Angajații vor avea încă două zile libere plătite, în 6 și 7 ianuarie. Camera Deputaților a adoptat astăzi proiectul legislativ prin care Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul devin sărbători legale.
Marea majoritate a votat pentru, dar au fost şi parlamentari care nu au susținut inițiativa legislativă.
Proiectul a fost adoptat și de Senat. Actul normativ va fi transmis președintelui pentru promulgare.
Anul acesta, salariații au, legal, pe lângă concediul de odihnă, încă 15 zile libere, dintre care unele au fost consumate în ianuarie.
Aproape 8 angajați din 10 ar vrea să lucreze doar 4 zile pe săptămână, dar mai mult de jumătate dintre ei se tem de un program zilnic de 10 ore, aceasta este concluzia unui sondaj realizat de o platformă online de recrutare.
Săptămâna de lucru de 4 zile este o propunere de lege pentru piața muncii și se conturează drept o posibilă soluție de flexibilizare a muncii. În acest context, 78% dintre angajați sunt deschiși să lucreze doar 4 zile pe săptămână și cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, arată sondaj.
Pe de altă parte, 55% dintre angajați se tem de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.
Aproape 71% dintre angajați consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent și activității lor.
Chiar dacă 3 din 4 angajați înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd și multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică și fizică (68%), creșterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) și diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).
Jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcționarea companiei lor cu un program de 4 zile pe săptămână în forma propunerii legislative (10 ore/zi) și 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile.
Sondajul a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.
Prefectura Constanţa a informat că Spitalul Clinic de Boli Infecţioase (SCBI), unitate unde la începutul lunii trecute a avut loc un incendiu soldat cu pacienţi decedaţi, ar putea fi redeschis, cel puţin parţial, în luna decembrie.
„În ceea ce priveşte Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, reprezentanţii Primăriei Constanţa estimează că, în luna decembrie, unitatea medicală ar putea fi redeschisă, cel puţin parţial. De asemenea, aceştia au transmis că astăzi, 01.11.2021, a fost depus proiectul tehnic la ISU ‘Dobrogea’ Constanţa, urmând ca în cel mai scurt timp să fie eliberate avizele necesare. Concomitent, se lucrează la expertiza tehnică a clădirii, precum şi la refacerea circuitelor şi a instalaţiilor electrice, astfel încât clădirea să prezinte o siguranţă absolută în exploatare”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Instituţia Prefectului.
În urma discuţiei deschise de reprezentanţii federaţiilor sindicale privind situaţia angajaţilor din spital, managerul interimar al SCBI a informat că, în acest moment, 40 dintre angajaţi sunt detaşaţi la diverse unităţi medicale pe o perioadă de trei luni.
Alţi 95 de angajaţi sunt detaşaţi pe o perioadă de 30 de zile, care va fi prelungită în urma demersurilor realizate împreună cu managerii unităţilor sanitare din judeţ şi cu DSP Constanţa.
Peste şase din zece angajaţi români spun că nu au în prezent un plan pentru suplimentarea veniturilor când vor fi pensionari, bazându-se strict pe banii pe care îi vor încasa din pensia de stat, arată datele unui sondaj desfăşurat de o platformă de recrutare online.
Astfel, doi din zece salariaţi afirmă că vor continua cu siguranţă să lucreze, chiar şi doar part-time, iar alţi şase din zece iau în calcul această posibilitate, conform sondajului.
Cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că ar trebui să aibă economii de până la 150.000 lei (30.000 euro) la momentul ieşirii la pensie, pentru a avea o bătrâneţe lipsită de griji financiare.
Alţi 33% spun că ar trebui să aibă deoparte între 175.000 şi 300.000 lei (60.000 de euro), 15% ar vrea să aibă economii spre suma de 500.000 lei (100.000 euro), iar restul de 5% – peste acest prag.
Totuşi, peste jumătate dintre respondenţi ar vrea să poată economisi lunar între 250 şi 500 lei, 28% – între 500 şi 750 lei, 13% – între 750 şi 1.000 lei, iar 5% – peste 1.000 lei.
Principalele criterii pe care le vor lua în calcul la căutarea unui job sau domeniu nou sunt: un salariu mai mare (67%), siguranţa locului de muncă (39%), mai multă stabilitate (32%), posibilitatea de a lucra de acasă (31,5%), mai mult timp liber (29,5%).
Sondajul a fost efectuat în perioada 1 – 20 august, pe un eşantion de 920 de utilizatori de internet din România.
Şapte angajaţi ai Teatrului de Balet din Sibiu sunt infectaţi cu noul coronavirus şi alte 58 de persoane cu care au intrat în contact se află în carantină.
„Vă informăm că în ceea ce priveşte situaţia epidemiologică în cadrul Casei de Cultură a Municipiului Sibiu – Teatru de Balet Sibiu, în urma raportului anchetei epidemiologice, înaintat de Direcţia de Sănătate Publică Sibiu, în prezent a fost identificată evoluţia unui focar de infecţie, format din 7 persoane testate pozitiv.
Focarul a fost identificat în data de 03.08.2020, iar până în prezent un număr de 6 persoane au fost internate: 2 la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu şi 4 la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu. În urma anchetei au fost identificaţi un număr total de 58 de contacţi, dintre care 32 sunt contacţi de serviciu, iar 26 sunt contacţi de familie”, informează Prefectura Sibiu.
Potrivit sursei citate, balerinii trebuie să evite scenele care implică „un număr mare de persoane pe o suprafaţă restrânsă şi scenele cu contact direct apropiat îndelungat”.
„În ceea ce priveşte măsurile dispuse de DSP Sibiu, s-au plasat în carantină la domiciliu cei 58 de contacţi, s-a efectuat dezinfecţia spaţiilor de repetiţii, precum şi a întregii Case de Cultură, s-a solicitat un plan din partea unităţii cu privire la modalităţile e prevenire şi control a răspândirii virusului SARS-CoV-2, astfel că s-au restricţionat scenele care implică un număr mare de persoane pe o suprafaţă restrânsă şi se evită scenele cu contact direct apropiat îndelungat.
Utilizarea duşurilor este interzisă iar efectuarea coafurii şi machiajului se face cu echipamente de protecţie. De asemenea s-a recomandat angajaţilor să îşi monitorizeze starea de sănătate prin medicul de familie, iar în cazul în care prezintă simptome să apeleze numărul de urgenţă 112 în vederea transportării la spital pentru evaluarea stării de sănătate şi tratament specific”, se precizează în comunicat.
Aproximativ 80 de angajaţi a Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu sunt în autoizolare la domiciliu, după ce alţi trei angajaţi sunt suspecţi a fi infectaţi cu COVID-19.
Este vorba de aproximativ 60 de angajaţi TESA şi 20 de cadre medicale, ancheta epidemiologică fiind în desfăşurare.
Decizia autoizolării a venit după ce directorul de Îngrijiri medicale al SJU Târgu Jiu, o infirmieră şi o angajată de la Resurse Umane au fost depistaţi pozitiv la testul pentru noul coronavirus.
DSP Gorj le-a recoltat probe celor trei, acestea fiind transmise pentru confirmare la Craiova, de unde se aşteaptă rezultatul oficial.
Gordon Brown: Un Brexit fără acord poate prăbuşi industria auto britanică peste noapte
Foto: Former Prime Minister Theresa May along with Former Prime Ministers Tony Blair, second left, Gordon Brown, third left and David Cameron, second right and former Deputy Prime Minister Nick Clegg, centre right are seated in Westminster Abbey during a service of thanksgiving for the life and work of former Cabinet Secretary Jeremy Heywood, in London, Thursday June 20, 2019. (Henry Nicholls/Pool Photo via AP)
Fostul premier Gordon Brown spune despre Brexit că situaţia sumbră, de Halloween, propusă de Boris Johnson, ar putea periclita mii de locuri de muncă
Pe măsură ce intrăm în a doua săptămână a celei mai profunde crize constituţionale din istoria recentă, este timpul să ne punem întrebarea care contează cu adevărat – ce anume răspunde cel mai bine nevoilor şi aspiraţiilor poporului britanic – şi este cel mai probabil să ne protejăm locurile de muncă, standardele de trai şi serviciile noastre publice. După cum voi arăta astăzi în vizita mea la o bancă de alimente din Liverpool şi la Vauxhall Cars, la Ellesmere Port, există o linie directă care ne duce de la o ameninţare la adresa Constituţiei noastre, la o ameninţare la adresa angajării şi veniturilor oamenilor.
Într-un sondaj realizat de Hope not Hate, în ultimele zile, 49% dintre britanici – cu doar 16% contra – spun acum că un Brexit fără acord la 31 octombrie este rău pentru Marea Britanie. Şi atunci când oamenii sunt rugaţi să aleagă ce îi îngrijorează cel mai mult la lipsa unui acord, potenţialul colaps al industriei auto britanice este, pentru ei, cea mai stridentă ameninţare previzibilă şi principala lor frică.
Un ameţitor procent de 40% dintre alegători consideră că un Brexit „fără acord” reprezintă un dezastru pentru industria auto. Liniile noastre de producţie auto ar putea pur şi simplu să cedeze peste noapte, pe fondul reţinerilor portuare şi al blocajelor pe autostrăzi. Este un fapt fascinant, aproape năucitor, că fiecare maşină pe care o producem în Marea Britanie are 30.000 de componente – şi 15.000 din aceste piese vin în Marea Britanie din afara Marii Britanii.
În total, 12.000 sau 80% din componentele auto importate în Marea Britanie au provenit din UE, anul trecut. Aşadar, în fiecare zi, suficiente componente pentru a umple 1.100 de camioane ajung în porturile noastre – parte a unui lanţ de aprovizionare globală, unde componentele trec dus-întors între Marea Britanie şi Europa, şi unde chiar şi o întârziere vamală minoră poate fi masiv perturbatoare. Luăm ca exemplu Land Rover Discovery. Piesele cheie – servodirecţia, injectorul de combustibil, blocul motor şi convertorul de cuplu – provin din Germania. Furtunurile sale de răcire şi modulul de control central vin pe mare din Cehia, galeria de evacuare din Ungaria. Sistemul său de protecţie pentru cablaje este din Franţa, iluminarea pe faţă şi amortizoarele sale din Polonia. Unităţile de control electronic vin prin România.
De fapt, 40% din totalul materialelor sale sunt importate din Europa continentală şi panoul său de control al încălzirii din Irlanda, o altă parte a UE. După cum a raportat organizaţia europeană de aprovizionare, anul trecut, maşina tipică are componente produse în 15 ţări. Industria noastră auto, care depinde de componentele importate, este cel mai mare angajator-producător al nostru, cu 180.000 de angajaţi care lucrează direct în fabricile de automobile, şi în total 800.000 în lanţul de aprovizionare şi distribuţie şi vânzare cu amănuntul.
Când, în 2014, Consiliul Industriei Auto a întocmit o listă a elementelor lanţului de aprovizionare în care Marea Britanie trebuia să fie mai autosuficientă, au descoperit că ne-am bazat pe importurile străine pentru turnarea motoarelor, cadrul metalic pentru motorul unei maşini, componentele scaunelor, jante din aliaj, iluminat, vopsea, bara de protecţie şi grupuri de instrumente, cele mai multe dintre acestea încă fiind componente ale unei maşini importate din Europa continentală. Însă, dacă avem nevoie de componente din Europa pentru fabricarea maşinilor noastre, trebuie să şi vindem maşinile în Europa, pentru ca fabricile auto britanice să rămână pe linia de plutire. Iar tarifele impuse la piese şi tarifele şi mai mari la vehiculele finite ar putea face cu uşurinţă exporturile noastre necompetitive.
Anul trecut, 80% dintre autoturismele produse în Marea Britanie au fost destinate exportului, iar cele mai multe către ţările UE. De fapt, dintre cele 1,5 milioane de autoturisme fabricate în Marea Britanie, doar 280.000 sunt vândute clienţilor britanici şi astfel, fără vânzările europene, multe locuri de muncă sunt în pericol. Producătorii de maşini japoneze, indiene, coreene şi americane au investit în Marea Britanie nu pentru că piaţa britanică este uriaşă – noi vindem aici doar 200.000 de maşini de producţie britanică – ci pentru că piaţa europeană este uriaşă, în valoare de peste un milion de vânzări de maşini britanice pe an, iar aceşti giganţi auto străini au văzut, până acum, Marea Britanie ca platforma de la care ei vând în Europa, şi orice impas cu continentul îngreunează şansele noastre de a menţine intacte toate fabricile auto.
Din păcate, această ameninţare impusă de Brexit pentru industrie creşte exact în momentul în care miliarde de decizii de investiţii pe termen lung urmează să fie luate – pentru maşini electrice, pentru maşini fără şofer şi pentru maşini non-diesel – locurile de muncă de mâine depind de următoarea generaţie de maşini electrice, fără şofer şi non-diesel fabricate în Marea Britanie. Carlos Tavares, şeful companiei mamă PSA a Vauxhall, a declarat acum că, deşi el ar „prefera” producţia unei noi versiuni a modelului Astra al companiei la uzina Ellesmere Port a Vauxhall, „în cazul în care condiţiile sunt proaste şi nu îl pot face profitabil, atunci trebuie să protejez restul companiei…”.
Într-adevăr, societatea producătorilor şi comercianţilor de autovehicule a ridicat perspectiva „morţii cu o mie de reduceri”.
Situaţia catastrofală de la 31 octombrie este înfăţişată de Boris Johnson şi de Nigel Farage ca o ocazie de a arăta că ne putem susţine singuri şi de a afişa vechiul spirit de la Dunkirk (din bătălia de la Dunkirk, 1940, nr) – înfruntând străinii răi şi perfizi.
În schimb, este o rană autoindusă – cum ar fi să-ţi pui o armă la cap şi să ameninţi că tragi dacă adversarii nu vor să facă ce le ceri. Este cel mai mare act de vătămare de sine, cu economia noastră – companii, produse, oameni – împinsă de pe marginea prăpastiei în recesiune şi falimente. De aceea, mai mulţi britanici decât politicieni văd – şi Boris Johnson trebuie să fie forţat de opinia publică să vadă – că, indiferent dacă ai fost pentru sau împotriva Brexit, catastrofa lipsei unui acord la 31 octombrie trebuie să fie oprită de îndată.
Articol de Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii
UE a pus în aplicare un set de reguli pentru a consolida protecția socială. Acestea includ cerințe minime privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor. Acestea reprezintă temelia politicilor sociale ale Europei.
Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) sunt implicați în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă prin intermediul așa-numitului „dialog social”. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.
Drepturile lucrătorilor și noile forme de muncă
UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru. Legislația europeană în domeniul timpului de lucru stabilește drepturi individuale pentru toți lucrătorii, cu un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă.
De-a lungul anilor, Europa a asistat la schimbări semnificative pe piața muncii, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității și fragmentarea muncii. Aceste evoluții au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.
Pentru a proteja toți lucrătorii din UE și pentru a îmbunătăți drepturile acestora, Parlamentul a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiilor de lucru. Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite și interzicerea contractelor restrictive. De asemenea, regulile impun ca toți angajații să primească informații cheie cu privire la responsabilitățile lor într-o săptămână de la începerea activității.
Normele UE impun ca, în cazul concedierilor în masă, angajatorul să negocieze cu reprezentanții lucrătorilor.
La nivel transnațional, angajații sunt reprezentați de comitetele europene de întreprindere. Prin intermediul acestor organisme, lucrătorii sunt informați și consultați de către conducere cu privire la orice decizie semnificativă la nivelul UE ce le-ar putea afecta condițiile de muncă.
Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE
Normele UE privind coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Legislația UE reglementează concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.
Decizia de a crea o nouă agenție a UE, Autoritatea Europeană a Muncii, care va fi complet operațională până în 2023, a fost adoptată în 2019 pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și de coordonare socială a sistemelor de securitate.
Angajații pot fi trimiși de către companiile lor la un alt stat membru cu titlu temporar, pentru a îndeplini anumite sarcini. În 2018, normele UE privind detașarea lucrătorilor au fost revizuite pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă în același loc.
Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.
Directiva europeană privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.
În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).
Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe.
Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.
Cu o forță de muncă mai în vârstă și o vârstă de pensionare mai târzie, riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate a crescut. În 2018, Parlamentul European a adoptat un raport ce propune măsuri care să faciliteze întoarcerea oamenilor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și pentru a include persoanele cu boli cronice și cu dizabilități în forța de muncă.
Promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de gen
Parlamentul European a fost întotdeauna un apărător puternic al egalității dintre femei și bărbați și promovează egalitatea de gen în toate activitățile sale.
Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.
Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.
Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere.
Între 24 și 30 septembrie este sărbătorită săptămâna fericirii la locul de muncă.
Potrivit iniţiatoarelor, olandezele Maartje Wolff și Fennande van der Meulen, cum la job stăm mare parte din zi, iar alături de colegi ne petrecem uneori mai mult decât împreună cu familia, este important să ne simţim bine la birou.
Directorii de companii mari sau mici sunt invitaţi să se implice în aplanarea oricărui fel de conflict între subalterni.
La rândul lor, aceştia din urmă ar trebui să fie mai înţelegători cu cei alături de care lucrează.
Fericirea la locul de muncă are efecte benefice şi după program, susțin experții.
Cercetătorii ne încurajează acum cu un studiu nou, afirmând că au descoperit metodele prin care poţi fericit şi la locul de muncă.
Secretul fericirii la locul de muncă ţine, în primul rând de condiţiile în care lucrăm. Astfel, mediul de birou este cel mai nociv, nu numai pentru starea fizică, însemnând ore în şir de stat pe scaun, ci şi lipsa unor condiţii „naturale”, ştiut fiind faptul că cele mai multe dintre dintre birourile din ziua de astăzi beneficiază de un confort „artificial”, cu spaţii închise, lumină şi ventilaţie artificiale.
Din toate acestea, lipseşte tocmai factorul spiritual care îi stimulează pe angajaţi. Astfel, un cercetător englez, psihologul Emma Kenny, susţine că soluţia fericirii la locul de muncă ar fi desfăşurarea activităţilor de serviciu în aer liber, cât mai mult posibil. Astfel, echilibrul psihic se restabileşte şi angajaţii ar fi mai satisfăcuţi de activitatea lor.
După programul propus de Kenny, ziua de muncă pentru un angajat fericit ar trebui să arate aşa:
2 ore şi jumătate la birou,
2 ore în natură,
o oră şi jumătate de activităţi de socializare,
2 ore de activităţi fizice şi se impune şi
1 oră pentru masa de prânz servită în afara clădirii în care lucrăm.
FERICIRE LA LOCUL DE MUNCA – sfaturi
Angajatii nefericiţi ne costă enorm de mult, zilnic şi fără excepţii. Sunt oameni care ar putea să ofere productivitate la nivel cel puţin dublu faţă de cel atins în prezent. Mai mult, ar putea să lucreze mai eficient şi cu rezultate excepţionale.
1. Fericirea începe cu pasiunea pentru munca angajatului.
2. Fericirea se măsoară prin rezultatele obţinute şi progresul efectuat de angajat în mod constant de-a lungul activităţii sale.
3. Fericirea profesională presupune lipsa rutinei. Rutina are capacitatea catastrofală de a scufunda cariera oricui.
4. Fericirea la locul de munca depinde într-o enorm de mare măsură de stilul de management al superiorilor.
5. Fericirea profesionala mai reprezintă şi starea în care ajungi când ai la dispoziţie tehnologia necesară şi toate instrumentele moderne prin care să îţi realizezi sarcinile profesionale în cel mai bun mod cu putinţă.
6. Recompensele profesionale reprezintă apogeul fericirii la locul de muncă.
Paddy Power Betfair îşi mută afacerea de la sediul corporaţiei din Dublin în România, în cadrul unei restructurări a grupului de pariuri.
În ultimele săptămâni, compania le-a propus angajaţilor săi care lucrează în Clonskeagh posibilitatea de a se muta la Cluj, în nordul României, sau de a intra în şomaj.
Numărul exact al şomerilor nu este clar, dar sursele indicau ieri că de pe statul de plată din Dublin ar putea fi tăiate cel puţin 50 de persoane, iar o alta a spus că mai mult de 100 de angajaţi au putut opta pentru mutarea în România.
Se înţelege că funcţiile administrative asociate cu bursa pariurilor grupului, care le permite pariorilor să-şi stabilească propriile şanse, precum şi pieţele pariurilor sportive şi de fotbal ale companiei vor fi mutate din Dublin. Funcţiile administrative care au legătură cu divizia de curse hipice a grupului vor rămâne probabil în Dublin.
Un purtător de cuvânt a confirmat oferta de intrare în şomaj, ieri, dar nu a dorit să comenteze pe tema numărului angajaţilor afectaţi de planurile de transferare.
„Paddy Power Betfair a combinat anul trecut funcţiile sale de risc, comerţ şi schimb valutar într-o divizie centrală în Dublin. În urma unor consultări interne, a fost luată decizia de mutare a unei serii de funcţii de natură administrativă în domeniul comerţului şi reglementării, personalul din Dublin concentrându-se asupra comerţului, compilaţiei şi analizei specializate care foloseşte superior experienţa disponibilă.
Această decizie a condus la o serie de concedieri, acolo unde nu a existat opţiunea unei mutări, dar a permis unui număr de angajaţi de la Dublin care aveau funcţii administrative să preia roluri comerciale specializate bine plătite”.
Paddy Power Betfair are 1.200 de angajaţi la sediul general din Dublin. Purtătorul de cuvânt a spus că grupul recrutează un număr suplimentar de peste 300 de persoane, din care 50 în Irlanda.
Grupul a raportat un salt de 13% al veniturilor, la 1,75 miliarde de lire sterline, pe baza unei creşteri de 16% a veniturilor sportive, anul trecut.
Peter Jackson, directorul executiv al companiei, a restructurat o mare parte a echipei manageriale a grupului, de la preluarea controlului în ianuarie. Mai multe cadre de conducere superioare s-au retras din afacere, ultimul din aceştia fiind Alex Gersh, director financiar care a plecat în martie. El i-a urmat şefului afacerii austriece, Cormac Barry.
The Times a dezvăluit săptămâna trecută că Stewart Kenny, unul din fondatorii Paddy Power, a demisionat ca urmare a eşecului managementului superior de a se ocupa adecvat de pariurile problematice.
Articol de Peter O’Dwyer
Cu 42,3 ore, Grecia are cea mai lungă săptămână de muncă, în vreme ce a Olandei e cea mai scurtă, de 30,3 ore.
Cea mai lungă săptămână de muncă o are Grecia (42,3 ore), în vreme ce cea mai scurtă îi revine Olandei (30,3 ore), fiind luate în calcul și slujbele cu normă întreagă și cele cu normă parțială.
Săptămâna de lucru medie era în 2016 de 37, 1 ore, dar ea se ridică la 40,3 ore dacă se iau în calcul doar slujbele cu normă întreagă.
În acest ultim caz, angajații din Regatul Unit petrec cel mai mult timp la muncă (42,3 ore), urmând Cipru (4,1), Austria (41,4) și Grecia (41,2).
Danemarca (37,8 ), Italia (38,8), Olanda și Franța (39) au cele mai scurte săptămâni de lucru.
Țările cu cele mai lungi săptămâni de lucru (cu normă întreagă): Regatul Unit 42,3 ore, Cipru 41,7, Austria 41,4, Grecia 41,2, Portugalia 41,1, Polonia 41,1.
Țările cu cele mai scurte săptămâni de lucru (cu normă întreagă): Finlanda 39,1 ore, Irlanda 39,1, Olanda 39, Franța 39, Italia 38,8, Danemarca 37,8.
Studiul a examinat de asemenea și rata angajării stabile în statele UE.
România, Regatul Unit și Cehia au cel mai mare număr de angajați cu locuri de muncă stabile./…/
Croația, Franța, Spania, Polonia și Slovenia au cel mai mare număr de persoane angajate pe termen scurt.
Un studiu UE dezvăluie care europeni au cele mai lungi și cele mai scurte săptămâni de lucru
Eurostat a examinat numărul contractelor de muncă pe durată mai mică de trei luni.
Studiul, bazat pe date din 2016, a constatat că 2,3% din angajații din UE au contracte de muncă pe termen scurt.
Conform acestuia, contractele pe termen scurt se regăsesc mai frecvent în agricultură, exploatarea lemnului și pescuit, afectând 8,1% dintre angajați.
Dintre cei încadrați în grad de handicap 3, adică persoane cu dizabilități care pot munci, doar 13% au un loc de munca stabil. Sunt aproximativ 800 000. De cele mai multe ori trec prin viață neobservați pentru că societatea nu este pregătită să-i vadă. Cei mai mulți dintre noi nu i-am întâlnit nici pe stradă, nici în băncile școlii și nici la serviciu. Sunt persoanele cu dizabilități pentru care viața nu este decât o luptă pierdută din start.
Radu Ştefan a crescut într-o familie în care se discuta mereu despre lipsa de șansă pe care o au tinerii cu dizabilități, mama lui fiind profesor la o școală pentru tinerii cu nevoi speciale din Craiova, și a înțeles repede că a fi inapt pentru o anume activitate nu înseamnă că nu vrei să muncești .
La finalul liceului a plecat la facultate, la București, a absolvit Institut Politehnic, și a devenit un român de nota 10. A construit din fonduri proprii și în timpul lui liber platforma on line Pot Lucra.
Acest proiect a reprezentat încercarea lui Radu Ștefan de a-i ajuta pe oamenii aceștia să iși găsească mai ușor un loc de muncă și să se integreze în societatea din Romania. Iar începutul a fost la fel de greu ca toate începuturile.
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre acest proiect de suflet şi ce trebuie să facă o persoană pentru a-și găsi un loc de muncă prin intermediul platformei on line Pot Lucra,ascultaţi emisiunea România de nota 10, realizată de Andrada Cojocaru.
Organizaţia sindicală Cartel Alfa cere demiterea ministrului muncii, Lia Olguţa Vasilescu, pe care o acuză de dezinformare şi minciună în ceea ce priveşte efectele pe care le va avea asupra salariilor trecerea contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor. De asemenea, ei solicită preşedintelui României să medieze conflictul apărut între guvern şi partenerii sociali pe tema CAS. Reacţia dură a Confederaţiei Cartel Alfa vine după ce ministrul muncii Olguţa Vasilescu i-a îndemnat ieri pe sindicalişti să înveţe matematică, dând asigurări că noile prevederi fiscale nu vor duce la scăderea salariilor. El a criticat pe liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, despre care a spus că dă alte interpretări decât cele corecte precizărilor venite de la guvern sau patronate. În replică, organizaţia sindicală Cartel Alfa afirmă într-un comunicat că actualul ministru al muncii nu înţelege legislaţia şi nici rolul şi semnificaţia poziţiei publice pe care o ocupă. În document se mai arată că Olguţa Vasilescu a elaborat una dintre cele mai proaste legi ale salarizării publice, care nu numai că nu rezolvă problema inechităţii şi dezechilibrului din sistemul bugetar, ci chiar o adânceşte.
2500 de oameni ar putea fi angajaţi la Simeria, într-o viitoare fabrică de maşini de spălat.
Grupul german Bosch a demarat discuţiile cu administraţia locală la începutul verii, şi au fost deja trei runde de convorbiri cu reprezentanţii companiei, a declarat pentru Ziarul Financiar secretarul primăriei Simeria, Nicolae Adrian Todor.
A fost deja identificat un teren privat, de 20 de hectare, deţinut de aproximativ 35 de proprietari, care s-au arătat deschişi să-şi vândă proprietăţile, spun autorităţile locale. De altfel, Primăria Simeria s-a angajat să faciliteze accesul investitorului la teren şi la utilităţi.
Peste 200 de persoane cu dizabilități și susținătorii acestora au protestat marți în fața Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS) față de adoptarea OUG 60/2017 care, în opinia lor, ar urma să lase fără loc de muncă peste 2.000 de persoane care muncesc în Unități Protejate Autorizate.
„Această ordonanță va trimite peste 2.000 de persoane acasă, nu vor mai putea să lucreze, iar firmele care au peste 50 de angajați nu pot să-și mai reducă fondul de handicap — 4%, cu aceste unități protejate, acest lucru însemnând că toate unitățile protejate nu vor mai putea factura acestor firme prin articolul în care s-a dat Ordonanța de Urgență 60. Rezolvarea cea mai bună ar fi să lase Legea 448 în condițiile în care ea se află la momentul de față, pentru că sunt unități protejate care cu această lege chiar muncesc oamenii și chiar fac bani. Sunt persoane pe care nimeni nu le angajează în structuri sociale”, a declarat marți Ionel Ghiță, director al Piontani Services, prezent la protest.
O delegație formată din mai mulți reprezentanți ai Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale a intrat, marți după-amiază, în sediul MMJS, pentru a discuta cu membri ai ministerului.
Protestatarii au afișat pancarte pe care se putea citi „Loc de muncă protejat, nu pomană de la stat”, „Voi cu ordonanța, ne-ați ucis speranța”, „Vrem să fim ascultați, demnitatea nu ne-o luați” și au scandat lozinci precum „Vrem să muncim, nu să cerșim”, „Olguța, trezește-te, vino și ascultă-ne” sau „Ordonanța înapoi, dacă vă pasă de noi”.
Ordonanța de urgență nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap urmărește dinamizarea procesului de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilități și o creștere a responsabilității angajatorilor publici și privați, au precizat pe 9 august reprezentanții Ministerului Muncii, subliniind că Unitățile Protejate Autorizate nu se desființează.
Ford recrutează încă 500 de persoane, numărul noilor angajaţi ajungând la 1.700 în acest an, şi opreşte producţia modelului B-MAX la uzina din Craiova, începând cu prima parte a lunii septembrie, urmând să producă SUV-ul EcoSport, din toamnă, potrivit unui comunicat transmis luni de companie.
Cei 500 de noi angajaţi vor fi recrutaţi pentru a sprijini nevoile sectorului de producţie de vehicule şi se adaugă celor 976 de angajaţi deja anunţaţi în aprilie şi celor 200 de operatori suplimentari necesari pentru producţia de motoare, informează compania. În prezent, numărul de angajaţi de la Craiova, atât în zona de producţie de vehicule, cât şi în cea de producţie de motoare, este de 2.860 de persoane.
Ford opreşte producţia modelului B-MAX la uzina din Craiova, din cauza modificărilor de dinamică din segmentul B.
„Ford B-MAX a avut performanţe bune de la lansarea sa, care a avut loc în 2012, însă clasa mică a evoluat, iar monovolumele sunt înlocuite treptat de SUV-uri şi Crossovere”, se arată în comunicatul companiei.
Este vorba de sume de peste 4 milioane de euro, investiții realizate în 2016 și 2017, în retehnologizare și în linii noi de fabricație. Scopul este reducerea muncii manuale și protejarea angajaților, a declarat astăzi directorul general al companiei, Cornel Cărămizaru:
”Am instalat o linie nouă care produce peturi, în valoare de 3 milioane de euro, investiție care a necesitat regânduirea întregii fabrici, din punct de vedere a fluxului. Am mai investit în zone care să ne aducă eficientizarea activității, reducerea muncii manuale sau a riscurilor, anul acesta am cumpărat un paletizor nou, iar până acum am investit în jur de 1 milion de euro în proiecte mai mici, de creștere a capacității de fermentare. Aceste investiții în general sunt legate de siguranța și de capacitatea noastră de a oferi angajaților noștri un mediu sigur, să le permită să-și facă munca în cea mai bună stare fizică.”
Caracteristic companiei este colectarea laptelui din România, în principal din Ardeal, zilnic în jur de 200.000 litri de lapte.
Cornel Cărămizaru a explicat că Friesland colectează lapte de la aproximativ 420 de fermieri, respectiv de la 1.200 de producători sau intermediari.
Directorul general al companiei a accentuat faptul că ei se concentrează asupra fermelor cu cel puțin 25 de vaci și pe termen lung există programe de colaborare, inclusiv de finanțare a fermierilor români:
”Încercăm să-i ajutăm pe partea de management al fermelor, pe partea de investiți și, pentru că suntem o companie deținută de niște fermieri, avem programe care ne permit să îi punem în contact cu ceea ce se întâmplă cu zona aceasta a fermelor din vest, în care fermieri din România vor fi puși în contact cu fermieri din Olanda. Există ajutoare financiare punctuale, atunci când fermierii ne solicită acest lucru, și investiția respectivă este făcută în fermă și ne poate ajuta să continuăm colaborarea. Există facilitarea unor instrumente financiare, în așa fel încât să le dăm acces – aici nu e o problemă doar de finațare ci și una de subvenție, când vine subvenția, dacă vine…”
Frieslant Campina este de fapt o cooperativă, constituită din mai mulți fermieri olandezi și germani, iar în România are operaționale 2 fabrici- la Cluj și Tîrgu Mureș, și două depozite- la Tîrgu Mureș și București.
În fiecare lună, la Tg. Mureș sunt procesați 4,4 milioane de litri de lapte, fiind produse lunar 3,5 milioane de sticle de lapte și iaurturi.
Aproape o treime dintre angajatorii din România anticipează o creştere a numărului de angajaţi în al doilea trimestru din acest an, în timp ce doar 7% dintre reprezentanţii companiilor prevăd o scădere a personalului.
Așa arată datele unui studiu al grupului de resurse umane ManpowerGroup, privind perspectivele angajării de forţă de muncă, publicat astăzi.
Cererea mai mare de forţă de muncă este în cele două regiuni în care este împărţită Transilvania, care include judeţe dezvoltate şi dinamice precum Cluj, Sibiu sau Braşov, în timp ce Moldova şi Oltenia au cea mai slabă ofertă de locuri de muncă.
În raportul anterior, cu previziuni de angajare pentru primul trimestru din 2017, doar 19% dintre angajatorii intervievaţi din România prevedeau creşteri ale numărului total de angajaţi, 13% prevedeau reduceri.
În raportul actual, situaţia pe piaţa forţei de muncă arată o îmbunătăţire sensibilă.
Aplicarea creşterilor salariale este în curs de realizare, bugetul rectificat fiind aprobat de Ministerul Transporturilor şi depus spre aprobare la Ministerul Finanţelor.
Unitatea Sindicatul Liber Metrou anunţa, la sfârşitul lunii august, că actualul Contract Colectiv de Muncă expiră pe 17 octombrie, si daca până atunci nu sunt rezolvate solicitările, ar putea fi reluate protestele de stradă.
Potrivit Sindicatelor, angajaţii de la Metrou nu au mai primit, de mai bine de 6 ani, nicio indexare a salariilor, aşa cum prevedea legea.
Acţiunea este organizată de către Asociaţia Cluburilor Mamaia, cu sprijinul Asociatiei Litoral Delta Dunarii, în perioada 1 – 4 septembrie. Pentru că este un campionat care se adresează cluburilor, cei care vor face parte din echipe vor fi chiar angajaţii cluburilor, în speţă barmanii, ospătarii, dj-ii și chiar şi patronii.
Evenimentul se desfăşoară pe plaja din faţa fiecărui club, si pentru o mai bună promovare a cluburilor participante. Fiecare club care a fost contactat pentru participare, îşi va putea alege o culoare pentru echipament, pe care se va inscripţiona logo-ul clubului si numele fotbalistului. De asemenea, pentru a nu exista discuţii, se cere ca fiecare club să pună la dispozitie o copie după contractul de muncă a fiecaruia pentru a demonstra că este angajat al acelui club, tocmai pentru a elimina orice suspiciune de fraudă.
Pentru ca partea feminină să nu fie ignorată, doamnele și domnișoarele sunt invitate să își susțină echipa cu un scurt moment de majorete, sau prin orice alte materiale inscripţionale. Printre cei care işi pot susţine echipele se pot număra şi clienţii cluburilor, iar programul meciurilor va fi anunţat zilnic în presă, dar şi pe rețelele de socializare.
Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa a primit aprobare de la ministerul sănătăţii pentru a scoate la concurs 80 de posturi, deşi iniţial era vorba doar de 10
După cum a declarat managerul Dumitru Secăşan, această cifră nu acoperă pe deplin necesarul de personal, dar ajută foarte mult spitalul. Unitatea medicală ar trebui să aibă, conform organigramei aproape 1.500 de angajaţi, dar acum spitalul funcţionează cu doar 970.
Sindicaliştii de la fabrica de seringi din Suceava a grupului italian „Genko” cer sprijinul Prefecturii pentru a putea încasa salariile restante din octombrie 2013
Ei au făcut solicitarea în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social.
Liderul Confederaţiei Judeţene „Cartel Alfa”, Traian Pădureţ, a spus că după ultima reuniune a Comisiei, din 23 iunie, patronul fabricii s-a angajat că pînă pe 27 iunie va plăti o parte din restanţele salariale, ceea ce nu s-a întîmplat. El a precizat că angajaţii sunt disperaţi şi fac un efort financiar extraordinar pentru a merge la muncă în fiecare zi.
În timpul şedinţei, administratorul fabricii, Bogdan Bolohan, a afirmat că volumul de vînzări este mic şi nu acoperă fondul salarial. El a mai spus că problemele financiare apar deoarece unitatea nu reuşeşte să încaseze la timp contravaloarea mărfii exportate.
De asemenea, Bogdan Bolohan a precizat că fabrica din Suceava este aprovizionată constant cu materie primă pentru a produce seringi pentru firma mamă din Italia, iar aceasta le vinde mai departe în baza unor contracte despre care nu a putut da detalii.
Prefectul Florin Sinescu a spus că autorităţile sunt dispuse să ajute fabrica de seringi, dar pentru asta trebuie să cunoască exact situaţia de acolo.
Prefectul a declarat: „E o nebuloasă ce se întîmplă la Genko Med din punct de vedere al eficienţei activităţii. Lucrurile nu sunt deloc clare, unde se vînd produsele, unde se duc banii”. El a menţionat că îl aşteaptă la discuţii pe directorul general al societăţii.
Recent, „Genko Med” a fost amendată cu 5.000 de lei de inspectorii de muncă pentru neplata salariilor. În timpul şedinţei, prefectul Sinescu l-a dat afară din sală pe reprezentantul Fiscului, pentru că acesta nu a putut oferi detalii cu privire la datoriile înregistrate de fabrica de seringi la bugetul de stat.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
