Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul român al Apărării a condamnat atacurile repetate ale Federației Ruse împotriva zonelor locuite de populația civilă și a elementelor de infrastructură critică ale Ucrainei.
Săptămâna aceasta, armata rusă a executat un nou atac cu drone în zona porturilor dunărene Ismail și Reni, situate în apropierea granițelor țării noastre.
Structurile care asigură monitorizarea spațiului aerian românesc nu au identificat însă amenințări de natură militară la adresa teritoriului național al României.
Totuși, Ministerul Apărării Naționale a întărit măsurile de vigilență stabilite conform planurilor naționale și aliate și monitorizează în permanență spațiul național terestru, maritim și aerian, în cooperare cu structurile NATO.
Ministerul Apărării mai precizează că războiul de agresiune declanșată de forțele ruse împotriva Ucrainei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional.
Jens Stoltenberg: NATO este pregătită să apere România!
Publicat de Gabriel Stan,
31 octombrie 2022, 15:17
Adrian Gâtman (realizator rubrică): NATO este pregătită să apere România și pe toți ceilalți aliați, este mesajul transmis de la Bruxelles de secretarul general, Jens Stoltenberg, la finalul întâlnirii cu prim-ministrul român, Nicolae Ciucă.
Cei doi oficiali au discutat la cartierul general al NATO despre situația de securitate în regiunea Mării Negre și despre forțele care asigură apărarea în flancul estic al Alianței. Jens Stoltenberg a apreciat contribuția României la securitatea aliată.
Jens Stoltenberg:România este un aliat de mare valoare și apreciez contribuția dumneavoastră importantă prin care asiguraţi securitatea în aceste vremuri.
Aceste dislocări transmit un mesaj clar: NATO este gata să apere România și orice alt aliat. Astăzi am discutat despre situația de la Marea Neagră regiune care este importantă pentru NATO din punct de vedere strategic.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări că țara noastră își va respecta angajamentele în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Nicolae Ciucă: Având în vedere dinamica ridicată a acestor evoluții, cât și impredictibilitatea comportamentului Rusiei, am accentuat necesitatea ca NATO să monitorizeze atent în continuare situația de la Marea Neagră.
Mircea Geoană: Anul viitor vom avea noua generație de planificare militară NATO, de apărare și descurajare pentru întreg spațiul euroatlantic. Mă bucur foarte mult că pentru ţara mea, România, avem astăzi garanții de securitate autentice, cum nu am avut niciodată în istorie
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a întâlnit miercuri, la Târgu Mureș, cu reprezentanții conducerii Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale și cu operatori din Batalionul 51 Operații Speciale din localitate.
Mircea Geoană a fost însoțit de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Discuțiile s-au axat pe capabilitățile Forțelor pentru Operații Speciale în actualul context de securitate.
Au fost, de asemenea, prezentate standuri cu armament, echipamente și tehnică militară și un scurt moment tactic,specific Forțelor pentru Operații Speciale. La finalul vizitei, secretarul general al NATO, Mircea Geoană, a avut și o scurtă întâlnire cu presa.
Mircea Geoană:Am răspuns cu mare bucurie invitației șefului Apărării, domnul general Petrescu ,și a conducerii Comandamentului Forțelor Speciale de la Târgu Mureș pentru a vizita această unitate de elită a Armatei Române și a Alianței Nord-Atlantice. Ați văzut cu toții profesioniști desăvârșiți români, portughezi, britanici, americani, francezi.
Este pe scară mai redusă spiritul și rațiunea de a exista a Alianței Nord-Atlantice, unul pentru toți și toți pentru unul. Evident, când vizitezi o unitate de un astfel de specific, care sunt în toate armatele de pe planetă și cu atât mai mult în armatele NATO, topul de excelență, sofisticarea riscul și profesionalismul pe care le necesită pentru a putea să operezi operații speciale.
Vedem tot mai multe integrarea domeniilor terestru, naval, aerian, spațial și cibernetic. De asemenea, sunt foarte încurajat de modul în care acest comandament de elită anticipează schimbările care urmează să se producă în continuare pe flancul estic, în contextul de securitate cunoscut prin războiul declanșat de Rusia. Salut, de asemenea, colaborarea la nivel multiregional.
Acest corp de elită are relații privilegiate și conduce anumite operațiuni specifice în regiunea noastră, iar în logica de apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România, acest vârf de lance reprezintă un punct de sprijin esențial pentru credibilitatea și eficacitatea apărării noastre aliate și sper ca mulți tineri și tinere să fie atraşi către o profesie de elită, care este plină de riscuri, dar este și plină de provocări interesante.
Sunt îmbărbătat văzând acest spirit național, acest spirit patriotic, acest spirit aliat traversând generațiile și traversând specializările militare, fie că sunt Ministerul Apărării, că sunt Ministerul de Interne, că sunt serviciile de informații și încă o dată, aicea, la Comandamentul Forțelor Speciale văd acest element multinațional, mă bucură enorm de mult.
Chiar am întâlnit un militar portughez, care vorbea într-o românească perfectă, cu uşor accent moldovenesc şi îmi spune: „Domnule secretar general adjunct, eu sunt militar portughez, dar sunt din Moldova, am plecat în Portugalia și acuma sunt militar NATO la Târgu Mureș”. Mi se pare o poveste plină de tâlc.
Anca Făgăraș (reporter): Pe lângă amănuntele legate de întâlnirea cu operatorii pentru operații speciale din Târgu Mureș, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a răspuns și altor întrebări ale ziariștilor prezenți legate de situația actuală de securitate, dar și despre cum vede actuala desfășurare a războiului din Ucraina.
Mircea Geoană:Summitul de la Madrid a luat decizii istorice cu privire la modificarea profundă a modului în care imaginăm apărarea și descurajarea. De la prezența avansată trecem la apărarea avansată.
Anul viitor vom avea noua generație de planificare militară NATO, care devine operațională – planul de apărare și descurajare pentru întreg spațiul euroatlantic. Vom avea în România și în Polonia și pe flancul estic această dimensiune holistică, dacă vreți, a apărării, inclusiv echipamente prepoziționate, elemente legate asset-uri spațiale, asalturi cibernetice. Deci este o altă generaţie a modului în care imaginăm apărarea şi descurajarea şi mă bucur foarte mult că pentru ţara mea, România, avem astăzi garanții de securitate autentice, cum nu a avut țara aceasta niciodată în istoria noastră.
Noi am făcut mod deliberat o diviziune a muncii între NATO, ca organizație, și care susține Ucraina și la Madrid liderii noștri au aprobat un nou pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina, dar non-letal, ceea ce înseamnă pregătire, drone, comunicații, combaterea dezinformării, care este masivă, protecție împotriva atacurilor cibernetice și, foarte important, pregătirea tranziției la echipamente din era postsovietică pentru armata ucraineană.
Sunt lucrurile pe care NATO le va face. Dar în mod deliberat, pentru a evita un risc de escaladare al unui război deja complicat între Ucraina și Rusia, între Rusia și Ucraina, un război între NATO și Rusia, aliații au decis ca NATO să facă lucrurile care sunt non-letale, care nu sunt direct implicate într-un conflict de natură militară, iar aliții, în mod național, individual, împreună cu partenerii, să facă acest efort de a sprijini cu echipamente militare adecvate acestui moment al războiului partenerii din Ucraina.
Mi se pare și ni se pare, la nivelul conducerii NATO, că este o diviziune corectă a muncii. NATO ajută ca organizație Ucraina, iar NATO, ca ecosistem de alianță, ajută de asemenea Ucraina și vom continua să ajutăm pentru că merită, este și interesul nostru și credem că bravura și sacrificiul ucrainenilor vor primi din partea noastră sprijin militar, financiar, economic, moral, politic, așa cum se întâmplă de-o manieră ireproșabilă în acest moment.
Armata Federației Ruse este în continuare o armată de tip postsovietic, cu tot ce înseamnă echipamente, comandă și control, doctrina militară și filozofie militară, în timp ce armata ucraineană, cu sprijinul nostru, după 2014, după invazia şi anexarea ilegală a Crimeii, este o armată modernă, de tip occidental, de tip NATO, de unde şi diferenţa de calitate a modului în care execută operaţii de război cele două părţi.
Asta nu înseamnă că Federaţia Rusă nu are în continuare capabilităţi importante, nu are în continuare elemente care să fie preocupante pentru Ucraina şi pentru noi. Dar dacă ne uităm la modul în care cele două tipuri de sisteme militare funcţionează, Ucraina este mult mai agilă, este mult mai suplă, este mult mai adaptată războiului modern.
Şi mai este un lucru care depăşeşte tipul de armament, tipul de muniţie, cât de precis loveşte artileria unei părţi sau a celeilalte părţi: este elementul intangibil al moralului trupelor şi al moralului populaţiei şi într-un fel îţi aperi ţara şi te lupţi pentru ţara ta şi într-un alt fel te duci într-o aventură militară într-o ţară în care nu înţelegi de ce ai fost trimis acolo.
Deci diferenţa de moral al trupelor ruseşti şi al celor ucrainene este absolut zdrobitoare în favoarea ucrainenilor. Dar asta nu înseamnă că războiul nu este complicat, că nu este de durată şi c nu vedem deocamdată elemente politice care să indice terminarea prea rapidă, aşa cum ne-am dori, a acestui război.
Deocamdată, Uniunea Europeană nu are altă soluție de apărare decât NATO. Diplomații europeni au discutat la București despre ce pot și ce nu pot face decoamdată ca actor global.
Jocurile de putere nucleară imprevizibilă ale Rusiei sunt ca niște seisme cu ceas pentru liniștea Europei. Așa că s-a vorbit mult, la București, zilele acestea, despre securitatea comună, despre structurile militare proprii ale Uniunii, dar proiectul este unul de perspectivă îndepărtată și nici nu poate fi serios discutat în acest episod al istoriei, când Tratatul privind Armele Nucleare cu Rază Medie de Acțiune este încălcat de Moscova și abandonat de Washington. Europa nu a fost parte a înțelegerii dintre cele două superputeri ale Războiului Rece, dar a beneficiat din plin atât de consolidarea arsenalului american cât și de armistițiul convenit în 1987 de Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov. La nici trei decenii distanță, ambițiile militare ale Kremlinului se măsoară nu atât în forța capabilităților de atac rusești, cât în refuzul de a respecta regulile jocului, adică, prin imprevizibilitatea Rusiei, cum a punctat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, venit la București să îi întâlnească pe înalții responsabili politici ai armatelor europene, reuniți cu o zi înaintea întrevederii diplomaților comunitari.
Fundamentul securității europene nu poate suferi modificări, acum, când rachetele mobile ale Rusiei pot fi oricând amplasate în Crimeea sau la Kaliningrad și de acolo nu au nicio problemă să lovească oricare dintre capitalele de pe continent, în condițiile în care raza balistică este de 5500 de kilometri. E explicabil, probabil, de ce minstrul francez al Apărării, Florence Parly, s-a exprimat destul de prudent despre ambițiile președintelui Emmanuel Macron: e important să vorbim despre o apărare comună în lunile premergătoare alegerilor europene, însă pentru a pune pe picioare o armată a Uniunii Europene este nevoie de mult timp.
Interesant este că, în timp ce amenințările sunt mai aproape de România decât de orice alt stat european, la București, armata tocmai traversează o profund politizată criză de management operativ.
În ce privește extinderea Uniunii Europene, un prim orizont de așteptare pentru admiterea candidaților cu dosare în lucru, Serbia și Muntenegru, a fost exprimat de ministrul ungar de Externe Peter Szijjártó: înainte de anul 2025. Este, însă, doar o dorință a celor care se învecinează cu Balcanii de Vest, a mai spus diplomatul de la Budapesta, o bună ocazie pentru reprezentantul Guvernului Orban să repete unul dintre mesajele de cursă lungă ale Executivului pe care îl reprezintă: „dorințele est-europenilor nu sunt întotdeauna înțelese de vest-europeni sau de Comisia Europeană”.
Unul dintre subiectele controversate – care nu au ținut neapărat de agenda întâlnirilor prezidate de România cât mai mult de oportunitatea întrevederilor directe – este acordul cu Iranul anunțat de miniștrii german, britanic și francez de Externe. Este vorba despre un troc, un deal de afaceri barter, care să excludă tranzacțiile financiare și să evite sancțiunile impuse de Statele Unite. O inovație de conjunctură, numită INSTEX, percepută de unii ca fiind toxică iar de alții drept o garanție că, altfel decât Washingtonul, Teheranul nu se va retrage din acordul nuclear și nu va reîncepe să îmbogățească uraniu pentru scopuri militare.
În prezența șefului diplomației de la Londra, Jeremy Hunt, despre Brexit nu s-a pomenit nimic, în discuțiile oficiale, oricât de relaxate au fost acestea și oricât de actual ar fi subiectul. Doar șeful NATO a avut, cu o zi mai devreme, un mesaj de transmis: odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, 80% din costurile Alianței vor fi suportate de țări non-UE.
Evoluțiile din Venezuela au necesitat mai multe actualizări, ieri, pe parcursul discuțiilor dintre diplomații europeni, concluzia fiind că e nevoie de organizarea de noi alegeri prezidențiale în statul latino-american, în termen de 90 de zile. „Nu vrem să mediem, nu căutăm forme de dialog. Am mai văzut astfel de procese pe care unii le-au folosit pentru a trage de timp”, a comentat Înaltul Reprezentant UE pentru Diplomație, Federica Mogherini. Dincolo de acest instrument comun diplomatic, există capitale europene mai degrabă înclinate să-l gireze pe liderul opoziției de la Caracas, Juan Guaido, mai ales că o rezoluție în aceste sens a emis, ieri, și legislativul de la Bruxelles. Opțiunea suplimentării sancțiunilor a rămas și ea deschisă, pe masa miniștrilor europeni de Externe care-și încheie astăzi reuniunea informală de la București.
Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a atras atenţia că şedinţa de Consiliu European, din 20 octombrie, este ocazia mai mult decât potrivită pentru ca reprezentanţii României să facă o figură bună, în inima Europei, cu condiţia să dorească şi să-şi pregătească un discurs serios.
„Tematica şedinţei este importantă şi cere toată atenţia: migraţie, Europa digitală, apărare, relaţii externe, cu accent pe UE-Turcia. Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a insistat pe ideea că avem o situaţie economică bună în UE şi că mingea e în terenul nostru. De acord! Trebuie să continuăm să consolidăm creşterea economică. Sper ca şi reprezentanţii României să aibă ceva de spus, coerent şi ferm, în şedinţa Consiliului, la toate punctele de pe ordinea de zi. Sper să se ceară măsuri concrete legate de migraţie, pentru a se asigura securitatea cetăţenilor. Este un moment prielnic pentru România, deoarece în intervenţia sa, liderul Grupului S&D, Gianni Pittella, a atras atenţia reprezentantului Consiliului European că a transmis preşedintelui Donald Tusk cererea de admitere a României şi Bulgariei in Schengen. „Comisia vrea, Parlamentul vrea, Consiliul trebuie să-şi facă treaba!”, astfel a transmis Pittella. Consider că e destul de clar!”, a transmis, de la Strasbourg, Maria Grapini.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat Planul de înzestrare a Armatei Române pentru perioada 2017-2026.
Documentul fusese retras de pe ordinea de zi a sedinței CSAT din 4 iulie, pentru că nu respectă acordul politic de alocare a 2% din PIB pentru Apărare.
În luna mai, Parlamentul României a aprobat inițierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente pentru opt programe care depășesc 100 de milioane de euro fiecare.
Pentru realizarea acestor programe cu fonduri multianuale planificate în valoare de 9,8 miliarde de euro, va fi implicată și industria națională de apărare, care trebuie să-și modernizeze și să-și dezvolte capacități militare de producție adecvate.
În privința Serviciului de Telecomunicații Speciale, CSAT a aprobat eliberarea din funcție a generalului Marcel Opriș, directorul serviciului, dar și a adjunctului acestuia.
La propunerea președintelui Klaus Iohannis, CSAT a aprobat numirea generalului-maior ing. Ionel-Sorinel Vasilca în funcția de director.
Acesta a ocupat până acum funcția de adjunct tehnic al directorului STS.
MApN va demara în acest an o acţiune de modernizare a Bazei 71 Aeriană de la Luna de lângă Câmpia Turzii, a declarat secretarul de stat, Mircea Duşa.
Prezent la mitingul aviatic organizat ieri la această bază, el a adăugat că ministerul are şi alte proiecte care privesc forţele aeriene, având în vedere alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.
La evenimentul de lângă Câmpia Turzii, la care au asistat peste 7.000 de persoane, piloţi pe aparate F16, MIG 29 LANCER sau elicoptere IAR, au oferit un adevărat spectacol aviatic.
Serviciul Român de Informaţii este pregătit să preîntâmpine orice posibil atac cibernetic asupra băncilor din România, prin structura sa specializată.
Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, subliniază că nici o bancă nu a fost încă afectată de ameninţarea actuală.
„Serviciul Român de Informaţii a constituit o structură specializată denumită Centrul Naţional Cyberint structură de elită la nivel NATO şi la nivel chiar mondial care are ca principală misiune corelarea acestor sisteme tehnice de apărare cu capacităţile informative pentru a identifica şi furniza tuturor beneficiarilor informaţii necesare prevenirii şi stopării acestor agresiuni cibernetice.
Serviciul Român de Informaţii are în atenţie şi riscul potenţial ca sistemul bancar din România să fie ţinta unor atacuri cibernetice derulate prin intermediul aplicaţiei cunoscută în spaţiul public sub denumirea de Timba V3 adaptat pieţei bancare româneşti.
„Investigaţiile derulate până în prezent de către Serviciul Român de Informaţii împreună cu partenerii interni nu au confirmat existena unor victime în ţara noastră. Facem tot ce ne stă în putinţă pentru a limita asemenea atacuri cibernetice”, spune Sorin Sava.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
