Duminica Tomii

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 14 aprilie 2018, 21:29

Paştele, marea sărbătoare a creştinităţii este un scenariu ritual de înnoire anuală a lumii deschis de Duminica Floriilor şi închis de Duminica Tomii. Este de fapt reducţia simbolică anului, 12 zile, cât 12 luni, fiecare zi o sărbătoare. Duminica Tomii este ziua în care Iisus Hristos s-a arătat Apostolului Toma, cel ce s-a îndoit de învierea sa, până ce nu i-a pus degetul pe semnul cuielor şi până nu i-a pus mâna pe coastă.

(varianta audio a rubricii)

Cei ce au fost în noaptea de Paşte să împartă pentru morţi, în Duminica Tomii se duc din nou la biserică tot cu coşuri ca să „sloboadă” Paştele. Apoi se aşază masa în curtea bisericii şi sunt chemaţi toţi trecătorii.

La Roşia de Amaradia în Gorj e o zi mare: se arată zestrea fetelor. Se pun pe culme covoarele, velinţele spre a se arăta măiestria şi bogăţia tinerelor. Se merge în peţit. Pe vremuri, se mergea. Chiar dacă ştia fata doar din auzite, băiatul mergea cu părinţii în peţit. Ce o fi să fie, în frunte ţi-e scris şi în Duminica Tomii promis. Din această zi se poartă în sân busuioc, ca să aducă noroc şi căsătorie. De unde şi zicala: A trage unul la altul, cum trage dragostea la busuioc.

Din Duminica Tomii este dezlegare la dragoste şi la nunţi în ploaia de flori a primăverii.

O mare sărbătoare, cu flori de primăvară, se organizează în spaţiul Olteniei la Ponoarele în Mehedinţi: sărbătoarea liliacului. Este o sărbătoare atestată la 1877, pentru că de aici din Ponoarele erau originari mulţi purtători de steaguri şi întorşi acasă se reuneau în pădurea liliacului pentru a povesti.

Este o sărbătoare care a rivalizat ca amplitudine şi atractivitate cu Tînjeaua din Ardeal sau Hora de la Prislop. 30-40000 de vizitatori se-ndreaptă spre Cornetul cu liliac din Valea Prislopului. Vestigiile naturale sunt minuni aureolate de legende ale locului. Podul lui Dumnezeu sau Pragul este unic în toată arhitectura naturală a Europei, Câmpurile de la Piezuri te duc la Peştera cu secretele munţilor.

Lacul castic Zaton întins pe şapte hectare poate fi cu apă sau sec, având imagine selenară, iar Stânca Dracului de la Piezuri, o stâncă scrijelată, spune legenda de unghiile diavolului este vestită în Europa. Am regăsit urmele Diavolului şi o legendă asemănătoare în Piazza dei Miracoli la Pisa. Dar frumuseţile de la Ponoare par să întreacă miracolele italiene, pentru că miracolele de la Ponoarele sunt create de natură, spun localnici, de Dumnezeu.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Sursa foto: RADOR

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc ultima zi din Săptămâna Luminată, numită şi Duminica Tomii

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 aprilie 2015, 12:30

Este prăznuită ziua în care Apostolul Toma, cunoscut drept Toma Necredinciosul, s-a întâlnit cu Isus, primind dovada Învierii. În calendarul popular, această zi este închinată sufletelor morţilor.

În Banat, femeile împletesc coşuleţe din ramuri de alun sau de salcie, în care aşază ouă roşii şi colaci, şi le dau drumul pe ape curgătoare pentru cei de pe lumea cealaltă.

Duminica Tomii este închinată, în calendarul popular, sufletelor celor morţi, iar în unele zone ale ţării femeile dau pomeni, înroşesc ouă şi sfinţesc colaci în biserică.

În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

La Braşov astăzi se va desfăşura Parada Junilor. Un alai de tineri îmbrăcaţi în costume speciale, călare pe cai împodobiţi vor străbate străzile din centrul vechi al oraşului.

Iar mâine, în unele zone se sărbătoreşte Paştele Blajinilor. În folclor blajinii sunt oameni blânzi şi paşnici care ţin post şi spun rugăciuni pentru cei vii. Ei s-ar afla dincolo de lumea văzută pe unde se varsă Apa Sâmbetei. Pentru că blajinii nu ştiu când a sosit Paştele oamenii îi vestesc aruncând coji de ouă roşii în apele curgătoare.

Radio Mures