Dacă euro va dispărea, Europa se va prăbuşi

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 iunie 2019, 10:10

Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI. Totul se reduce la euro. Şi Europa nu se confruntă cu cele mai bune momente ale sale.

La mijlocul anului 2010, cancelarul Angela Merkel a spus că „dacă euro se prăbușește, ideea Uniunii Europene va dispărea”. Pentru Merkel, ca și pentru alți demnitari, Europa este un concept economic departe de postulatele așa-numitelor „părinţi ai Europei”, al căror proiect a susținut ideea unei comunități supranaționale fără diviziuni sau lupte sângeroase. Pentru asta, a fost necesar să se mențină principiile solide de solidaritate, libertate și înțelegere între diferitele popoare care au format-o, care doreau să o realizeze cu ajutorul fondurilor structurale pentru a ajuta țările cu probleme.

Deși Churchill a fost primul care a vorbit despre Statele Unite ale Europei, Schuman a promovat viziunea unei Europe unite politic, dar bazată pe responsabilitatea membrilor săi și creând un spațiu de solidaritate comună numit „sufletul Europei”. O idee mai avansată decât acordurile simple bazate pe o economie comună. În realitate, cu dificultățile sale, s-a sugerat revenirea la rădăcinile civilizației iudeo-creștine care sunt ascunse în realitatea europeană.

Totuși, astăzi, totul se reduce la euro. Iar Europa nu trăiește cele mai bune momente ale sale. Departe de a fi esențială în conflictul global care este organizat de Statele Unite și China, UE nu are nimic de spus şi cu nimic de contribuit. Chiar și noua administrație americană, împreună cu președintele ei, ignoră rolul Uniunii Europene și se prezintă la Londra pentru a susţine Brexitul. Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI, al cărei scenariu, pe lângă faptul că va fi globală, se va manifesta cu toată cruzimea sa în Oceanul Indian și în Pacific; adică între Asia de Sud-Est și geopolitica permanentului „arc de criză” al Orientului Mijlociu, cu Iranul și Rusia ocupând spațiile pe care pot sau le vor putea permite.

O nouă criză vine asupra euro din zona Italiei, al cărei guvern ignoră recomandările sau „cererile” care vin de la Comisia Europeană pentru a-și echilibra conturile publice. O situație care vorbeşte despre validitatea precară a acordurilor de la Maastricht. Crede cineva că Comisia ar impune sancțiuni Italiei pentru neîndeplinirea postulatelor sale? Dacă da, ar trebui să facă același lucru și cu Franța, pentru a da un exemplu. Și dacă, în cele din urmă, se va decide impunerea de sancțiuni, crede cineva că Italia şi le va asuma? Provocarea dintre Comisie și principalele țări europene, în acest caz Italia, este lansată. Totuşi, Banca Centrală Europeană (BCE), care acționează în afara Comisiei, ar putea lua alte decizii, cum ar fi lansarea unui program de achiziții al Trezoreriei italiene, deși acestea ar trebui aprobate în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES). O situație care ar putea deschide o confruntare între Germania și Franța împotriva Italiei. În orice caz, fie că un astfel de ajutor ar fi fost aprobat sau respins, Uniunea Europeană și euro ar intra într-o criză gravă. De aici şi vocile din Italia care, ca o amenințare, cer revenirea la liră și ieşirea din moneda unică. O criză latentă de mare amploare care, aparent, nu preocupă pe nimeni şi nici Spania.

Se pare că Europa este configurată altfel decât am văzut în ultimele decenii. Cu solidaritatea pierdută, fără „seva” despre care vorbea Schuman, apare posibilitatea reală ca țările de bază (Germania și Olanda, în special) să o apuce într-o altă direcție, lăsând riveranele la Marea Mediterană să meargă pe drumul lor. O Europă, nu cu două viteze, ci, poate, cu trei sau patru. Cu Regatul Unit în afara proiectului european, alături de Statele Unite sau, probabil, de China, cu germanii și olandezii obosiți să îi susțină pe cei care trăiesc în sud, iar cu Estul mai aproape de germani decât de noi, apare îndoiala rezonabilă că Europa, încetul cu încetul, se separă de ceea ce era un proiect comun. În acest caz, moneda euro ar fi redusă pentru a reveni la o uniune pierdută. O situație care ar putea duce la realitatea uimitoare de a vedea apărând din nou guldenul olandez, marca germană sau lira italiană, ca şi lira sterlină, configurând un nou spațiu monetar fără atașamentul față de o Europă unită dincolo de un comerț intern care ar slăbi țările cele mai îndatorate. Și aici, în acest nou scenariu, vor apărea toate slăbiciunile Spaniei, care ar intra într-o criză fără precedent, iar colapsul economic ar duce la prăbușirea ei ca țară. Sperăm că toate acestea nu se vor întâmpla, deși la orizont se pare că se zăreşte un stol lebede negre…

Articol de Eduardo Olier

LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 martie 2019, 10:44

Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.

În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.

“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.

Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.

UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.

“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.

“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți,  îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul  este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții.  “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.

”Neîncredere”

Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.

Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.

Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.

De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.

China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.

”Impuls” pentru climă

Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.

Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.

China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.

În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.

EL MUNDO: Angela Merkel exclude intrarea Turciei în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 ianuarie 2019, 06:57 / actualizat: 17 ianuarie 2019, 9:06

Cancelarul german, Angela Merkel, ar fi putut să o repete mai tare, dar nu şi mai clar. „Nu văd Turcia la orizont ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană”, a declarat Angela Merkel într-un colocviu cu studenții de la școala germană din Atena, unde s-a aflat într-o vizită oficială. Ea a explicat că deriva turcă în termeni de libertăţi este deficitară potrivit criteriilor comunității și a citat, în special, libertatea opiniei, a religiei și a presei. Chiar și așa, cancelarul consideră că nu trebuie îngropat dialogul cu Turcia pentru că acest lucru „ar fi contraproductiv şi ar aduce mai multe pagube decât orice altceva”.

Nu este pentru prima dată când Merkel se pronunţă împotriva aderării țării respective la UE și, de fapt, „nu-ul” pentru această eventualitate face parte din programul cu care ea a concurat și a câștigat alegerile generale din 2017. „Nu cred că aderarea va avea loc şi niciodată nu am crezut că s-ar putea întâmpla. Eu cred că Turcia nu ar trebui să devină membru al Uniunii Europene”, a tranşat d-na Merkel.

Uniunea Creștin Democrată (CDU), a cărei președinție a părăsit-o Merkel în decembrie anul trecut, a privit întotdeauna cu scepticism intrarea Turciei în UE, deși primul cancelar creștin-democrat, Konrad Adenauer, i-a promis Ankarei accesul la clubul comunității în semn de „recunoaștinţă” pentru deceniile în care zeci de mii de emigranți turci au contribuit la relansarea economică a Germaniei. Negocierile cu candidatul turc au început în 2005, un fel de joc de-a șoarecele și pisica, exasperându-l pe președintele Recep Tayyip Erdogan, care a încercat să lovească UE acolo unde o doare mai tare: Uniunea vamală și acordul privind refugiații.

„Promisiunea aderării este acolo, dar sunt îngrijorată că vor fi alimentate iluziile”, a spus cancelarul de la Atena. Angela Merkel a reamintit că a fost întotdeauna împotriva aderării Turciei în favoarea unui parteneriat privilegiat. „Trebuie să spui clar cum stau lucrurile, Turcia merge într-o direcție opusă standardelor UE”. Pentru Erdogan aceasta este o nouă palmă. Germania nu uită ofensele de tot felul din ultima vreme și nici nu închide ochii în faţa involuției democratice inițiată de autocratul turc. Și, fără sprijinul Berlinului, visul turc se apropie de utopie. De asemenea, relațiile dintre Bruxelles și Ankara sunt deteriorate. Ultimul summit dintre Turcia și UE nu numai că a fost pe punctul de a fi anulat din cauza creșterii tensiunilor dintre guvernul turc, Grecia și Cipru, dar s-a şi încheiat fără compromisuri.

Articol de Carmen Valero

Acordul greco-macedonean susținut de UE și Statele Unite

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 ianuarie 2019, 10:01

BBC:Premierul grec cere parlamentului un vot de încredere în guvern

Premierul grec Alexis Tsipras a cerut un vot parlamentar de încredere în coaliţia sa de guvernare, după demisia ministrului său al apărării, Panos Kammenos. El a demisionat pentru că este împotriva unui acord cu Macedonia privind numele ţării. Panos Kammenos nu şi-a ascuns vreodată ostilitatea faţă de acord, care redenumeşte vecinul nordic al Greciei „Republica Macedoniei de Nord”. Grecia are o provincie numită Macedonia şi cere de multă vreme ca vecinul ei să evite utilizarea aceluiaşi nume, lucru pe care Atena îl consideră a fi o revendicare implicită asupra teritoriului ei.

Macedonia a eliminat vineri toate piedicile juridice din calea redenumirii sale şi a îndemnat Grecia să ratifice acordul, astfel încât el să poată intra în vigoare. Dar demisia anuţată a creat incertitudine, nu numai pentru viitorul guvernului grec, ci şi pentru soarta acordului.

LE FIGARO:  Merkel salută „acțiunea decisivă” a lui Tsipras

Joi, 10 ianuarie, cancelarul german Angela Merkel a salutat la Atena „acțiunea decisivă” a premierului grec, Alexis Tsipras, cu privire la noul nume al Macedoniei, de care „beneficiază” nu doar Macedonia și Grecia, ci „întreaga Europă”.

„Acest lucru îi permite Macedoniei de Nord să devină membră a NATO și a UE”, a declarat Merkel înainte de „a-l felicita pe premierul grec pentru această acțiune decisivă”. „Îi sunt recunoscătoare lui Alexis Tsipras că s-a angajat să rezolve problema numelui, noi știam că o soluție nu ar fi ușoară”, a adăugat Angela Merkel, „acest acord este în interesul tuturor, al Macedoniei şi al Greciei și al întregii Europe”.

La rândul său, Alexis Tsipras a vorbit despre un „acord model” care „va aduce stabilitate și creștere în regiune” după două ore de discuții cu Angela Merkel. Parlamentul macedonean se pregătește să decidă dacă va redenumi țara „Republica Macedonia de Nord”, fapt care ar pune capăt disputei sale cu Grecia. Votul asupra a patru amendamente constituționale trebuie să aibă loc înainte de termenul limită de 15 ianuarie.

Un vot pozitiv ar încheia luni întregi de lupte politice feroce în Macedonia. Mingea s-ar afla apoi în terenul Atenei. Schimbarea numelui va intra în vigoare doar în cazul în care şi Parlamentul grec va susține acordul încheiat în primăvara anului trecut între Zoran Zaev și omologul său grec, Alexis Tsipras. Acordul, menit să pună capăt unei dispute vechi de aproape 30 de ani, este susținut de UE și Statele Unite, deoarece el ar trebui să deschidă calea pentru aderarea acestei mici țări balcanice la UE și la NATO. Dar în Grecia, acordul greco-macedonean provoacă polemici și riscă să pună la grea încercare slaba majoritate guvernamentală în timpul votului asupra acestui acord în Parlamentul grec.

Decepție electorală pentru Angela Merkel

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 octombrie 2018, 13:03

Principalele partide ale coaliţiei guvernamentale din Germania au suferit pierderi importante în alegerile locale de ieri din landul Hessa, unde se află şi capitala financiară a ţării, Frankfurt. Potrivit estimărilor, Uniunea Creştin – Democrată a cancelarului Merkel şi partenerii săi social democraţi au rămas fără 10 procente din voturile primite la scrutinul precedent, din 2013. Este a doua decepţie electorală la rând într-o competiţie regională, după cea din Bavaria, iar Angela Merkel, care va comenta azi rezultatul, este aşteptată să încerce să-şi resudeze alianţa tot mai fragilizată.

Reporter: Vlad Drăghicescu

Deşi rămân cea mai importantă forţă politică, cu 27,4% din sufragii, creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel s-au ales cu cel mai slab rezultat de după 1966. Într-o situaţie deplorabilă se află şi social-democraţii. Exit-poll-urile îi cotează cu 19,6%, cele mai slabe cifre din istoria SPD în acest land. Marii câştigători ai alegerilor sunt Verzii, 19,6% şi Partidul Naţionalist Alternativa pentru Germania, votat de 13 procente din alegători şi care este din acest moment, reprezentat în toate parlamentele locale. La Berlin, alegerile din Hessa sunt privite ca un vot de blam pentru marea coaliţie de guvernare CDU-SPD. Toţi ochii se îndreaptă acum spre social-democraţi, nu puţini dintre ei dorind abandonarea alianţei.  Preşedintele SPD, Andrea Nahles, a declarat că partidul intenţionează să stabilească o nouă foaie de parcurs pentru guvern, pe care SPD o va folosi pentru a măsura progresul coaliţiei, la jumătatea actualei legislaturi.

„Nu cred că gazoductul Nord Stream 2 va face Germania dependentă de Rusia”

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 august 2018, 15:19

Aflată în vizită în Georgia, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat vineri că nu crede că gazoductul planificat Nord Stream 2, din Rusia în Germania, va face dependentă, în viitor, țara sa de Rusia.

Berlinul vrea să fie sigur că Moscova va continua trimiterea unei anumite cantități de gaz prin Ucraina, chiar și în cazul finalizării construirii Nord Stream 2 – a spus șefa guvernului german în timpul întâlnirii cu studenții, la Tbilisi.

Nord Stream 2 este un proiect care măsoară 1200 km de magistrală a gazului cu două ramificații prin Marea Baltică, de la Ust-Lugi în Rusia, la Greifswald în Germania. Gazoductul va fi gata până la sfârșitul anului 2019, iar în următorul an Rusia intenționează să reducă mult trimiterea gazului prin conductele care trec prin teritoriul Ucrainei spre Vest. Acestui proiect i se opun Polonia, țările baltice, Ucraina și Statele Unite.

Prin Nord Stream 2 vor fi trimiși 55 miliarde metri cubi de gaz pe an. Gazoductul va merge paralel cu gazoductul Nord Stream intrat în funcțiune în anul 2011. Partenerii concernului rus Gazprom în acest proiect sunt firmele energetice: OMV austriac, BASF-german Wintershall și Uniper, concernul francez Engie și concernul britanico-olandez Royal Dutch Shell.

Gazprom anunță că, după construirea Nord Stream 2, tranzitul prin Ucraina poate fi oprit “pe o anumită scară”, după care partea ucraineană ar trebui să justifice “scopul economic al noului contract” privind tranzitul.

Angela Merkel se opune intensificării obiectivelor referitoare la modificările climatice în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 august 2018, 08:41

Cancelarul german, Angela Merkel, şi-a exprimat opoziţia faţă de propunerile Comisiei Europene de a întări obiectivele europene privind modificările climatice. Ea a susţinut că ţările trebuie să se concentreze, în primul rând, asupra atingerii obiectivelor deja existente, ceea ce este suficient de dificil. Liderii UE s-au angajat ca, până în 2030, să reducă emisiile care provoacă efectul de seră cu 40%.

Răspunsurile prudente ale lui Merkel pentru Macron

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 iunie 2018, 13:01 / actualizat: 7 iunie 2018, 14:53

Pe 3 iunie, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”, cancelarul a spus în sfarşit ce crede despre propunerile şefului statului francez

În sfârşit! După luni de speranţe dezamăgite, amânări neînţelese şi imprecaţii inutile, Angela Merkel a sfârşit prin a da, duminică, 3 iunie, răspuns la propunerile lui Emmanuel Macron pentru a întări Europa, formulate în discursul lui de la Sorbona din septembrie 2017. Cei care credeau că, dacă Merkel întârzie atât de mult o face pentru a-şi plasa mai bine ambiţiile pentru Europa la înălţimea celor ale partenerului său francez sunt dezamăgiţi. Nu va exista o mare reprezentare germană. Fidelă reputaţiei sale, Merkel face ca Merkel: ea avansează, dar cu paşi mici.

Era aşteptată la Aix-la-Chapelle, unde acceptase să vorbească cu ocazia înmânării premiului Charlemagne, decernat în acest an dlui Macron, în mai: ea ar fi putut rosti un discurs istoric, dar el a fost se o platitudine dezolantă, în faţa unui preşedinte care presa Germania să-şi abandoneze „fetişismul” bugetar. Preşedintelui francez îi place discursul oral, de preferinţă într-un cadru teatral; cancelarul preferă confortul scrisului. Până la urmă, ea a ales un lung interviu pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung ca să precizeze poziţia Germaniei în mai multe probleme esenţiale, cu trei săptămâni înaintea unui consiliu european foarte aşteptat.

Fără o „uniune a datoriei”

Evident, răspunsul ei privind reforma zonei euro va fi considerat cel mai dezamăgitor la Paris. Avansul dnei Merkel este minim, într-un context, este adevărat, umbrit de situaţia din Italia: ea este în favoarea transformării Mecanismului European de Stabilitate (MES) în Fondul Monetar European (FME), care să poată să vină în ajutorul ţărilor aflate în dificultate economică, dar care să poată de asemenea studia restructurarea datoriei acestor ţări – o reţetă căreia Franţa i se opune. Dna Merkel se pronunţă şi pentru un buget de investiţii al zonei euro, dar cu o valoare mult mai mică decât cea dorită de dl Macron. Grijulie să nu-şi supere partenerii politici, ea repetă refuzul de a crea o „uniune a datoriei”.

Cancelarul avansează în chestiunea migraţiei: ea susţine ideea unei agenţii europene a migraţiei şi pledează pentru armonizarea dreptului de azil. Ea recunoaşte că sistemul cotelor obligatorii de refugiaţi pentru statele membre a fost un eşec şi propune un „sistem flexibil” de împărţire a responsabilităţilor.

În problema apărării şi securităţii evoluează Angela Merkel cel mai mult în sensul dorit de Emmanuel Macron. Ea susţine iniţiativa de intervenţie europeană lansată de Franţa şi subscrie la necesitatea de a crea o „cultură strategică” comună. Acest lucru va lua timp, dar este un semnal politic binevenit, la fel ca şi propunerea unui Consiliu european de securitate la ONU, ţinând cont de tradiţionalele reticenţe germane în acest domeniu.

Contextul internaţional şi provocările aduse de predinţia Trump pledează pentru progrese mai decisive, dar Angela Merkel, legată prin contractul ei de coaliţie, este de felul ei prudentă.

Înaintea acestui al patrulea mandat care se dovedeşte mai dificil decât precedentele, cancelarul nu a făcut până cum decât două schimbări de direcţie îndrăzneţe: cea a tranziţiei energetice şi cea a primirii masive de refugiaţi în 2015. Cele două viraje au fost foarte controversate. Vizibil, cancelarul preferă de acum înainte s-o ia pe căi mai sigure. Dar această prudenţă nu mai este la înălţimea mizei.

La Berlin, Angela Merkel îl pregăteşte pe Emmanuel Macron pentru compromisuri

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 aprilie 2018, 08:31 / actualizat: 23 aprilie 2018, 8:54

În cursul întâlnirii de joi, 19 aprilie, cancelarul german și președintele francez au discutat despre „punctele lor de plecare diferite”, pe șantierele europene.

La conferința de presă susținută de Emmanuel Macron și Angela Merkel la Berlin, joi, 19 aprilie, nu era nevoie să te rezemi de pereţi pentru a-ţi acoperi hainele cu un praf alb şi fin.

Pentru a-l primi pe președintele francez, d-na Merkel nu a ales Cancelaria, ci o clădire aflată încă în construcție, Forumul Humboldt. Un loc care va deveni în curând locul simbolic al culturii și științei în inima capitalei germane, a precizat cancelarul. „Este un proiect foarte european. Sperăm că această construcție va fi finalizată până la sfârșitul anului”.

Aceasta este imaginea care trebuie reţinută din privește stadiul actual al negocierilor franco-germane după întâlnirea dintre cei doi lideri. Proiectul este acolo, dar nimeni nu știe dacă părțile vor conveni asupra detaliilor.

Confruntată cu ardoarea reformatoare a omologului său, Angela Merkel a folosit termeni extrem de prudenţi. „Nu ne putem  impune valorile și interesele în lume decât dacă lucrăm împreună la nivel european”, a spus ea, adăugând că există „puncte de plecare diferite” și că este nevoie de „dezbateri deschise” și „capacitatea de a face compromisuri”.

Niciun anunț oficial nu a fost făcut joi, iar cei doi parteneri au făcut referire la următorul summit franco-german din 19 iunie și la Consiliul European din 29 iunie. Opt săptămâni scurte pentru a găsi puncte de convergență pe subiectele deja evocate din septembrie 2017 din partea franceză.

Dl. Macron nu și-a relaxat presiunea asupra omologului său, reamintind urgența momentului. „Trăim într-un moment al aventurii europene, care este probabil unic”, a explicat preşedintrele, solicitând rezistență la „vânturile proaste” care amenință „suveranitatea comună”, atât pe plan extern (în termeni de securitate, comerț, tehnologie și mediu) și, în cadrul acestuia, cu o evoluţie a unor extreme și idei naționaliste.

Întrebată dacă „farmecul” pe care l-a menționat în timpul primei sale întâlniri cu președintele francez, citându-l pe scriitorul Hermann Hesse, încă funcționeză, Angela Merkel a răspuns că, în acel moment, ea nu bănuia că „negocierile pentru formarea unui guvern vor dura atât de mult” .

Un moment de mărturisire pentru a evoca situația delicată în care se află: de câteva zile, conservatorii din partidul său (creștin-democrați, CDU) blochează propunerile președintelui francez privind reforma zonei euro. Ei văd în crearea unui buget al zonei euro riscul unei pierderi de suveranitate. Și s-au distanțat de proiectul de transformare a Mecanismului European de Stabilitate (MES) într-un „Fond Monetar European”, capabil să sprijine țările în criză fără a se baza pe Fondul Monetar Internațional (FMI), deși acesta a fost propus inițial de fostul ministru german de Finanțe, Wolfgang Schäuble.

Și Merkel nu trebuie să se aștepte la prea mult sprijin din partea Partidului Social Democrat (SPD), un partener de coaliție al conservatorilor. Foarte slăbit de lunile de tergiversări în ceea ce privește participarea sa la guvernare, SPD și-a pierdut ardoarea europeană din trecut. Cel mai bun avocat al său, Martin Schulz, a părăsit partidul și nu se află în guvern. El a insistat ca prima parte a contractului de coaliție să fie consacrată Europei.

Ministerul Finanțelor este bine condus de un social-democrat, Olaf Scholz, dar acesta s-a grăbit să dea garanţii conservatorilor; el a afirmat încă de la sosirea sa că „zero-ul negru”, bugetul echilibrat, ar fi asigurat.

Potrivit cotidianului economic „Handelsblatt”, principalii colaboratori ai predecesorului său, Wolfgang Schäuble, vor rămâne în funcție. Acesta este mai ales cazul economistului Ludger Schuknecht, care apără de ani de zile ideea că politica nu poate face nimic pentru a lupta împotriva excedentelor germane.

Totuşi, Angela Merkel s-a declarat încrezătoare în găsirea de soluții „adecvate”. Pentru a rămâne pe o linie comună cu cancelarul, dl.Macron a spus că, indiferent de instrument, rămâne necesară „o mai bună articulare a responsabilității și a solidarității” în Europa.

Un principiu pe care l-a folosit cu abilitate pentru a discuta despre reforma zonei euro și despre aceea a politicii față de refugiați, prioritatea Angelei Merkel. Poate nişte concesii cu privire la prima reformă ar putea servi drept monedă de schimb pentru a obţine progrese în cazul celeilalte? A venit vremea compromisurilor pentru marele proiect reformator european al lui Emmanuel Macron.

Articol de Cécile Boutelet

LE MONDE: Roma, Berlin – Europa în suspans

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 martie 2018, 13:11

Editorial. Peisajul de după episoadele electorale din 4 martie în Italia şi Gemania este plin de ameninţări pentru Uniunea Europeană

O veste bună pentru Europa, venită din Germania, urmată de o veste foarte rea, în Italia. Ziua de 4 martie, cu verdictul simultan al SPD german şi al electoratului italian, ar fi putut fi fatală construcţiei europene. Dar Europa n-a ieşit de pe şine pentru atâta lucru. Dacă votul pozitiv al membrilor partidului de centru stânga german privind contractul de coaliţie de guvernământ ridică un obstacol major, este, din păcate, umbrit de triumful forţelor populiste şi eurosceptice în Italia.

Peisajul de după aceste episoade electorale în principalele două ţări, alături de Franţa, ale zonei euro este într-adevăr plin de ameninţări. Spunând da unei noi „mari coaliţii” cu conservatorii Angelei Merkel, social-democraţii germani au evitat desigur haosul şi au privilegiat stabilitatea. Nu vor fi noi alegeri în Germania şi dna Merkel va rămâne cancelar, pentru un al patrulea mandat. Dar ca să facă ce?

Acordul dintre SPD şi CDU-CSU promite „un nou elan pentru Europa”. Ambiţios în titlurile capitolelor, este în realitate mult mai prudent în detalii, ceea ce este confirmat de alegerea oamenilor care vor fi însărcinaţi să-l pună în practică. Ca viitorul ministru de finanţe şi vicecancelar, Olaf Scholz, un social-democrat ale cărui prime declaraţii i-au liniştit pe gardienii moştenirii predecesorului său, Wolfgang Schäuble. Sau ca Horst Seehofer, preşedintele foarte conservatoarei CSU bavareze, care, în calitate de ministru de interne, va avea autoritate asupra politicii  migratorii inspirate mult de propriul partid.

Voluntarismul pro-european apare de acum ca o excepţie

Rămâne dna Merkel. Va dori ea să impulsioneze acest „elan”? Nu îi stă în fire, dar pentru ceea ce va fi probabil ultimul ei mandat, ea poate fi tentată să ia o iniţiativă care să nu fie condiţionată doar de singura grijă a realegerii sale. Dar va putea oare? Putem, din păcate, să ne îndoim, într-o Europă în care voluntarismul pro-european al unui Emmanuel Macron pare de acum o excepţie.

Căci mesajul politic care vine din urnele italiene este de o claritate brutală, chiar dacă traducerea instituţională riscă să arunce Parlamentul şi guvernul într-o lungă confuzie. După numărarea a peste 90% din buletinele de vot, Mişcarea 5 stele obţine, luni dimineaţa, scorul istoric de 31,9%. Liga (fosta Liga Nordului), propulsată de extremistul Matteo Salvini, poate conta pe aproape 19%, devansând mult partidul de centru-dreapta al lui Silvio Berlusconi, Forza Italia, care credea că va putea fi arbitru al acestor alegeri, dar n-a primit decât 13,9% din sufragii. Dacă adăugăm la acest tablou cele 4,3% ale extremei drepte Fraţii din Italia (Fratelli d’Italia), mai mult de jumătate din alegătorii italieni au votat pentru formaţiuni antisistem. Partidul Democrat al fostului premier Matteo Renzi confirmă, cu 18,9% din voturi, tendinţa pan-europeană de păbuşire a partidelor de centru-stânga.

Este un peisaj trist familiar: Franţa n-a scăpat până la urmă în 2017 de o catastrofa aasemănătoare decât graţie scrutinului în două tururi. Statele Unite l-au ales pe Donnald Trump în 2016, la cinci luni după votul britanicilor pentru Brexit. Italia, din 4 martie, nu vrea să iasă din Uniunea Europeană. Dar va face totul ca s-o împiedice să progreseze.

Juncker în vizite de lucru pentru pregătirea summit-ului european

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 februarie 2018, 11:58

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a aflat, săptămâna trecută, la Berlin, pentru o cină de lucru cu cancelarul Angela Merkel.

„Întâlnirea face parte din contactele mai ample cu şefii de stat şi de guvern europeni”, pe care Juncker o are în vederea summit-ului european informal al liderilor, din 23 februarie, a explicat purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar, Margaritis Schinas.

Schinas a amintit că Juncker s-a întâlnit deja, zilele trecute, cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu preşedintele român Klaus Iohannis, cu premierul portughez Antonio Costa, şi „este în contact” cu premierii olandez Mark Rutte şi italian Paolo Gentiloni.

Totodată, preşedintele Comisiei UE s-a întâlnit şi cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European pentru a pune la punct „contribuţia importantă pe care Executivul comunitar o va publica pe 14 februarie despre aspectele instituţionale care privesc următoarea propunere a bugetului multianual european din mai”.

Apelul președintelui german către partidele parlamentare

Publicat de adinaiftime, 21 noiembrie 2017, 00:06

Preşedintele german, Frank-Walter Steinmeier a lansat astăzi un apel partidelor parlamentare să-şi reconsidere poziţiile şi să facă posibilă formarea unui nou Guvern. Social-democraţii germani au reiterat refuzul prelungirii coaliţiei guvernamentale cu formaţiunea cancelarului Angela Merkel, Uniunea Creştin-Democrată. Ei au semnalat dorinţa de a se ajunge la alegeri anticipate, după recentul eşec al negocierilor tripartite pentru formarea noului guvern de la Berlin. Fie că a fost vorba de fiscalitatea în Germania, de reforma Uniunii Europene, obiective climatice sau de politica privind migraţia, conservatorii săi şi aliaţii lor bavarezi, liberalii şi ecologiştii au apărat poziţii adeseori diametral opuse, precizează agenţia Reuters.

A fost anunţată data începerii negocierilor pentru formarea guvernului german

Publicat de adinaiftime, 9 octombrie 2017, 21:07

Cancelarul german, Angela Merkel a anunţat că negocierile pentru formarea unei majorităţi şi a guvernului vor începe la data de 18 octombrie. Într-o declaraţie de presă, Angela Merkel a spus că vor fi invitaţi la negocieri mai întâi liberalii şi apoi, ecologiştii, iar pe 20 octombrie vor avea loc discuţii cu toti partenerii. Liberalii şi ecologiştii – parteneri necesari cancelarului Merkel pentru formarea unui guvern – s-au arătat rezervaţi faţă de înţelegerea la care au ajuns aseară partidul său, Uniunea Creştin-Democrată şi aliatul bavarez, Uniunea Creştin-Socială de a limita la două sute de mii, anual, numărul imigranţilor care cer azil în Germania. Perspectiva primirii acestui număr de imigranţi şi refugiaţi, în fiecare an, a fost calificată de Comisia Europeană drept un obiect pozitiv al Germaniei.

Astăzi au loc alegeri parlamentare în Germania

Publicat de adinaiftime, 24 septembrie 2017, 18:00 / actualizat: 25 septembrie 2017, 7:37

Se deschid secţiile de votare în Germania, la scrutinul parlamentar.

Partidul actualului cancelar, Angela Merkel, Uniunea Creştin-Democrată, şi filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială, s-ar plasa pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 34%. Pe locul al doilea în intenţiile de vot se situează Partidul Social-Democrat, condus de Martin Schulz, potrivit unui sondaj publicat ieri.

Forţele de ordine sunt vizibile pe străzi, pentru a asigura nu doar buna desfaşurare a votului, dar şi pentru siguranţă la maratonul tradiţional al Berlinului, care are loc tot astăzi.

Multe străzi şi bulevarde sunt închise, mai ales pe traseul maratonului, ceea ce face traficul destul de greoi.

Sondajele din ultimele zile dau câştigător în viitorul Parlament Uniunea Creştin Democrată, ceea ce înseamnă că Angela Merkel ar putea avea încă 4 ani de mandat de cancelar.

Alegerile de astăzi stau sub semnul dezbaterilor despre migraţie, refugiaţi şi ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania care, potrivit sondajelor, poate obţine cam 10% din locurile din parlament.

Profesorul de ştiinţe sociale la Universitatea Kassel, Oliver D’Antonio, consideră că nu este exclus ca Alternativa pentru Germania să obosească în opoziţie sau să înceapă să se domesticească şi să se adapteze la regulile sistemului din care, evident, va face parte ca partid parlamentar.

În plus, unul din zece germani cu drept de vot este de origine străină.

Profesorul Oliver D’Antonio spune că, de exemplu, mulţi germani de origine turcă îi preferă pe conservatori şi pe socialişti.

Alternativa pentru Germania are ambiţia declarată de a deveni un partid mare, un aşa-numit partid al tuturor, al poporului, adică ceea ce au fost în trecut creştin-democraţii şi social-democraţii în vremuri de mare criză, ca perioada de reunificare a ţării. Însă profesorul D’Antonio consideră că niciun partid azi nu mai poate fi al tuturor, nu îi mai poate reprezenta pe toţi germanii, indiferent de clasă, ocupaţie ori origine. Structura societăţii germane a devenit mult pra complexă şi prea diversă. (Rador/ FOTO deschide.md)

G-20: Divergenţe la întâlnirea cancelarului Angela Merkel cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan

Publicat de adinaiftime, 9 iulie 2017, 18:00

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat sâmbătă că are în continuare ‘divergenţe profunde’ cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, după întâlnirea lor de la summitul G-20 de la Hamburg, transmite AFP.

Merkel a precizat că unul dintre subiectele în dezacord este respectarea drepturilor omului: în Turcia au avut loc numeroase arestări după tentativa de lovitură de stat din 2016. De asemenea, Germania şi-a retras recent trupele de la baza militară Incirlik, din Turcia, după ce guvernul de la Ankara a refuzat să permită accesul unor parlamentari germani la militarii din ţara lor, aflaţi conform Constituţiei sub controlul puterii legislative.

AFP reaminteşte că în primăvara aceasta guvernul de la Berlin nu a premis organizarea unor mitinguri electorale ale diasporei turceşti, înaintea referendumului din Turcia pentru extinderea atribuţiilor preşedintelui. Erdogan a reacţionat acuzând autorităţile germane de un comportament comparabil cu nazismul.

‘Toate acestea sunt evoluţii care arată mari divergenţe şi nu le-am ascuns’, a declarat cancelarul după dialogul cu Erdogan.

Austria a găzduit un summit al statelor rutei balcanice

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 septembrie 2016, 10:30

”Ruta Balcanilor”, care pornește din Grecia și are ca destinație Europa de Vest, a fost folosită de zeci de mii de imigranți până în luna martie. Sute de imigranți încearcă în continuare zilnic să treacă frontierele, care acum însă sunt puternic supravegheate sau chiar închise cu garduri de sârmă ghimpată.

Conform unei declarații a cancelarului austriac, reuniunea de la Viena și-a propus să treacă în plan secund interesele naționale pentru „a accelera procesul de decizie” comun. Un alt scop al reuniunii a fost identificarea mijloacelor de a ajuta țările de origine ale migranților.

Cancelarul german Angela Merkel a insistat ca Europa să își accelereze lupta împotriva imigrației ilegale prin înmulțirea acordurilor de expulzare în țările de origine a celor cărora li se respinge dreptul de azil.

Premierul grec Alexic Tsipras a pledat pentru solidaritate europeană față de țara sa, unde circa 60.000 de solicitanți de azil sunt blocați din martie. Alte câteva mii de refugiați sunt blocați în Bulgaria și Serbia, din cauza întăririi controalelor la frontierele interne ale UE.

Participanții la întâlnire au discutat despre o posibilă extindere a misiunii UE de control la frontiere, Frontex, în regiune, în contextul în care 50.000 de persoane au reușit să ajungă în Germania de la mijlocul lunii februarie, deși ruta balcanică este închisă.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut sâmbătă reasigurări ca ruta balcanică folosită de aproximativ un milion de imigranţi în 2015 pentru a ajunge în ţările UE mai bogate, să fie închisă definitiv.

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat ca implementarea acordului UE-Turcia este o prioritate și reprezintă planul principal a Comisiei, și a cerut ca orice soluţie la valul imigraţiei din UE să aibă la bază “umanitate şi demnitate”.

Singura soluție este una comună, cu noi toți cooperând și lucrând împreună.

Comisia Europeană a dublat finanţarea pentru situații de urgenţă!

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 august 2015, 11:15

Preşedintele CE, Jean Claude Juncker, consideră că nu este nevoie de un summit extraordinar pe tema imigraţiei, iar statele membre trebuie să aplice de urgenţă acordurile deja existente în domeniu.

Şeful executivului comunitar a respins apelurile pentru organizarea unui nou summit al UE privind imigraţia, spunând că statele membre ar trebui să nu mai amâne aplicarea acordurilor existente şi a atras atenția că UE are nevoie de ‘curaj colectiv’ pentru a combate această criză.

Declaraţiile au apărut în presa internaţională şi au fost făcute în contextul în care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta problema refugiaţilor din Africa şi Orientul Mijlociu, care intră masiv în Europa.

Este cea mai gravă criză a refugiaţilor de la al doilea război mondial încoace, iar Comisia Europeană a dublat finanţarea de urgenţă la 50 de milioane de euro pentru ajutor umanitar. 8 milioane vor fi alocate Balcanilor de Vest şi Turciei, iar 90.000 de euro vor merge în Macedonia.

Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Bruxellesul a adoptat numeroase măsuri, inclusiv mecanisme de a-i trimite înapoi pe cei care nu se califică pentru statutul de azilanți:

“Uniunea Europeană este responsabilă pentru problema imigranţilor, este responsabila în relocarea acestora şi doreşte să susţină ţările de intrare pentru soluţionarea acestei situaţii.”

Implementarea sistemului de relocare a 60.000 de refigiaţi se dovedeşte problematică, iar statele europene au termen să rezolve aceasta situaţie până la sfârşitul anului.

Discuţii la nivel înalt pe tema imigranţilor

Publicat de Mihaela Costache, 24 august 2015, 07:20

Preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel vor discuta în această zi despre cotele de acceptare a refugiaţilor.

Potrivit presei franceze, cei doi lideri ar urma să vorbească despre armonizarea politicilor în materie de azil şi să stabilească o politică europeană completă pe această temă.

Printre priorităţi figurează o listă comună a ţărilor sigure, de unde imigranţii nu sunt consideraţi a priori ca solicitanţi de azil.

Aceste liste sunt alcătuite în prezent de fiecare dintre statele membre ale UE cu o lipsă de armonie semnificativă, în special asupra Balcanilor.

Eurogrupul decide astăzi asupra ajutorului financiar pentru Grecia

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 august 2015, 09:45

Miniștrii de finanțe din zona euro se reunesc astăzi, la Bruxelles, pentru a se pronunța asupra noului plan de ajutor internațional pentru Grecia. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, s-a arătat circumspectă față de acest acord încheiat de urgență, exprimându-și preferința față de un credit-punte, care să permită Atenei să onoreze scadența din 20 august, dar și un timp suplimentar pentru discutarea planului.

Grecia are încă o problemă foarte serioasă, pe lângă cea financiară: fluxul de imigranți ilegali veniți în insule de peste Mediterana. Situația se acutizează cu fiecare zi.

Insula Kos este poartă de intrare europeană în Marea Egee, renumită ca destinație turistică și nu pentru capacitatea de a gestiona problemele miilor de imigranți, cei mai mulți veniți din Siria și din Afganistan.

Comisarul Dimitris Avramopoulos s-a întâlnit ieri la Atena cu 6 miniștri greci: printre care ministrul de interne, cel responsabil cu migrația, ordinra publică și sistemele de protecție și ministrul sănătății.

Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene declara, ieri la prânz:

În această întâlnire comisarul va sublinia în ce fel poate sprijini Comisia Europeană, Grecia, pentru a face față valului în creștere de migranți care ajung în țară, în special pe insula Kos.

Pe insula cu aproximativ 33.000 de locuitori, situația, foarte încordată de câteva luni încoace, este în pragul exploziei. În lipsa unor structuri specifice pentru primirea și cazarea imigranților, refugiații dorm în corturi sau prin adăposturi improvizate în parcuri, în străzi, în port sau chiar pe plajele care în mod normal sunt destinate turiștilor, principala sursă de venit a insulei, scrie Le Monde. E nevoie de multe zile, uneori chiar de săptămâni, pentru ca imigranții să se înregistreze la poliția greacă astfel încât să obțină un permis care să le dea voie să își continue drumul spre Atena și alte state europene.

Parlamentul European se pregătește să prezinte poziția față de acordul dintre UE și SUA

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 aprilie 2015, 08:30

Parlamentul European se pregătește să își prezinte poziția față de acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii este cunoscut sub denumirea de Parteneriatul Transatlantic de Comerț și Investiții (TTIP). Necesitatea unui astfel de acord a apărut încă din 2004, când premierul spaniol de la acea vreme, Jose Maria Aznar, sugera inițierea unor negocieri, dar Comisia Europeană nu a luat în considerare propunerile sale.

Abia în 2006, când cancelarul german Angela Merkel se declara de acord cu ideea de a strânge legăturile comerciale dintre cele două părți au reacționat și liderii europeni. În 2007 au fost puse bazele Consiliului Economic Transatlantic, instituție care reunește oficiali din ambele părți, cu scopul de a ghida și stimula discuțiile referitoare la convergența economică. La sfâşitul lui 2011, liderii americani și europeni au dat Consiliului mână liberă să instituie un grup de lucru la nivel înalt în problema locurilor de muncă și a creșterii economice. În iunie 2013, Comisia Europeană a primit mandat de negociator în privința acordului cu SUA, dar bineînțeles că trebuie să țină cont de poziția statelor membre și de cea a Parlamentului European care, în final, va trebui să aprobe textul acordului.

Comitetul pentru comerț internațional este responsabil pentru elaborarea recomandărilor Parlamentului bazat pe un raport întocmit de președintele comitetului, deputatul Bernd Lange, care aparține Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor. Până acum au fost discutate aproape 900 de amendamente la raportul întocmit de eurodeputatul german.

La începutul acestei săptămâni deputații europeni au discutat, din nou, în comisie despre acordul comercial TTIP, iar opiniile exprimate de către eurodeputați au fost dintre cele mai diverse. Ei au au avertizat ca nu vor aproba acordul cu orice preț și că este necesară transparență în negocierea unui tratat cu asemenea implicații.
O problemă semnalată de parlamentarii europeni o reprezintă drepturile investitorilor.

Iată ce declara în legătură cu acest subiect eurodeputatul britanic David Martin, care face parte din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor:

Subiecte de interes general cum ar fi apa, sănătatea, serviciile sociale și educația ar trebui scoase din competențele TTIP. Am discutat acest lucru de mai multe ori în legătură cu protecția investițiilor, dar limita grupului pe care îl reprezint nu este protecția investițională, esența constând în a avea dreptul de a putea reglementa. Orice lucru, care ar limita dreptul de a reglementa, într-o înțelegere de investiții, ar fi inacceptabil.

La rândul său, deputatul Helmut Scholtz, reprezentant al Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică a declarat:

Nu avem nevoie de acest acord pentru că este mai mult pentru crearea interdependenței a două piețe: piața internă a Uniunii Europene incluzând acquis-ul comunitar și piața existentă a Statelor Unite.

Votul privind raportul despre acordul TTIP este așteptat până la sfârșitul lunii mai, dar numai după ce toate cele 14 comisii din PE implicate își vor exprima punctele de vedere. Acordul comercial poate intra în vigoare numai în cazul în care a fost aprobat de Consiliu și de Parlamentul European.