Reglementarea fluxului liber al datelor fără caracter personal

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 septembrie 2017, 10:44

Comisia Europeană a propus marți, 19 septembrie, un nou set de norme pentru reglementarea fluxului liber al datelor fără caracter personal, ce vor permite stocarea și prelucrarea acestora pe întreg teritoriul Uniunii, ceea ce va contribui la stimularea competitivității companiilor europene și la modernizarea serviciilor publice, eliminându-se astfel restricțiile legate de localizarea datelor.

Andrus Ansip, vicepreședintele pentru piața unică digitală,  a declarat: „Economia digitală a Europei este încă puternic divizată de-a lungul unor delimitări naționale închise. Acest lucru frânează creșterea globală a sectorului digital în Europa. Propunerea noastră, împreună cu normele de protecție a datelor cu caracter personal din UE, va permite libera circulație a tuturor tipurilor de date în cadrul pieței unice. Fluxul liber de date va favoriza, în cazul IMM-urilor și start-up-urilor, dezvoltarea unor noi servicii inovatoare și intrarea pe noi piețe.”

Un cadru clar, cuprinzător și previzibil va contribui la o piață mai competitivă și mai integrată la nivel european pentru serviciile de stocare și de prelucrare de date. Propunerile prevăd:

• principiul fluxului transfrontalier liber al datelor fără caracter personal, statele membre nemaiputând impune organizațiilor obligația de a stoca sau de a prelucra datele în interiorul frontierelor naționale, singurele restricții fiind legate de siguranța publică;
• principiul disponibilității datelor pentru controlul reglementar, autoritățile competente putându-și exercita dreptul de acces la date indiferent de locul de stocare sau prelucrare a acestora pe teritoriul UE;
• dezvoltarea unor coduri de conduită la nivelul UE, pentru a elimina obstacolele care împiedică atât trecerea de la un furnizor de servicii de stocare în cloud la altul, cât și transferul datelor înapoi către sistemele informatice ale utilizatorilor.

Noile norme vor spori securitatea juridică și vor favoriza un climat de încredere pentru companii și organizații și vor deschide calea către o piață unică veritabilă în domeniul stocării și prelucrării datelor, favorizându-se astfel dezvoltarea unui sector european al serviciilor de tip cloud competitiv, sigur și fiabil și la scăderea prețurilor pentru utilizatorii serviciilor din domeniu.

Comisia Europeană propune noi norme de protecție a vieții private pentru toate comunicațiile electronice

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 ianuarie 2017, 17:31

92 % dintre cetățenii europeni confirmă că este important ca email-urile și mesajele lor online să rămână confidențiale. Cu toate acestea, actuala Directivă Europeană asupra confidențialității comunicațiilor electronice se aplică numai operatorilor de telecomunicații tradiționale.

În condițiile în care comunicațiile  electronice pot dezvălui informații extrem de sensibile despre o persoană sau despre afaceri, protejarea datelor este esențială pentru încrederea consumatorilor.

Andrus Ansip, vicepreședintele responsabil de piața unică digitală: ”Dacă dorim să folosim eficient informațiile, fiecare dintre noi  trebuie aibă încredere că datele personale sunt protejate. Acesta este motivul pentru care Comisia propune noi norme privind protecția vieții private și a informațiilor electronice, pentru cetățeni și  pentru mediul de afaceri. Propunerea noastră se bazează pe cele mai înalte standarde ale Regulamentului general privind protecția datelor, adoptat anul trecut.”

Protecția vieții private va fi garantată atât în ceea ce privește conținutul, cât și metadatele provenite din comunicațiile electronice, de exemplu, timpul și locul unui apel. Ambele au o componentă înaltă de confidențialitate și, în acord cu normele propuse, va fi necesar caracterul anonim, dacă utilizatorii nu și-au dat consimțământul, cu excepția cazului în care aceste date sunt necesare, de exemplu, pentru facturare.

Andrus Ansip: ”Propunerea noastră va garanta confidențialitatea, atât pentru conținut cât și pentru metadatele derivate din comunicațiile electronice – de exemplu, ora și locația unui apel. Oamenii vor avea întotdeauna dreptul de a spune „da” sau „nu” atunci când este vorba de utilizarea datelor personale.  Acest lucru se aplică indiferent dacă este vorba despre conținutul mesajelor sau despre informațiile suplimentare. Și același lucru este valabil și pentru accesul la informațiile stocate în propriile dispozitive mobile.”

Noile propuneri interzic comunicațiile electronice nesolicitate, realizate prin orice mijloace, de exemplu prin e-mail-uri, SMS-uri și, în principiu, și prin apeluri telefonice, dacă utilizatorii nu și-au dat consimțământul.

Andrus Ansip: ”Consimțământul utilizatorului este de o importanță capitală. Noile noastre reguli nu se vor aplica doar la serviciile tradiționale, cum ar fi cele de voce sau SMS-uri,ci și la serviciile de comunicații bazate pe internet sau oricare alte servicii electronice care permit comunicarea.”

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să lucreze rapid și să adopte aceste propuneri până la data de 25 mai 2018.

Festivalul filmului European poposeşte în acest weekend la Cluj

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 mai 2016, 10:30

După Bucureşti şi Baia-Mare, Festivalul filmului European poposeşte în acest weekend la Cluj. Ediţia este una aniversară: se-mplinesc două decenii de la debutul acestei manifestări anuale, născut ca proiect al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi preluat din 2007 de Institutul Cultural Român.

Cinematografia europeană aniversează şi ea. Un sfert de secol de existenţă a programului MEDIA

Festivalului Filmului European va demara la Cluj cu o proiecţie din cadrul secţiunii speciale Shakespeare 400, şi anume Maxine Peak as Hamlet, în regia lui Margaret Williams.

Cinefilii clujeni vor mai putea viziona în această secţiune dedicată aniversării a 400 de ani de la moartea marelui dramaturg englez, filmul lui Derek Jarman, intitulat Conversaţia angelică.

Laureata premiului LUX pe 2015, Mustang, drama regizorului Deniz Gamze Ergüven va figura în programul celei de-a treia zile a festivalului.

Fiul lui Saul, actualmente probabil cea mai cunoscută şi populară peliculă europeană pe plan local, distinsă cu premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, avându-l printre protagonişti pe actorul Teatrului Maghiar de Stat Molnár Levente, nu figurează în oferta clujeană a festivalului, probabil pentru că rulează aproape constant de la premiera sa din martie.

Filmul regizorului Nemes Jeles László este una din marile realizări ale cinematografiei europene, finanţată prin MEDIA, program care împlinește în acest an un sfert de secol de existenţă. Din 1991, anul demarării, acest program a investit aproape 2,5 miliarde de euro în creativitatea europeană şi cultivarea diversităţii culturale.

Andrus Ansip, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil cu piaţa unică digitală:

“În acest sfert de secol MEDIA a contribuit la formarea a mai mult de 20.000 de producători, regizori şi scenarişti. Finanţarea este vitală pentru crearea unor filme sau opere audio-vizuale de calitate. Programul MEDIA a oferit în toţi aceşti ani suportul financiar pentru realizarea a mai bine de 2000 de filme şi seriale de televiziune europene, precum şi a altor proiecte. MEDIA se mândreşte cu faptul că reuşeşte să popularizeze industrii cinematografice din ţări mai mici pe propriile pieţe şi peste hotare. Să nu uităm de recentul exemplu al peliculei Fiul lui Saul, câştigătoare a Oscarului pentru cel mai bun film străin!”

Din 1991 şi până acum un total de 40 de filme artistice cofinanţate prin programul MEDIA au fost distinse cu Palme d’Or, sau premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul de la Cannes.

Succesul nu se limitează la Europa. Ultimele patru Oscaruri pentru cele mai bune filme străine au fost câştigate de pelicule europene realizate cu sprijinul MEDIA: Amour, La Grande Bellezza, Ida şi Fiul lui Saul.

În acest an 11 filme cofinanţate prin acest program au primit în total 18 nominalizări la diverse categorii ale premiilor Oscar.

În exerciţiul financiar 2014-2020 mai mult de jumătate din resursele alocate programului Europa Creativă, adică în jur de 818 milioane de euro revin subprogramului MEDIA.

A 25-a aniversare a Programului MEDIA sărbătorită la Cannes

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 mai 2016, 10:30

Festivalul de film de la Cannes de anul acesta reprezintă o excelentă ocazie pentru a sărbători cea de a 25-a aniversare a Programului MEDIA, programul de sprijin al UE pentru industria audiovizuală europeană.

Programul MEDIA a jucat un rol major pentru a sprijini filmele europene să ajungă în faţa unui public nou, din alte ţări decât cea de origine.

În ultimii 25 de ani, 40 de filme finanţate din programul MEDIA au primit Palme d’Or, Premiul pentru cel mai bun regizor sau Marele premiu.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip – prezent anul acesta la Festivalul de film de la Cannes – a discutat în cadrul unui simpozion despre realizările programului MEDIA şi a subliniat modul în care UE poate oferi un sprijin important sectorului audiovizual, care angajează peste 1,3 milioane de persoane în UE.

Andrus Ansip, vicepreşedinte pentru piasţa unică digitală, a declarat: “Normele UE despre care vorbim datează din anul 2007.  Astăzi, transmisiile TV, cele video la cerere şi platformele de partajare video se încadrează în reguli diferite. Este timpul să le actualizăm pentru a reflecta noile realităţi on-line şi  lumea digitală aflată în permanentă schimbare. Iar aici ne referim şi la crearea unui mediu concurenţial echitabil. Propunerea noastră va aduce o mai mare flexibilitate regulilor de publicitate, de susţinere şi promovare a creaţiei europeane.”

Strategia privind piaţa unică digitală a UE cuprinde măsuri care să stimuleze sectoarele cultural şi creativ din Europa şi să îi sprijine pe realizatorii de film şi pe creatorii de conţinut audiovizual să îşi prezinte operele în faţa unui public mai larg.

Programul MEDIA se adaptează în permanenţă la nevoile sectorului – astfel încât, în luna iunie va fi lansat un mecanism de garantare în valoare de 121 de milioane de euro pentru sectoarele cultural şi creativ, care va fi accesibil proiectelor audiovizuale.

Iar până la sfârşitul anului, Comisia Europeană va prezenta noi măsuri privind drepturile de autor şi de combatere a pirateriei.

Comisia Europeană a pus la dispoziţia companiilor un ghid care stabileşte reguli în privinţa transferului transatlantic de date personale

Publicat de Monica Slavici, 9 noiembrie 2015, 09:49

În ce context apare acesta, ne explică Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM.

Europa are nevoie de un nou acord cu Statele Unite prin care datele personale transferate în scopuri comerciale peste Ocean să fie protejate.
Timp de 15 ani, transferurile transatlantice de date au fost sub incidenţa unui cadru de reglementări numit Safe Harbour. Acesta însă şi-a dovedit ineficienţa în mai multe cazuri, cel mai recent fiind înregistrat la începutul acestei luni.
În acest context, Comisia Europeană doreşte să finalizeze rapid noul acord.
Vicepreşedintele Comisiei Andrus Ansip a anunţat un termen posibil:
„ Vreau să reasigur cetăţenii şi consumatorii că datele lor sunt protejate. Cred că Europa şi Statele Unite au la îndemână instrumentele care să permită un nou acord în trei luni”
Şi comisarul pentru Justiţie, Vera Jourova a subliniat necesitatea parafării urgente a acestui acord:
„ Pentru aceasta le cer partenerilor americani să ia măsurile necesare pentru stabilirea acestui nou acord, unul care să conţină limitări ale accesului la date guvernamentale şi măsuri de siguranţă necesare inclusiv control judiciar.”
În așteptarea noului acord, Comisia a publicat un ghid care să ajute companiile să continue în această perioadă de tranziţie transferul de date personale spre SUA.
Datele personale se referă la toate informațiile care permit identificarea unui individ, precum nume, fotografie, amprentă sau număr de asigurări sociale.

Europenii vor putea face comerţ online de oriunde s-ar afla

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2015, 10:00

Se spune că internetul a devenit un mod de viaţă, fără de care mulţi nici nu concep să trăiască. Jumătate din populaţia României foloseşte internetul, însă doar 17% dintre cetăţeni îşi fac cumpărăturile din faţa calculatorului. Cifrele sunt însă mici faţă de Uniunea Europeană, unde peste 60% cumpără bunuri şi servicii online. Românii se feresc să plătească online de teamă să nu le fie furate datele de pe cardul bancar sau să nu primească ce au comandat.

Pentru a răspunde acestor preocupări, Comisia Europeană a adoptat o strategie privind piaţa unică digitală care cuprinde măsuri clare. Se doreşte în primul rând facilitarea comerţului transfrontalier, protecţia consumatorilor şi datelor cu caracter personal.

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip:

Digitalizarea a schimbat lumea în care trăim. Piaţa internă nu funcţionează aşa cum ar trebui şi trebuie să schimbăm lucrurile, să sprijinim crearea locurilor de muncă, dar şi creşterea. Piaţa unică digitală vine cu soluţii în acest sens, atât pentru cetăţeni cât şi pentru mediul de afaceri. Aş dori ca oamenii să poată cumpăra ca şi acasă, iar companiile să vândă ca şi cum ar fi acasă, să folosească piaţa unică digitală pentru a se dezvolta şi nu pentru a pleca. Strategia privind piața unică digitală cuprinde acțiuni specifice care urmează să fie întreprinse până la sfârșitul anului viitor. Strategia nu este linia de sosire, ci punctul de plecare.

Strategia privind piața unică digitală mai prevede servicii de coletărie mai eficiente şi accesibile ca preţ. În prezent, 62 % din companiile care încearcă să vândă online afirmă că o barieră în acest sens o reprezintă costurile de livrare prea ridicate. Se doreşte ca o persoană să poată cumpăra online de oriunde.

Comercianții nu vor mai putea să refuze nejustificat accesul consumatorilor la un site din cauza zonei geografice unde aceștia se află sau să îi redirecționeze către un magazin local cu prețuri diferite. Comisia Europeană este de părere că o astfel de practică este discriminatorie.

O piaţă unică digitală este mai mult decât necesară deoarece acum cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au legislaţii diferite. De asemenea o piaţă unică digitală pe deplin funcţională ar putea să contribuie cu 415 miliarde de euro pe an la economia europeană.

Comisia Europeană a adoptat planurile privind crearea unei pieţe unice digitale

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 mai 2015, 11:45

Comisia Europeană a adoptat planurile detaliate privind crearea unei pieţe unice digitale, stabilind 16 acţiuni esenţiale, grupate în 3 piloni, pe care Comisia le va întreprinde până la sfârşitul anului 2016

Strategia pieţei digitale unice îşi propune să urgenteze încheierea negocierilor între statele membre privind normele comune pentru protecţia datelor şi reformarea pieţei telecomunicaţiilor de pe teritoriul Uniunii Europene.

Obiectivul pieței unice digitale constă în trecerea de la 28 de pieţe naţionale la una singură. O piaţă unică digitală pe deplin funcţională ar putea să contribuie cu 415 miliarde euro pe an la economia UE şi să creeze sute de mii de noi locuri de muncă.

Andrus ANSIP, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil cu piaţa unică digital

Digitalizarea a schimbat mediul în care trăim. Piaţa internă nu funcţionează cum ar trebui. Este nevoie de schimbare, de crearea a noi locuri de muncă şi de creştere economică. Piaţa digitală unică oferă soluţii pentru oameni şi întreprinderi. Programul nostrum este ambiţios, dar Europa va beneficia astfel de avantajele unui viitor digital. Oamenii şi companiile vor profita pe deplin de piaţa internă a Europei. Iniţiativele trebuie să fie livrate rapid pentru a ajuta la crearea de noi locuri de muncă şi creşterea economică. Strategia este punctul nostru de plecare, nu de sosire.

Strategia privind piaţa unică digitală care a fost adoptată de Comisia Europeană are la bază trei piloni:

• un acces mai bun al consumatorilor şi al întreprinderilor la bunuri şi servicii digitale în întreaga Europă;
• crearea condiţiilor de concurenţă echitabile pentru dezvoltarea reţelelor digitale şi a serviciilor inovatoare şi, cel de-al treilea pilon
• valorificarea la maximum a potenţialului de creştere al economiei digitale

Oportunităţile oferite de internet sunt de multe ori limitate de frontierele naţionale

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 martie 2015, 10:10

Oportunităţile oferite de internet, în condiţiile în care tehnologia digitală face parte din viaţa de zi cu zi, sunt de multe ori limitate de frontierele naţionale. Zilnic, oamen şi companii din Uniunea Europeană se confruntă cu geo-blocarea sau ineficienţa livrării coletelor transfrontaliere.

Europa nu poate fi în fruntea revoluţiei digitale cu un mozaic de 28 de norme diferite pentru serviciile de telecomunicaţii, drepturile de autor, securitatea IT şi protecţia datelor.

Comisia Juncker îşi propune să elimine aceste obstacole şi să creeze o piaţă digitală unică şi a stabilit principalele domenii de acţiune atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi.

Andrus Ansip, vicepreşedintele al CE responsabil pentru piaţa digitală unică a declarat că Europa ar trebui să beneficieze pe deplin de era digitală

„Internetul pare să nu aibă graniţe, dar astăzi se loveşte de graniţele naţionale. Standardele şi sistemele trebuie să fie unitare. Nu avem deocamdată o piaţă digitală unică în Europa. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea să aleagă liber dincolo de frontierele online. Companiile trebuie să fie ajutate să se dezvolte în întreaga UE, să se miste liber. În secolul 21 aceasta situaţie este absurdă.”

Au fost stabilite trei domenii principale pe care Comisia se va concentra în timpul acestui mandat: îmbunătăţirea accesului consumatorilor şi companiilor la bunuri şi servicii digitale, modelarea mediului pentru reţelele şi serviciile online şi crearea unei economii digitale care să asigure competitivitatea Europei.