Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei este marcată în fiecare an, pe 2 decembrie, pentru a marca data la care a fost adoptată Rezoluţia 317(IV) din 1949 de către Convenţia Naţiunilor Unite pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării prin prostituţie, potrivit site-ului un.org.
În mesajul său din 2021 de Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei, secretarul general al ONU, António Guterres, transmite că această zi „este o zi de comemorare şi de recunoaştere şi un apel urgent la acţiune”.
„Nu trebuie să uităm niciodată suferinţa incomensurabilă a milioane de bărbaţi, femei şi copii africani, trăită sub auspiciile comerţului transatlantic cu sclavi. (…) Le aducem un omagiu celor care şi-au sacrificat viaţa în căutarea universală a libertăţii. (…) Unii ar putea crede că sclavia este un fenomen care aparţine trecutului, însă acest rău continuă să distrugă lumea modernă. Munca forţată, traficul de persoane în scopul exploatării – inclusiv exploatarea sexuală-, căsătoria forţată, munca copiilor – şi recrutarea copiilor în conflictele armate – sunt toate manifestări contemporane ale sclaviei. Toate sunt crime şi încălcări flagrante ale drepturilor omului”, mai transmite secretarul general al ONU, în mesajul său din 2021.
ONU atrage atenţia asupra faptului că sclavia nu este o relicvă istorică. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, mai mult de 40 de milioane de oameni din toată lumea sunt victime ale sclaviei moderne.
Deşi fenomenul sclaviei moderne nu are o definiţie legală, acesta este folosit ca termen umbrelă pentru a acoperi practici precum munca forţată, căsătoriile forţate sau traficul de persoane.
Aceste fenomene se referă la acele situaţii în care exploatarea unei persoane nu poate fi contracarată ca urmare a ameninţărilor, violenţei, coerciţiei, sau abuzului de putere, scrie site-ul un.org.
Potrivit datelor publicate pe pagina dedicată Zilei internaţionale pentru abolirea sclaviei (www.un.org/en), fenomenul muncii forţate este unul îngrijorător la nivel mondial, reprezentând 24,9% din aproximativ 40,3 milioane de persoane, care se află într-o formă de sclavie modernă.
De asemenea, 16 milioane de persoane sunt exploatate în sectorul privat, precum munca casnică sau construcţii sau agricultură. 4,8 milioane de persoane sunt exploatate sexual forţat şi 4 milioane de persoane depun o muncă forţată şi impusă de autorităţile statului. 15,4 milioane de persoane se află într-o căsătorie forţată, scrie site-ul un.org.
Femeile şi fetele sunt afectate în mod disproporţionat de munca forţată, reprezentând 99% dintre victimele din industria sexului comercial şi 58% din alte sectoare. În plus, peste 150 de milioane de copii sunt supuşi muncii, reprezentând aproape unul din zece copii din întreaga lume.
Secretarul General al Națiunilor Unite, António Guterres, a lansat ieri un plan global privind răspunsul umanitar coordonat, în valoare de 2 miliarde de dolari, pentru combaterea COVID-19 în unele dintre cele mai vulnerabile țări ale lumii, în efortul de a proteja milioane de oameni și de a opri răspândirea necontrolată a virusului pe glob.
COVID-19 a provocat deja decesul a peste 16.000 de peroane în lumea întreagă, raportându-se aproape 400.000 de cazuri de infectare. Virusul s-a extins în toate colțurile lumii, iar acum începe să se răspândească și în țările care se confruntă deja cu crize umanitare din cauza conflictelor, dezastrelor naturale și schimbărilor climatice.
Planul de răspuns va fi implementat de către agențiile ONU, împreună cu ONG-urile internaționale și consorțiile neguvernamentale ce joacă un rol direct la nivelul răspunsului. Acesta va permite:
livrarea de echipamente de laborator esențiale pentru testare și echipamente medicale pentru tratarea pacienților;
instalarea unor dotări pentru spălarea mâinilor în tabere și amplasamente;
lansarea unor campanii de informare a populației cu privire la modul în care se poate proteja pe sine și pe ceilalți împotriva virusului;
crearea unor poduri și noduri aeriene în Africa, Asia și America Latină pentru transportul lucrătorilor umanitari și al proviziilor acolo unde este cea mai mare nevoie.
Secretarul General al Națiunilor Unite, António Guterres, a afirmat:
„COVID-19 amenință întreaga omenire, prin urmare întreaga omenire trebuie să riposteze. Răspunsurile individuale ale țărilor nu vor fi suficiente.
Trebuie să oferim ajutor persoanelor celor mai vulnerabile, milioane și milioane care nu se pot proteja singure. Un astfel de demers ține de solidaritatea umană. De asemenea, este crucial pentru combaterea virusului. Acesta este momentul în care trebuie să facem un pas înainte spre cei vulnerabili”.
Subsecretarul General pentru Afaceri Umanitare, Mark Lowcock, a declarat:
„COVID-19 a complet viața populației în unele dintre cele mai bogate țări ale lumii. Acum, virusul ajunge în locurile în care oamenii sunt prinși în zone de război, nu au acces facil la apă curată și săpun și nu pot spera la un pat de spital în cazul în care se vor îmbolnăvi și vor ajunge în stare critică.
Ar fi crud și imprudent să lăsăm țările cele mai sărace și mai vulnerabile în voia sorții. Dacă permitem coronavirusului să se răspândească liber în aceste locuri, vom expune milioane de oameni la un risc crescut, regiuni întregi se vor afunda în haos, iar virusul va putea face din nou înconjurul lumii.
Statele ce luptă împotriva pandemiei pe propriul teritoriu acordă prioritate persoanelor din propriile comunități, așa cum e de așteptat. Însă cruntul adevăr este că nu vor reuși să își protejeze populația dacă nu acționează acum pentru a ajuta țările cele mai sărace să se protejeze.
Prioritatea noastră este să ajutăm aceste țări să se pregătească și să continuăm să sprijinim milioanele de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența umanitară furnizată de ONU. Finanțate corespunzător, eforturile noastre de implementare a unui răspuns la nivel global vor pune la dispoziția organizațiilor umanitare instrumentele necesare pentru a lupta împotriva virusului, pentru a salva vieți și pentru a contribui la oprirea răspândirii COVID-19 pe întreg mapamondul”.
Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat:
„Virusul se răspândește acum în țările cu sisteme sanitare deficitare, inclusiv în unele care se confruntă deja cu crize umanitare. Aceste state au nevoie de sprijinul nostru, nu numai din motive de solidaritate, ci și pentru a ne proteja pe noi toți și pentru a suprima această pandemie. Totodată, nu trebuie să combatem pandemia ignorând celelalte urgențe sanitare și umanitare”.
Directorul executiv al UNICEF, Henrietta H. Fore, a declarat:
„Copiii sunt victimele ascunse ale pandemiei de COVID-19. Izolarea obligatorie și închiderea școlilor afectează educația, sănătatea mintală și accesul acestora la servicii medicale de bază. Riscul de exploatare și abuz este mai mare ca oricând, atât în cazul băieților, cât și în cel al fetelor. Pentru copiii migranți sau cei care trăiesc în zone de conflict, consecințele vor fi unele fără precedent. Nu trebuie să îi abandonăm”.
La lansarea virtuală a Planului global privind răspunsul umanitar în contextul COVID-19, Secretarului General al ONU i s-au alăturat, prin legătură video, dl Lowcock, dr. Tedros și dna. Fore.
Împreună, au făcut apel la statele membre ale ONU să contribuie la reducerea impactului COVID-19 în țările vulnerabile și la oprirea răspândirii virusului la nivel mondial, prin oferirea unui sprijin cât mai solid acestui plan, susținând totodată apelurile umanitare existente ce ajută peste 100 de milioane de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența umanitară furnizată de ONU.
Statele membre au fost avertizate că orice deturnare a fondurilor rezervate operațiunilor umanitare în curs ar duce la crearea unui mediu în care holera, rujeola și meningita ar putea lua amploare, în care și mai mulți copii ar putea deveni subnutriți și în care extremiștii ar putea prelua controlul – un mediu ce ar constitui un teren extrem de fertil pentru coronavirus.
Pentru demararea planului de răspuns, dl. Lowcock a alocat alte 60 de milioane de dolari din Fondul central de răspuns în situații de urgență al ONU (CERF). Astfel, sprijinul acordat de CERF acțiunilor umanitare întreprinse ca răspuns la pandemia de COVID-19 a ajuns la 75 de milioane de dolari. În plus, din fondurile comune grupate în funcție de țară s-au alocat peste 3 milioane de dolari până în prezent.
Această nouă alocare CERF – una dintre cele mai consistente realizate vreodată – va ajuta Programul Alimentar Mondial (PAM) să asigure continuitatea lanțurilor de aprovizionare și transportul lucrătorilor umanitari și al ajutoarelor umanitare, OMS să oprească răspândirea pandemiei, precum și alte agenții să acorde ajutor umanitar și protecție persoanelor celor mai afectate de pandemie, inclusiv femeilor și fetelor, refugiaților și persoanelor strămutate intern.
Sprijinul va include demersuri în domeniul securității alimentare, al sănătății fizice și mintale, al apei și salubrității, al nutriției și al protecției.
Ziua Mondială a Radioului (World Radio Day) este sărbătorită în fiecare an pe 13 februarie, de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite. A fost aleasă în amintirea primei emisii a postului de radio al Naţiunilor Unite – 13 februarie 1946.
Obiectivele marcării acestei Zile sunt de a sensibiliza publicul şi mass-media asupra importanţei radioului şi să încurajeze factorii de decizie să stabilească şi să ofere acces la informaţii prin radio, precum şi pentru a consolida reţeaua şi cooperarea internaţională între radiodifuzori.
Radioul rămâne la nivel global cel mai accesat mijloc de informare, potrivit ONU.
Abilitate unică de a ajunge la cea mai largă audienţă face ca radioul să poată modela experienţa diversităţii unei societăţi şi să reprezinte o tribună unde toate vocile să fie reprezentate şi auzite.
Posturile de radio ar trebui să servească diverse comunităţi, oferind o mare varietate de programe, puncte de vedere şi conţinut şi să reflecte diversitatea publicului, arată ONU.
Pentru Ziua Mondială a Radioului 2020, UNESCO face apel la posturile de radio să menţină diversitatea, atât în redacţii, cât şi pe undele radio.
În mesajul cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului, secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază că radioul aduce oamenii împreună și trebuie să fie un prilej de recunoaştere a capacităţii deosebite a radioului de a promova diversitatea şi de a ajuta la construirea unei lumi mai paşnice şi mai favorabile.
Într-o epocă de evoluţie rapidă a mass-media, radioul îşi păstrează un loc special în fiecare comunitate ca sursă accesibilă de ştiri şi informaţii vitale, arată António Guterres.
Emisiunea radio Europhonica IT câștigă Premiul Charlemagne pentru tineri
Publicat de Camelia Teodosiu,
29 mai 2019, 11:25 / actualizat: 29 mai 2019, 13:12
Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni, ediţia 2019, a fost acordat unui proiect italian, Europhonica IT – o emisiune de radio, unde tinerii împărtășesc povești și opinii despre Europa.
În timpul decernării premiului, la 28 mai, la Aachen, Germania, vicepreședintele Parlamentului European, Rainer Wieland, a declarat: „Europhonica este un exemplu perfect despre cum putem să aducem instituțiile UE mai aproape de cetățeni, contribuind atât la înțelegerea funcționării lor, cât și la îmbunătățirea condițiilor de participare civică”.
Lansat în 2008, premiul este acordat în fiecare an de Parlamentul European și de Fundația Internațională pentru Premiul Charlemagne tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani care s-au implicat în proiecte care ajută la promovarea înțelegerii între oameni din diferite țări europene.
Reprezentanții celor 28 de proiecte naționale câștigătoare au primit o diplomă și o medalie și vor participa la decernarea Premiul Internațional Charlemagne către António Guterres, secretar general al Organizației Națiunilor Unite, la 30 mai. El va fi onorat cu acest premiu pentru că este „un susținător remarcabil al modelului european al societății”.
Laureații Premiului Charlemagne pentru tineri, ediţia 2019:
Europhonica IT este o emisiune radio care oferă studenților posibilitatea de a-și face vocea auzită. Echipa editorială este formată din tineri din Franța, Italia, Spania, Portugalia, Grecia și Germania și este difuzată lunar din Parlamentul European de la Strasbourg.
Proiectul cetățenia ta europeană oferă tinerilor finlandezi posibilitatea de a învăța despre procesul de luare a deciziilor la nivel UE și despre culturile europene. Pe lângă orele despre UE în școli, patru evenimente internaționale au reunit circa 500 de tineri pentru a discuta, a dezbate și a forma opinii cu privire la subiectele europene actuale. De asemenea, participanții au simulat procesul decizional al Parlamentului European.
Proiectul-pilot musulmanii împotriva antisemitismului urmărește să sensibilizeze tinerii musulmani de ambele sexe despre problema antisemitismului dintr-o perspectivă musulmană critică internă. Cu acest scop, au fost organizate ateliere de lucru cu experți și locuri de întâlnire pentru musulmani și evrei, pentru a promova o identitate austriacă și europeană comună.
Proiectul câștigător la nivel național în România este ISWinT (International Student Week in Timisoara), un festival ce reunește participanți din toate colțurile lumii, la Timișoara, începând cu 1994. Acesta are ca scop crearea unui mediu non-formal, timp de 10 zile, în care tinerii pot propune soluții la nivel mondial pentru chestiuni legate de tineret.
