuri de pește, dar nu menționau că acesta fusese congelat, iar consumatorii aveau impresia că este vorba despre pește proaspăt.
Toți reprezentanții unitătilor de tip fast-food de pe faleza din Eforie Nord au fost chemați la sediul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor, pentru stabilirea sancțiunilor.
Și inspectorii Antifraudă de la ANAF încep controalele pe litoral!
Comercianții vor fi verificați, de la 1 iulie.
Acțiunile de control au în vederea combaterea evaziunii fiscale.
ANAF avertizează operatorii economici de la mare, să se doteze cu aparate electronice de marcat și să elibereze bonuri fiscale pentru serviciile prestate.
De asemenea instituția fiscală le cere turiștilor să solicite bonuri pentru fiecare produs cumpărat.
Constanța și Tulcea sunt pe ultimele locuri în privința colectării banilor la bugetul de stat.
Top celor șase județe care aparțin Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi, pentru în primul trimestru al anului 2017, arată astfel:
Pe de altă parte, suma colectată la Constanța este aproape dublă față de cea a județului de reședință a D.G.F.P., Galați, și cu mult mai mare față de celelalte structuri ale A.N.A.F. Astfel, din Constanța au fost virate la bugetul de stat 560.930.000 lei.
La nivelul structurilor subordonate D.G.R.F.P. Galaţi (şase administraţii judeţene ale finanţelor publice şi Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii), totalul încasărilor bugetare se ridică la valoarea de 2.287.828.256 lei (100,10% faţă de programul definitiv de încasări).
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi a avut cea mai mare creştere a încasărilor faţă de programul stabilit de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, respectiv un procent de 107,18%.
Încasările totale ale DRV Galaţi şi structurilor vamale subordonate, pe primul trimestru al anului 2017, au fost în sumă de 738.859.407 lei, cu un procent de realizare faţă de programul stabilit de 100,07%.
Bonurile fiscale emise în data de 18 aprilie, cu o valoare de 144 de lei, au fost desemnate câștigătoare la extragerea Loteriei bonurilor.
Fondul total de premiere este de un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult o sută de premii.
După centralizarea bonurilor câstigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de o sută, va fi organizată a doua extragere.
Cererile de revendicare pot fi depuse în următoarele 30 de zile la orice administrație fiscală din structura ANAF. De asemenea, câștigătorii trebuie să depună bonurile fiscale în original și copia actului de identitate.
Inspectorii antifraudă au controlat, în cursul nopții de sâmbătă, 98 de restaurante, baruri, cluburi din zonele Centrul Vechi, Ateneu și Herăstrău pentru a verifica dacă eliberează bonuri fiscale, aplicând amenzi de circa 450.000 lei și suspendând activitatea unei firme.
În urma controalelor, ANAF a invitat pentru mâine, 22 septembrie, reprezentanții a 49 de agenți economici verificați sâmbătă noaptea, la sediul Direcției Antifraudă, pentru a găsi soluții „pentru eliminarea practicilor uzitate de aceștia, respectiv ținerea unei evidențe duble și eliberarea notelor proforme/de consum/bonurilor nefiscale în locul bonului fiscal”.
Inspectorii antifraudă au constatat că, aproape fără excepție, cei controlați eliberau note de plată/ proforme, sau bonuri nefiscale în locul bonului fiscal, existând suspiciunea întemeiată că aceștia țin evidența dublă a activității.
Astfel, aceștia au aplicat 135 de amenzi în sumă de 437.200 lei, au confiscat circa 8.000 de lei, au dat 11 avertismente, iar activitatea unui operator a fost suspendată.
Conducerea ANAF consideră că doar prin controlul amănunţit al banilor care ajung în România pe diferite căi se poate face o impozitare corectă. Astfel, potrivit unei directive de ultimă oră va fi verificată proveniența banilor pe care românii care muncesc în străinătate îi trimit acasă.
Măsura ar ajuta statul român, aflat deja într-un impas financiar, susțin inspectorii ANAF. Vizaţi sunt românii care trimit bani familiei în România. S-a decis ca, în primul rând să se verifice provenienţa acestor bani, ca apoi aceștia să fie impozitați. Decizia radicală este menită să prevină fraudele fiscale. Deși, cu siguranță, românii nu vor accepta cu ușurință această nouă iniţiativă a ANAF, aceasta va intra în vigoare de la 1 octombrie 2015.
9 constănţeni şi 10 tulceni sunt pe lista celor care vor fi verificaţi de ANAF, fiind suspectaţi că au cheltuit mai mult decât au câştigat, potrivit unuui comunicat remis de ANAF.
Este vorba de cei care au maşini de lux, depuneri semnificative în conturi bancare sau împrumuturi acordate altor persoane dar sumele respective nu se regăsesc în venitul lor declarat.
La nivel naţional, sunt vizate 313 persoane, din toate judeţele, cele mai puţine fiind în Vaslui – 2 iar cele mai multe în Ilfov – 34.
Judeţele Tulcea şi Constanţa ocupă locurile 4, respectiv 5, după numărul de persoane vizate de verificări.
Cei care deţin bunuri de mare valoare şi conturi semnificative intră în vizorul ANAF.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a demarat verificarea persoanelor fizice cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat. Este vorba despre persoanele fizice cu avere semnificativă, nejustificată de veniturile declarate.
Preşedintele ANAF- Gelu Ştefan Diaconu, susţine că personalităţi ale vieţii publice, manelişti sau cămătari, cu toţii vor trebui să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care şi-au construit averile.
Programul vizează verificarea veniturilor şi a declarării acestora începând cu anul 2011.
Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscală a anunţat că a colectat luna trecută venituri bugetare de aproximativ 20 de miliarde de lei, cu 7,2% mai mari decât în aceeaşi lună din 2014.
În primele şapte luni din 2015, ANAF a colectat cu 9 miliarde lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 5 miliarde lei peste programul de încasări prevăzut în legea bugetară.
Veniturile din Taxa pe Valoarea Adăugată au urcat cu un procent, la 4,7 miliarde de lei, în contextul unei cote reduse de TVA la alimente, de la 24 la 9%.
ANAF precizează că aceste rezultate au fost înregistrate în pofida efectului de contracţie a veniturilor din cauza unor măsuri fiscale cu impact negativ în volumul colectării, cum ar fi scăderea CAS cu 5 puncte procentuale, neimpozitarea profitului reinvestit, diminuarea taxei pe stâlp ori scăderea cotei de TVA la produsele alimentare.
Regia Autonomă de Transport Bucureşti arată marţi, într-un comunicat de presă, că a luat la cunoştinţă despre documentul emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin care s-a luat măsura indisponibilizării sumelor existente în conturile bancare ale RATB, precum şi a sumelor care urmează a fi obţinute din încasările zilnice.
Sursa citată a precizat că luni datoria înregistrată era de 272.431.800 lei, suma ce provine din taxa pe valoarea adăugată, care include şi subvenţia acordată beneficiarilor de gratuităţi şi reduceri (pensionari, elevi, studenţi), în conformitate cu Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr 139/2006, pentru perioada septembrie 2007- martie 2013.
„În prezenţ acest debit calculat de ANAF este contestat în instanţă de către RATB, aflându-se în faza de recurs”, se mai arată în comunicat.
ANAF a instituit opriri pe conturile Societăţii Române de Televiziune (SRTv) şi ale Regiei Autonome de Transport Bucureşti, pentru recuperarea datoriilor, urmând toţi marii contribuabili datornici la bugetul de staţ a anunţat marţi autoritatea.
Surse din Televiziunea Naţională spun că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a blocat, ieri, conturile Societăţii Române de Televiziune (SRTv). Motivul blocării conturilor ar fi datoriile pe care le are SRTv la bugetul de stat şi faptul că sub conducerea lui Stelian Tănase, preşedintele – director general al TVR, instituţia nu ar mai fi respectat memorandumul din 2012, prin care Guvernul a permis eşalonarea datoriilor la stat ale SRTv pe o perioadă de şapte ani.
Această situaţie, care ar putea duce la blocarea activităţii televiziunii publice, urmează să fie analizată în şedinţa de azi a Consiliului de Administraţie (CA) al TVR, conform aceloraşi surse.
Societatea Română de Televiziune a încheiat anul 2014 cu o pierdere de 81,5 milioane de lei, în condiţiile în care Televiziunea Română a avut, anul trecut, venituri totale de 544,2 milioane de lei şi cheltuieli totale de 625,8 milioane de lei, potrivit cifrelor furnizate de reprezentanţii instituţiei pe 6 aprilie, într-o conferinţă de presă la care a participat şi Stelian Tănase. În conferinţa de presă au fost prezentate cifrele din raportul SRTv pe anul trecut.
Tot atunci, reprezentanţi ai TVR au anunţat că datoriile totale ale Televiziunii Române erau, la sfârşitul anului 2014, de 700 de milioane de lei, dintre care 440 de milioane de lei la bugetul de stat. În iunie 2012, Guvernul a aprobat procedura prin care ANAF a deblocat pentru o perioadă de şase luni conturile televiziunii publice. Ulterior, în baza unui memorandum aprobat de Guvern, datoriile SRTv au fost eşalonate pe o perioadă de şapte ani.
Bonurile câștigătoare la Loteria bonurilor fiscale sunt cele din 1 iunie, care au o valoare de 509 lei.
Aceasta este prima etapă a extragerii și a avut loc ieri seară.
Dacă în urma centralizării vor fi mai mult de 100 de bonuri câștigătoare, va avea loc o nouă extragere, pentru că, potrivit legii, se acordă numai o sută de premii.
Fondul alocat acestei loterii este de 1 milion de lei, astfel că fiecare câștigător va încasa câte 10.000 de lei.
Regulamentul a fost modificat, după ce, la extragerea din aprilie, au fost aproape 18.000 de câștigători, iar premiul care a revenit fiecăruia a fost de doar 56 de lei.
Câștigătorii au la dispoziție o lună, începând de mâine, pentru a-și revendica premiile.
Cererile, împreună cu bonul fiscal câștigător și cu o copie a actului de identitate, se depun la orice administrație fiscală din structura ANAF.
După data de 9 mai, bacşişul va fi trecut pe un bon fiscal.
Ordonanţa care stabileşte modul de sancţionare a firmelor găsite în neregulă de inspectorii ANAF şi care defineşte bacşişul a fost publicată în Monitorul Oficial. Astfel, prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de către client în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de operatorii economici, precum şi restul nepreluat de client în mod voluntar.
Ospătarii le vor da clienţilor un bon fiscal separat, iar comercianţii sau prestatorii de servicii sunt liberi să decidă dacă aceste sume rămân la dispoziţia lor sau le vor fi distribuite angajaţilor.
Liberalii consideră că guvernul descurajează turismul românesc prin măsura impozitării bacşişurilor.
Alături de întârzierea aplicării legii voucherelor de vacanţă, fiscalizarea sumelor plătite benevol în plus de clienţii localurilor va aduce mari prejudicii încă de la începerea sezonului estival, susţine deputatul PNL de Constanţa Mihai Tararache.
Mihai Tararache: „Nu este altceva decât o nouă taxă în turism. Duce la scăderea veniturilor angajaţilor şi duce la creşterea costurilor operatorilor, cu toate acele prevederi, cu registrul unic când trebuie angajatul să vină să declare la începutul zilei. Eu mă întreb ce fac acele restaurante sau alte afaceri care au câteva zeci de angajaţi, că se face o coadă dimineaţa, fiecare să declare banii”.
Impozitarea bacşişurilor nu este apreciată nici de reprezentanţi ai contabililor, care acuză dificultăţi de gestionare, sau de reprezentanţi ai ospătarilor şi chelnerilor.
Conform noilor prevederi, proprietarul afacerii va putea decide destinaţia acestor sume suplimentare. Patronatele din turism susţin în schimb modificarea legislaţiei, pe care, de altfel, au solicitat-o încă de acum un an.
Ei cred că astfel nu vor mai avea atât de multe probleme la controalele fiscului, care a închis recent numeroase localuri din cauza banilor găsiţi în plus.
Cifra plasează judeţul Constanţa pe locul 4 pe ţară, după Bucureşti, Bihor şi Parhova, la cele mai multe salarii minime. Doar 4% dintre angajaţii din România au salarii de peste 5.000 de lei pe lună, potrivit datelor de la Inspecţia Muncii.
Majoritatea dintre aceştia lucrează în Bucureşti, capitala fiind urmată, la mare distanţă de judeţele Ilfov, Cluj şi Timiş. Aproape 30% din angajaţii României sunt plătiţi cu minimul pe economie.
Peste 80 de mii de constănţeni câştigă între salariul minim şi salariu mediu şi puţin peste 3.500 de constănţeni au peste peste 5.000 lei pe lună.
Mihai Daraban, presedintele Camerei de Comert a Romaniei a declarant ca Judeţul Constanţa nu a atras, în 2014, nici o investiţie. In plus, datele ANAF arata ca – „Judeţul Constanţa, sub actuala administraţie de 14 ani, a ajuns de pe locul al doilea în anul 2001, pe locul 7 la nivel national in privinta valorificarii oportunitatilor de dezvoltare economica.”
Timișoara: a câștigat la Loteria Bonurilor după ce a jucat la pariuri sportive!
Publicat de Andrei Cretoiu,
15 aprilie 2015, 07:35 / actualizat: 15 aprilie 2015, 9:29
Un tânăr din Sânnicolau Mare, județul Timiș, are nu mai puțin de 13 bonuri fiscale din data de 7 februarie, de câte 6 lei. Robert Hrișcu a primit bonurile după ce a jucat la pariuri sportive, iar acum se numără printre câștigătorii primei ediții a Loteriei Bonurilor Fiscale.
Tânărul mărturisește că a sperat să câștige la prima loterie a bonurilor, dar că nu poate ști ceva face cu banii întrucât nu va fi o sumă prea mare.
Toate bonurile de cumpărături cu valoarea de 6 lei emise la data de 7 februarie sunt câştigătoare. Oricine are un bon cu aceste date îşi poate revendica premiul până la 13 mai inclusiv, de la orice administraţie din structura ANAF, informează Rador. (Foto: Facebook)
Cetăţenii din Bucureşti şi Ilfov pot afla, acum, de pe internet, care este situaţia lor fiscală. Programul on line al ANAF va fi extins de anul viitor în toată ţara, inclusiv pentru persoanele juridice. Utilizatorii se vor înregistra pe site-ul ANAF cu datele personale şi cu numărul de înregistrare a ultimei decizii de impunere.
Ministrul finanţelor a adăugat că în termen de zece zile va fi promovat şi un act normativ care să creeze cadrul legal pentru plata cu cardul a taxelor şi impozitelor atât online, cât şi la ghişeu. Implementarea acestui sistem ar urma să dureze însă între şase luni şi un an.
Declaraţia a fost făcută de edilul Constanţei la sediul Poliţiei Judeţene unde trebuie să se prezinte în fiecare săptămână. Radu Mazăre a precizat că ANAF i-a blocat conturile pentru toate amenzile pe care le-a primit Primăria de-a lungul timpului, în procesele avute, în valoare de 700.000 de lei.
Primarul Constanţei a mai spus că o situaţie similară a avut loc şi în urmă cu doi ani.
Radu Mazăre se află sub control judiciar într-un dosar privind retrocedările unor terenuri.
