Ovidiu Raețchi: Marea Neagră este o prioritate zero pentru Alianța Nord-Atlantică, pentru că Alianța e una cu caracter defensiv, iar Marea Neagră e vizată de un război de agresiune, însoțit de încercări de a modifica granițele

Publicat de Gabriel Stan, 12 decembrie 2022, 14:03

La „Subiectul săptămânii” aducem în atenția dumneavoastră concluziile ministerialei NATO desfășurată săptămâna trecută la Bucureşti, primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe flancul estic, după agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Vă invităm să ascultați un fragment din emisiunea „Euroatlantica”, difuzată joi seara, la Radio România Actualități.

Invitații lui Radu Dobrițoiu au fost Ovidiu Raețchi, preşedintele Centrului Euroatlantic pentru Reziliență, și Ion Petrescu, colonel în rezervă, analist militar, fost director al trustului de presă al Armatei.

Radu Dobrițoiu (realizator): Ce mesaj transmite alegerea Bucureștiului pentru această reuniune?

Ovidiu Raețchi: Sunt două mesaje. În primul rând, în mod evident, este sprijinul față de partenerii ucraineni, care a fost subliniat și care a fost dezbătut în detaliu de-a lungul zilelor reuniunii ministeriale.

În mod evident, este și un semnal în raport cu importanța României în acest flanc, pentru că, dacă te uiți la linia celor trei mări dinspre estul Europei, adică de la Baltica la Marea Neagră și la Adriatică, vei înțelege imediat de ce e Marea Neagră este o prioritate zero pentru Alianța Nord-Atlantică, astăzi; pentru că Alianța e una cu caracter defensiv și pentru că Marea Neagră e, în acest moment, vizată de un război de agresiune, însoțit de încercări de a modifica granițele.

Iar dacă flancul baltic a fost deplin consolidat, ca efect nescontat, dacă în sud, la Adriatică, există, sigur, încercări de destabilizare hibridă, dar nu se poate vorbi de o agresiune directă din rațiuni geografice, Marea Neagră este direcția care trebuie stabilizată și protejată, iar România a reprezentat promotorul strategic al acestei idei încă după ocuparea și anexarea ilegală a Crimeei.

Noi am pledat pentru o pondere egală a prezenței înaintate NATO la Marea Neagră, în raport cu Baltica. Și iată că istoria ne dă dreptate, în ideea că, dacă Federația Rusă simte o anumită vulnerabilitate într-o zonă, acolo își va concentra eforturile. Or, la Marea Neagră avem Ucraina, avem Moldova cu Transnistria, cu Găgăuzia, avem Georgia.

Toate aceste idei au fost formulate de România, care, politic, a fost, este și va fi actorul de la Marea Neagră cu cel mai puternic discurs pro-NATO și al creșterii prezenței NATO, iar opțiunea pentru București a fost o consecință.

Radu Dobrițoiu (realizator):  Domnule colonel Ion Petrescu, pe palierul militar s-a discutat de Ucraina. Ce concluzii putem trage după reuniunea de la București? Cât de importantă este Ucraina, rezistența Kievului în strategia de securitate a NATO?

Ion Petrescu: Au fost la București voci care au perceput această reuniune de-o manieră, pe care aș caracteriza-o cu eleganță, bazată pe lipsă de informație. Sigur că toți cei care au participat la această reuniune a miniștrilor de externe ai NATO știau că principala problemă rămâne Ucraina.

Ucraina, din perspectiva faptului că și-a propus, anul viitor, așa cum zicea președintele Zelenski, să-și elibereze toate teritoriile, inclusiv Donbasul, Ucraina de Sud și Crimeea, un obiectiv extrem de ambițios, în condițiile în care, așa cum declara președintele Putin, Rusia rămâne cu trupe în Ucraina și își apără interesul național acolo.

La momentul când difuzați emisiunea, sunt 125.000 de mobilizați trimiși de Kremlin în sprijinul forțelor destinate inițial pentru operațiunea militară specială pe teritoriul statului ucrainean și se preconizează ca restul, până la 300.000, să fie trimiși după terminarea perioadei de instruire, probabil înainte de data de 1 martie.

De aceea, această voce unitară a miniștrilor de externe aliați a contat foarte mult, deoarece aici nu e vorba doar de simple declarații, ci de o bifare a unor angajamente anterioare, care încep de la livrarea de armament, cum procedează Statele Unite al Americii, Marea Britanie, până la alte modalități de ajutorare a statului ucrainean, greu încercat în această iarnă de bombardamentele cinice ale Federației Ruse și care va primi, cu recunoștință, toate aceste generatoare pe care o serie de state europene le-au pregătit; le trimit pe calea aerului pentru a ajuta populația ucraineană greu încercată de acest război dus pe frontul de est.

Alexandru Grumaz: “Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite sunt la cel mai jos nivel de când au fost stabilite, în pragul de a închide ambasadele din cele două state…”

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 12:12

Cristian Dumitrașcu (realizator): Subiectul săptămânii a fost fără îndoială vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin. La telefon se află în direct cu noi analiştii militari Alexandru Grumaz și Radu Tudor.

Aş începe cu dumneavoastră, domnule Radu Tudor. Declarația șefului Pentagonului a fost un răspuns chiar la întrebarea pe care dumneavoastră i-ați adresat-o în cadrul conferinței de ieri.

Radu Tudor (analist militar): E adevarat, e un privilegiu să poți adresa o întrebare șefului Pentagonului, care nu vine atât de des la București; şi reconfirmarea angajamentului american pentru apărarea teritoriului și populației României în interiorul Alianței Nord-Atlantice, odată cu protejarea teritoriilor și populațiilor tuturor statelor membre NATO, este cel mai bun mesaj pe care îl puteam primi. Să nu uităm că se vorbește în mod nejustificat de o dezangajare a Statelor Unite în Europa de Est…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aşa este!

Radu Tudor (analist militar): Nimic mai fals! În România se află cea mai importantă investiție militară americană de la terminarea Războiului Rece. Elementele scutului…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Baza de la Deveselu, sigur.

Radu Tudor (analist militar): Da, elementele scutului antirachetă, care este în momentul de față sub comanda NATO a însemnat o investiţie de un mliard de dolari în România, nici mai mult, nici mai puțin.

Se derulează alte proiecte sub egida EDA – European Defense Initiative, un proiect de 7 miliarde de dolari aprobat de Congresul american, în România se investesc 300 de milioane de dolari în bazele de la Câmpia Turzii şi Kogălniceanu.

Şi cred că această vizită esențială demonstrează că angajamentul Statelor Unite este deplin în NATO, este subliniată din nou esenţa Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite și avem nevoie de asigurări ferme în contextul în care noi suntem aici pe flancul de est, simțim cel mai puternic vântul rece care vine de fiecare dată de la Moscova și cred că România este într-un moment fast al istoriei sale militare și de securitate, cred că lucrul acesta ar trebui marcat, prin atâtea nevoi, frustrări și supărări pe care le avem în alte domenii, dar măcar din această perspectivă e pace, e securitate în România, şi nu e puțin lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Susţineţi că este un mment fast și este opinia dumneavoastră de jurnalist și analist militar.

Am să trec la domnul Alexandru Grumaz, ca fiind cunoscător al organizației militare în general, dar și a celei americane în special, ați fost, ca militar de carieră, unul din interior, ca să spun așa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declarațiile oficiale are un caracter normal credeți, dar şi a celei americane în special. Aţi fost, ca militar de carieră, un om din interior, ca să spun aşa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declaraţiile oficiale? Are un caracter normal, credeţi, al unei vizite care face parte dintr-un turneu premergător reuniunii de la Bruxelles ori este și altceva la mijloc?

Alexandru Grumaz (analist militar):  Nu, am să vă spun exact ceea ce a declarat Austin. El şi-a caracterizat opririle planificate în Georgia, Ucraina și în România ca un efort de a liniști și de a recunoaște munca pe care fiecare națiune a dedicat-o misiunilor NATO, în special în Afganistan.

Georgia şi Ucraina, ştim foarte bine, nu sunt membre NATO, dar au participat la misiunea afgană. Călătoria i-a fost, de asemenea, un răspuns, cum a spus şi Radu Tudor, un răspuns inconfundabil la intensificarea agresiunii ruse în regiune.

De fapt vreau să spun că vedem o realinierea acțiunilor americane în flancul estic. Nuland merge la Moscova, a avut două zile întâlniri la Moscova cu reprezentanți din cercul interior al puterii, ai lui Putin, dar și cu reprezentanți de la Departamentul de Stat.

De fapt, vizita lui Nuland acolo, ca şi vizita lui Austin, sunt două elemente extrem de importante. Vizita lui Nuland este urmare a discuţiei de la Geneva dintre Vladimir Putin și președintele Biden. Deci au discutat despre armamente, au discutat despre diplomație.

Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite, atenție, sunt la cel mai jos nivel de când aceste relații au fost stabilite, sunt în pragul de a închide ambasadele din cele două state pentru că nu mai primesc vize diplomații care sunt în statele respective de la Departamentul de Stat și de la Ministerul de Externe.

Şi mai e un lucru, la Varşovia a avut loc Warsaw Security Forum, o chestie extraordinar de importantă cu participarea generalului David Petraeus şi a tuturor miniștrilor din flancul estic.

Acolo s-a discutat despre creșterea numărului de militari americani în flancul estic. Dar Petraeus a spus un lucru foarte interesant, şi cu permisiunea dvs cu asta închei, am să citez: „Există un spectru aici, privind retragerea SUA din Afganistan, care va bântui relaţia SUA – Uniunea Europeană şi celelate relaţii ale noastre din întreaga lume”.

Deci o viziune asupra faptului că momentul Afganistanului are implicații în ceea ce se întâmplă astăzi. De fapt, unul din punctele de la Bruxelles ale discuţiei miniştrilor Apărării este Afganistanul şi modul în care ne putem apăra de o reacție a teroriștilor care îşi vor baza structurile de comandă în Afganistan.