Spectacolul premieră al Ansamblului folcloric ”Maria Tănase” din Craiova susținut pe scena Teatrului Național ”Marin Sorescu” din Craiova în data de 4 aprilie 2019 a pus în evidență sărbătorile calendaristice ale primăverii corelate cu datini, obiceiuri și cântece specifice acestei perioade din an. Conceput ca un teatru popular, scenariul s-a axat pe prezența a doi moderatori care, în grai oltenesc, au realizat lianturile între momentele spectacolului și au asigurat buna dispoziție.
Dansatorii ansamblului au amintit publicului jocuri populare aproape uitate de pe Valea Dunării: Trei păzește, Hora de Paște, Poluxia, Brâulețul, Mereul.
Luna lui Marț este luna farmecelor și a descântecelor de dragoste, fragmente semnificative au fost interpretate de Niculina Stoican.
Un moment special în acest spectacol a fost dedicat etniei romilor. Jovialitatea lor, dansurile specifice și atmosfera de sărbătoare sunt redate de către membrii ansamblului folcloric, vocea Laviniei Bârsoghe interpretând Trec țiganii, trec aigurând succesul momentului.
În acest al doilea tablou al spectacolului au evoluat soliștii: Aneta Șișu, Lavinia Birsoghe, Constantin Enceanu, Liviu Dică, Manuela Motocu, Marius Măgureanu.
Repertoriul lor a ilustrat momentele primăverii transpuse în cântece, care au făcut bucuria ascultării.
Ansamblul folcloric ”Maria Tănase” a susținut pe scena Teatrului Național ”Marin Sorescu” din Craiova spectacolul premieră Trecu anu‘ cu olteanu’, un prim spectacol din proiectul în patru ediții despre anotimpurile reflectate în datinile și obiceiurile din zona Olteniei. Spectacolul scenarizat a avut ca moderatori doi dansatori ai ansamblului (Maria Chiurtu – Rița și Giani Chivu – Ion al lui Brodeală), care și-au asumat rolul ca adevărați actori și au realizat liantul între momentele muzicale, coregrafice și dialogale.
Prima parte a spectacolului, pe care v-o oferim în continuare, surprinde venirea primăverii, definirea sentimentului dragostei și ilustrarea prin cântec a celor mai simbolice flori ale anotimpului generator de bucurie și speranță.
Soliștii (în ordinea evoluției în scenă) Marius Măgureanu, Lavinia Bârsoghe, Liliana Popa, Aneta Șișu, Mariana Ionescu Căpitănescu, Cristi Bănățeanu, Liviu Dică, Ciri Mayer au încântat publicul numeros și iubitor de folclor autentic, sala teatrului dovedindu-se a fi neîncăpătoare pentru toți doritorii de eveniment folcloric autentic. Suita de dansuri din Câmpia Băileștiului completează imaginea de ansamblu a spectacolului scenic.
Prin Legea nr. 65/2017 adoptată de Parlamentul României ziua de 21 martie a fost instituită drept Ziua Olteniei. Și în acest an, Primăria Municipului Craiova împreună cu Filarmonica Oltenia și Consiliul Județean Dolj au organizat manifestări dedicate acestei sărbători. Spectacolul intitulat simplu și sugestiv Ziua Olteniei – 2019 a fost susținut pe scena Teatrului Național ”Marin Sorescu” din Craiova cu participarea artiștilor din cele cinci județe ale Olteniei.
A fost încă un moment de evidențiere a valorilor culturale oltenești circumscrise patrimoniului cultural românesc. Prima ediție (2018) a fost marcată de fiecare instituție cultural-artistică din județele Olteniei. În acest an s-a dorit reunirea acestor instituții într-un spectacol, care să evidențieze valorile culturii tradiționale și valorile culturale – simbol pentru fiecare județ din Oltenia. Spectacolul a fost structurat în trei tablouri, primele două ilustrând specificitatea folclorului oltenesc, cel de-al treilea dedicat artei culte. Au participat ansambluri folclorice, artiști de la teatrele din Tg.-Jiu, Slatina, Rm.Vâlcea, Drobeta Turnu-Severin și orchestra Filarmonicii Oltenia din Craiova.
Scenariul, regia și prezentarea spectacolului: Gabriela Rusu-Păsărin
Prima parte, pe care v-o oferim în această emisiune, a fost susținută de Ansamblul folcloric ”Maria Tănase” din Craiova. Au participat dansatorii ansamblului, orchestra și soliștii Niculina Stoican, Petrică Mîțu-Stoian, Constantin Enceanu și Mariana Ionescu Căpitănescu.
A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune.
Sunt Gabriela Rusu-Păsărin şi vă invit să ascultaţi o ediţie specială a emisiunii Galeria interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional.
Spectacolul dedicat Zilei Olteniei (21 martie 2018) a avut ca generic „N-auzirăţi de-un oltean” şi a fost susţinut pe scena Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova.
Un prim tablou, din care vă oferin prima parte, a pus în evidenţă specificitatea etnofolcorică a judeţelor Olteniei. Interpreţii, dansatorii şi chiar membrii orchestrei s-au dovedit a fi adevăraţi arişti, au intrat în atmosfera de clacă de altădată.
Alimentele specifice preparate special pentru clacă (gogoşi şi boabe de porumb fiert cu miere) au făcut bucuria celor mici şi celor mari. Radioul oltenesc are antena specifică, prazul, iar meşteşugurile tradiţionale au fost ilustrate de cele ce nu au uitat. Cântecele care au fost îndrăgite de generaţii au fost interpretate cu patos de soliştii Ansamblului Folcloric „Maria Tănase”.
Scenariul şi regia spectacolului: Gabriela Rusu-Păsărin
Scenografia: Niculina Stoican.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator, Departamentul studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
24 martie 2018, 09:45 / actualizat: 24 martie 2018, 17:56
Președintele României Klaus Iohannis a promulgat la 13 aprilie 2017 Legea privind instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei. Proiectul a fost inițiat de 27 de deputați și senatori de la PSD, PNL, minorități, UDMR și parlamentari neafiliați.
La Craiova, întreaga săptămână a fost animată de evenimente culturale organizate de instituțiile culturale care au dorit să evidențieze valorile oltenești intrate în patrimoniul cultural național și universal.
Ziua de 21 martie 1821 este semnificativă pentru istoria românilor: este ziua când Tudor Vladimirescu, după elaborarea celui mai important document programatic al Revoluției de la 1821, Cererile norodului românesc, intră în București. În zilele de 16 și 20 martie ale aceluiași an se adresează prin două proclamații locuitorilor Capitalei. Pe 21 martie, Tudor Vladimirescu intră în București și coboară pe Podul Calicilor. Acesta este momentul care va consfinți rolul lui Tudor Vladimirescu și al pandurilor săi în formarea statului român modern.
Pentru a marca acest moment, Ansamblul folcloric ”Maria Tănase” a susținut pe scena Teatrului Național ”Marin Sorescu” din Craiova spectacolul N-auzirăți de-un oltean? (scenariul și regia: Gabriela Rusu-Păsărin, scenografia: Niculina Stoican). A fost un spectacol complex menit să evidențieze două componente esențiale: spiritul oltenesc și repere din istoria unității românilor. Membrii ansamblului s-au dovedit a fi adevărați artiști. Nu doar au interpretat sau dansat jocurile de altădată știute de bătrânii satului, dar au intrat în rolul scenei tematice și au produs emoția artistică atât de așteptată de publicul iubitor de folclor autentic.
Primul tablou a fost conceput ca o clacă, la care participă toate neamurile, argument pentru a ilustra specificitatea folclorului din toate cel 5 județe ale Olteniei: Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea. Ca la clacă, au fost nelipsiți copiii, bătrânele care le învață pe cele tinere rostul vieții (și mai ațipesc după miezul nopții), bătrânii care nu se lasă și intră în joc. Gazda clăcii a fost Niculina Stoican, reputată interpretă, om de televiziune (cu simțul intrării în rol) și managerul Ansamblului folcloric ”Maria Tănase”.
Al doilea tablou a marcat patru momente importante din istoria Olteniei, personaje istorice originare din această regiune sau din familii oltenești.
Mihai Viteazul este cel ce a înfăptuit prima unire a românilor. Scria George Coșbuc despre Craiova: ”Dacă nu ne-ar fi dat nimic alta decât pe Mihai Viteazul, ea tot ne-ar rămâne cuib sfânt dintru care ne-a ieșit viteazul cel cu șapte suflete”. Secvența cinematografică din filmul ”Mihai Viteazul” a adus un argument în plus: personajul istoric a fost interpretat de Amza Pellea, un alt oltean, iar regizorul filmului a fost Sergiu Nicolaescu, tot oltean. Doina lui Mihai Viteazul a fost interpretată de Liviu Dică.
Un al doilea moment al acestui tablou a creat emoția retrăirii unei istorii tragice: mazilirea lui Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi și cu sfetnicul Ianăchiță Văcărescu. Puțini sunt cei ce știu că la cumplita scenă a asistat chiar Doamna Marica, privind cu sufletul cernit cum pe rând sunt uciși sub ochii săi cei patru fii. Pe ea nu a întrebat-o nimeni dacă renunță la viața copiilor săi sau acceptă să-și schimbe credința. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a rămas în istorie drept exemplul de unire prin cultură și credință până la jertfa supremă. Balada lui Brâncoveanu a fost interpretată de Lavinia Bârsoghe, iar ”Hora de pomană” (specifică acestei regiuni) a fost cântată de Petrică Mîțu Stoian.
Tudor Vladimirescu a fost personajul principal al tabloului. Pentru ilustrarea personalității sale au participat membrii fanfarei Militare a Garnizoanei Craiova, elevii Colegiului Național Militar ”Tudor Vladimirescu”, membrii Ansamblului folcloric ”Maria Tănase” în haine de epocă și Petrică Mâțu-Stoian în rolul lui Tudor Vladimirescu. Un rol dificil dus cu demnitate și profesionalism până la final. Doina lui Tudor a fost interpretată cu emoție de Niculina Stoican și pentru că piesa face parte din repertoriul mamei ei, Angelica Stoican.
Născut la Caracal, deci oltean get-beget, Iancu Jianu este craiovean prin mama sa, originară de aici, iar el a copilărit şi s-a format în Craiova. De aceea cântecul dedicat lui aminteşte că e “pui de craiovean”.
Cântecul lui Iancu Jianu a fost interpretat de Marius Măgureanu.
Puțini știu că ”M-a făcut mama oltean” este cântecul creat în cinstea haiducului Iancu Jianu, în 1809 de către vestitul lăutar al Craiovei, Niţă Băloi, din Işalnița ca un gest de apreciere pentru vestitul haiduc, după ce a învins oastea lui Paşa Pazvant Oglu la Vidin.
Viaţa e un rotund al împlinirii. O viaţă începe În Lumea cea Mare şi devine fără de vârstă în Lumea cea fără de Dor. Și totuși, cei ce împlinesc rotundul destinului nostru sunt de-a pururi Dincolo de uitare. Iar împlinirea este chiar unirea. Și poate de aceea unirea are imaginea emoționantă a unei hore, cât rotundul format din dorințele noastre a fi împreună. Ctitorii acestui rotund al unirii s-au aşezat de-a pururi în panteonul valorilor umanității. Iar noi, la răstimpuri, poate neîngăduit de rar, îi amintim spre bucuria de-o clipă a unei sărbători. Unirea, un rotund al horei cât o licărire de-un veac.
Cel de-al treilea tablou al spectacolului a creat buna dispoziție prin spiritul hâtru al olteanului și prin cântecele de neuitat. Unde îl cunoști mai bine pe oltean? La MAT. Cârciumar (actor în adevăratul sens al termenului) a fost Constantin Enceanu. Iar simbolurile oltenești nu au lipsit; cobilița, prazul, zaibărul, pâinea în țăst și bucatele tradiționale. Iar glumele s-au ținut lanț, intrând în rol nu numai interpreții și dansatorii, ci și membrii orchestrei.
Finalul spectacolului a fost marcat de aplauze la scenă deschisă. Binemeritate momente după un spectacol, în care membrii Ansamblului folcloric ”Maria Tănase” au trăit intens fiecare clipă, oferind publicului un spectacol complex.
Spectacolul a fost transmis în direct la TVR Craiova, va fi difuzat la TVR3 în Săptămâna Luminată. Iar noi vom transmite spectacolul la MTVA, Radiodifuziunea ungară, emisiunile în limba română, sperăm, spre bucuria românilor din jurul României.
A consemnat: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator, Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” în parteneriat cu Primăria și Casa de Cultură a Comunei Pielești vă invită să participați la evenimentul intitulat „Mâncare tradițională în zona metropolitană”, în data de 1 noiembrie 2017 ora 13.00 la sediul ansamblului din strada Crișului nr.9.
În cadrul evenimentului va avea loc o expoziție de artă culinară, cu degustare, unde vor fi prezentate bucate ca pe vremea bunicii. Evenimentul face parte dintr-un proiect ce își propune renașterea satului tradițional și, în același timp, punerea în valoare a zonelor rurale, creând punți de legătură între Municipiul Craiova și comunitățile din zona Metropolitană.
Proiectul va avea un calendar de desfășurare a evenimentelor care se va întinde pe parcursul întregului an și va fi susținut de fiecare primărie a comunelor aflate în zona metropolitană. În desfășurarea lui, fiecare comună va deveni gazdă și organizator urmând să-și promoveze zona turistică.
Ecouri ale Festivalului Elenismului din România, ediția a XVII-a, Craiova, 2017
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
16 octombrie 2017, 09:32 / actualizat: 17 octombrie 2017, 8:14
Timp de patru zile (12-15 octombrie 2017) pe scena Teatrului Național ”Marin Sorescu” din Craiova au fost prezentate spectacolele ce au constituit o nouă ediție a unui prestigios festival al minorităților naționale din România, Festivalul Elenismului din România. Inițiat de Uniunea Elenă din România, festivalul s-a desfășurat sub egida Ambasadei Republicii Elene în România și a fost cofinanțat de Uniunea Elenă din România, Guvernul României, Departamentul pentru Relații Interetnice și Ministerul Culturii și Identității Naționale. Spectacolul de deschidere a reunit în Sala ”Amza Pellea” a teatrului craiovean greci, filogreci și români pentru a se bucura de momente muzical-artistice reunite într-un scenariu care să evidențieze dragostea pentru promovarea și conservarea tradițiilor elene și românești. La festivitatea de deschidere au participat: din partea gazdelor, Primarul municipiului Craiova, dl. MIHAI GENOIU, vicepreședintele Consiliului Județean Dolj, OANA BICĂ, din partea Guvernului României, Departamentul pentru Relații Interetnice, domnul ministru subsecretar de stat AHMET ALEDIN. Ministerul Culturii și Identității Naționale a fost reprezentat de inspector general prof. univ. dr. MINA MARIA RUSU. Inițiatorul manifestării și catalizatorul întregii vieți culturale a comunităților elene din România este Președintele Uniunii Elene din România, domnul deputat DRAGOȘ GABRIEL ZISOPOL, cel ce a rezonat cu toate emoțiile acestui festival timp de patru zile.
Foto: Primarul Municipiului Craiova, Mihai Genoiu
Foto: prof.univ.dr. Mina Maria Rusu, Ministerul Educației Naționale
Foto: ministru subsecretar de stat AHMET ALEDIN, Guvernul României, Departamentul pentru Relații Interetnice
Imnul României și Imnul Greciei au fost interpretate de Corul Comunității Elene din Brașov – Dionysos, Eftymos.
Foto: Președintele Uniunii Elene din România, deputat Dragoș Gabriel Zisopol
În cea de-a doua seară a festivalului pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova alături de artiștii eleni din România s-a aflat doamna consul SOPHIA KANDARA din partea Ambasadei Greciei la București. Domnia Sa și-a manifestat susținerea manifestărilor artistice și comunitare ale elenilor din România și a a mintit legăturile culturale dintre Grecia și Craiova:
(declarație consemnată de Ludovic Vulea)
Foto: Președinte UER Dragoș Gabriel Zisopol, consul Sophia Kandara – Ambasada Greciei la București, Gabriela Rusu-Păsărin, realizator DSR, SRR , Ion Vasoianis, Președintele Comunității Elene din Craiova
Spectacolul primei seri a fost deschis de momentul artistic al Corului de copii ”Glasuri cristaline” din Craiova. Cele 27 de fetițe purtând culorile Greciei (alb-albastru) au interpretat cântece grecești acompaniate la bouzouki de compozitorul Cristian Alivej. Coordonatoarea corului, prof. Iulia Manda a ales repertoriul reprezentativ pentru prelucrările folclorice românești. Imaginea de final a corului de copii s-a dovedit a fi imaginea prieteniei româno-elene.
Foto: Corul de copii ”Glasuri cristaline”
Specificitatea culturii tradiționale românești a fost ilustrată printr-o secvență din spectacolul tematic ”Nunta de pomină la olteni” (scenariu și regia: Gabriela Rusu-Păsărin) interpretat de Ansamblul Folcloric ”Maria Tănase” din Craiova.
Foto: Ansamblul Folcloric ”Maria Tănase”
Finalul primei seri a festivalului a aparținut Ansamblului ”Irini” al Comunității Elene din Craiova.
Cele 20 de comunități elene din România au prezentat în cele patru zile ale festivalului tablouri coregrafice și muzicale reprezentând toate zonele etnofolclorice ale Greciei demonstrând diversitatea și specificitatea zonelor Greciei: dansurile din insulele Mării Egee sunt dansuri rapide în pași, se dansează în perechi și nu în linie; dansurile din Insula Creta sunt dansuri cu un ritm mai alert și impresionează prin măiestria băieților ce atrag atenția prin scheme coregrafice spectaculoase. Din Epir au fost interpretate dansurile care sunt, după declarația dansatorilor, cele mai grele și mai lente din toată Grecia, pentru că necesită un balans excelent pentru a le putea duce la bun sfârșit. Macedonia are dansuri variate și impunătoare, cu pași complicați și lenți, în timp ce altele sunt rapide . Majoritatea dansurilor încep într-un stil lent și avansează treptat pe melodie. Thessalia are dansuri similare Epirului, dar în care liderul are libera alegere în a improviza pe toată perioada dansului. Tracia este o zonă cu dansuri spectaculoase, bărbații poziționându-se primii în formație. Dansurile din Ponti erau performate de soldați pentru a se motiva înainte de a intra în luptă și sunt și azi acompaniate de instrumentul numit ” Lyra”. Am amintit doar câteva zone cu specificitatea dansurilor, meritorie fiind grija Președintelui Uniunii Elene din România, domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, de a aduce în fiecare an în România, în cadrul comunităților elene, maeștrii coregrafi din Grecia pentru a-i învăța pe dansatorii eleni din România secretele dansurilor din fiecare zonă a Greciei, iar taberele tematice organizate de Uniunea Elenă din România completează cadrul de transmitere a tradiției grecești tinerei generații de greci din România.
Domnul Președinte al Uniunii Elene din România Dragoș Gabriel Zisopol a declarat în exclusivitate pentru Rețeaua Regională Radio România:
(declarație înregistrată de Ludovic Vulea)
Comunitatea Elenă din Craiova a fost gazda acestei ediții a Festivalului Elenismului din România, președintele acesteia, domnul Ion Vasoianis, dând proba excelenței în organizarea manifestărilor artistice spre bucuria tuturor participanților.
Societatea Română de Radiodifuziune prin rețeaua regională Radio România a fost partener al acestei manifestări naționale și, pentru buna colaborare și profesionala mediatizare, Departamentul Studiourilor Regionale a primit Diploma de Onoare și Placheta Festivalului Elenismului din România.
Momentul final al Festivalului Elenismului din România a fost marcat de emoția primirii Diplomelor de participare și a Plachetelor, simbol al ediției a XVII-a acestei manifestări de amploare națională și cu impact internațional.
A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Pensionarii craioveni sunt invitați marți, 3 octombrie 2017, la un spectacol folcloric cu intrare gratuită, oferit în cinstea lor de Primăria Craiova, în parteneriat cu Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” și Filarmonica Oltenia.
Manuela Motocu, Liviu Dica, Lavinia Bârsoghe, Marius Măgureanu și Cristi Bănățeanu, acompaniați de orchestra Ansamblului Folcloric „Maria Tănase”, vor delecta pe cei mai în vârstă din Craiova marți, în sala Filarmonicii Oltenia, începând cu ora 17.30.
Intrarea la spectacolul realizat de Primăria Craiova, în parteneriat cu artiștii Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” și Filarmonica Oltenia este gratuită, pe baza invitațiilor ce pot fi ridicate de la agenția de bilete a Filarmonicii Oltenia, în limita locurilor disponibile.
Ascultaţi Radio România Regional, emisiunea Galeria interpreţilor de muzică populară! Sunt Gabriela Rusu-Păsărin şi vă propun spre audiţie o ediţie dedicate unei personalităţi culturale, care a îmbinat magistral arta interpretării cântecelor populare şi arta spectacolului.
Nataşa Raab este actriţa Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, cunoscută şi din rolurile importante în cinematografia românească (nominalizată la Premiul Gopo pentru cea mai bună actriţă în rol principal, ca urmare a interpretării rolului principal din filmul Din dragoste cu cele mai bune intenţii (2011). Prezenţă remarcabilă pe scena Festivalului Naţional de Folclor “Maria Tănase” în calitate de prezentator (nu de puţine ori alternând prezentarea cu interpretarea cântecelor consacrate de Maria Tănase), Nataşa Raab este şi pasionată de culegerea şi interpretarea melodiilor din Ardeal.
În familia sa toţi cântau, iar melodiile din zona Clujului au o rezonanţă specială datorată timbrului vocii sale şi a interpretării cu patos. Nataşa Raab este o prezenţă tonică, domină scena şi transmite cu uşurinţă (şi pentru că este o actriţă remarcabilă) mesajul cântecelor vechi atât din Ardeal, cât şi din Oltenia, unde s-a stabilit după absolvirea Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (1988), la clasa profesorului Mircea Albulescu. În anul 2003 lansează albumul de muzică populară „Ardeleanca în Bănie” (20 de piese), fiind acompaniată de Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”.
Vă propun să ascultaţi istoria cântecelor pornite din Ardeal şi îmbinate cu melodiile olteneşti, într-un spectacol verbal, actoricesc, menit să personalizeze o prezenţă în Galeria interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
