[VIDEO] Sequoia, arborele gigant care trăieşte 5.000 de ani, obiectiv turistic în Caraş-Severin

Publicat de adinaiftime, 20 iunie 2017, 19:10

În Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, pe drumul care leagă Peştera Comarnic de Anina veghează, impunătoare, ceea ce moţii Apuseni numeau, mult timp, o „ciudăţenie” naturală.
Este vorba de un exemplar rar de sequoia, cel mai mare arbore din lume, a precizat pentru Radio Reşiţa Nicolae Ifca – directorul arie protejate din Caraş-Severin. Specialiștii Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva estimează vârsta acestuia la aproximativ 200 de ani, însă nimeni nu știe istoria exactă acestui copac gigantic, a subliniat acesta.

Arborele măsoară peste 45 de metri înălţime şi mai mult de 5 metri în circumferinţă şi cu toate că mediul său natural sunt Munţii Sierra Nevada din Statele Unite, s-a încăpăţânat să trăiască pe pământ românesc, adaptându-se perfect la condițiile climatice din țara noastră, la o altitudine de aproape 700 de metri.

În România există foarte puține exemplare de Sequoia, însă cel din Parcul Semenic – Cheile Carașului este unul din puținele care s-au dezvoltat în mediul natural, într-o pădure. Arborele gigant nu este singura atracţie din judeţ, în parcul central din staţiunea Băile Herculane există încă un exemplar asemănător. Arborii sunt monumente ale naturii şi sunt protejate de lege, a mai spus Nicolae Ifca. (Hardy Cvoica)

ICR Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iunie 2016, 02:22 / actualizat: 24 iunie 2016, 12:15

În 24 iunie 2016, cu începere de la ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei printr-o expoziție cu atelier de confecționare a iei realizate de Aurelia Matei-Lazea şi Pălăguța Hodor și un concert al naistului Radu Nechifor.

Programul cultural este realizat în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) și se va desfășura la sediul acesteia, din Jula.

Radu Nechifor este naist, profesor și artizan de naiuri. A început studiul muzicii la vârsta de 12 ani în cadrul Liceului de Artă din Sibiu. În 2003 este admis primul la catedra de nai a maestrului Gheorghe Zamfir, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A câştigat numeroase premii la concursuri de specialitate, între care marele premiu la concursul naţional „Strugurele de Aur” de la Alba-Iulia, sau marele premiu la concursul de nai „Creation pour la Paix„, desfăşurat la Ateneul Român din Bucureşti. A concertat în multe ţări ale lumii, printre care amintim: SUA, Canada, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Cehia şi Grecia.

Aurelia Matei-Lazea, creator popular, păstrătoare a meșteșugurilor și tradițiilor locale din zona Munților Apuseni. A participat printre altele, la proiectul cultural „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, proiect inițiat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba – ATMA și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

„Aurelia Matei din Gârda de Sus este un om de poveste. Ai crede că este un personaj dintr-un roman scris în urmă cu mai bine de un secol, dacă nu ai vedea fotografiile făcute în gospodăria ei, dacă nu ai citi despre urcușul epuizant care este, pentru Aurelia, doar un fapt cotidian.” (Petruţa Pop, Revista de Alba, 5 martie 2014)

Pălăguța Hodor, creator popular din Slătioara, Maramureș, din mâinile căreia ies țesături excepționale. Pe unde merge, este însoțită pretutindeni de războiul de țesut și de fus. Este, de asemenea, unul dintre primii membri în Asociația Meșterilor Populari Clujeni.

„Am realizat haine de vară şi de iarnă (costume populare), trăisti, cerge, ţoluri, şterguri, feţe de masă, lepedeauă, saci de dus la moară, cipce pentru clopuri, zgărzi, zgărdane şi tot ce a fost necesar pentru familie şi pentru gospodărie. Vopsesc lâna în culori naturale tradiţionale şi în culori actuale”. (Pălăguța Hodor)

A transmis Júlia Kaupert – Radioteleviziunea naţională ungară, MTVA, coordonator programe SZEGED

Grigore Leşe şi Artur Şahnazarian în concert la Sala Radio

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 aprilie 2015, 09:05 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:31

O întâlnire inedită şi specială între muzica tradiţională a două culturi – cea românească şi cea armeană, va avea loc la Sala Radio în concertul intitulat De la Ararat la Carpaţi şi susţinut de doi apreciaţi muzicieni: Grigore Leşe şi Artur Şahnazarian (Armenia). Evenimentul programat joi, 23 aprilie (19:00) este prezentat de Uniunea Armenilor din România şi Ambasada Republicii Armenia, în parteneriat cu Radio România, şi este dedicat marelui compozitor armean, muzician-folclorist si întemeietorul şcolii naţionale armene de compoziţie, Komitas (1869-1935). În 24 aprilie 1915, la începutul Genocidului armenilor, alături de alţi intelectuali armeni din Constantinopol, Komitas a fost arestat de Guvernul Junilor Turci şi deportat, fiind salvat cu greu de la moarte, prin intervenţia misiunilor diplomatice din Imperiul Otoman.

Invitaţi din România şi din Armenia îi vor acompania pe cei doi mari muzicieni şi vor interpreta piese specifice celor două culturi, cea română şi cea armeană, la instrumente tradiţionale şi din voce: Taraful din Băbiciu – Răzvan Roşu (tulnic), Nicolae Juravle (fluier păcurăresc), Petre şi Petrică Zele (ceteră, braci şi ţâpurituri) şi Emmanuel Hovhannisian (duduk, zurna), Avag Margarian (blul, zurna, shvi), Hasmik Baghdasarian (solistă), Tigran Hovhannisian (tmbuk), Arkadi Kocharian (duduk 2).

Un repertoriu bogat vă va purta prin tradiţiile şi obiceiurile celor două culturi: veţi asculta muzică tradiţională armenească – dansuri rituale, cântece de dragoste, obiceiuri de nuntă, cântece de dans, cântece de glumă, de sărbătoare şi pelerinaj etc., dar şi muzică bisericească armeană. În acest frumos dialog intercultural, Grigore Leşe alături de invitaţii săi va „răspunde” cu hori de dor şi dragoste, cântece religioase, momente de improvizaţie.

„Voi aduce o frântură de Românie, de la muzici străvechi din Oaş, în structuri arhetipale, până la muzica de taraf din Oltenia, cu influenţe urbane. Nu vor lipsi zâcălile din fluiere păcurăreşti şi tulnic, din Apuseni, Lăpuş şi nordul Bucovinei, hori în glasuri guturale şi adâncate, ţâpurituri şi semnale uitate de lume”, declară Grigore Leşe despre evenimentul de la Sala Radio.

De la concerte one-man-show, unde interpretează vocal şi instrumental muzică străveche, la spectacole complexe în care foloseşte grupuri vocale, trupe de teatru sau dans contemporan, Grigore Leşe propune o altă abordare a folclorului, prin întoarcerea la arhetip. Datorită vocii sale singulare, cu un timbru tulburător şi unic, a fost invitat să susţină concerte la cele mai importante manifestări culturale de gen, precum Festivalul Vocile Lumii – Bloomington; Smithsonian Folklive Festival – Washington, Festivalul Montmartre – Paris, Fest Der Kontinente – Berlin, Zilele Culturii Române – Madrid; Olimpiada Culturală de la Atena, Festivalul Ţărilor Europei de Est – Montreal, Francophonie Métissée – Paris, Cultrascapes – Basel, Festivalul Miguel Bernal Himenez – Morelia, Mexic, Zilele Culturale ale Băncii Centrale Europene – Frankfurt, Balkan Trafic Festival – Bruxelles, Expoziţiile Mondiale de la Aichi – Japonia, Shanghai – China şi Yeosu – Coreea de Sud. A concertat în catedrale şi prestigioase săli de concert din Suedia, Elveţia, Belgia, Austria, Germania, Spania, Ungaria, Italia, Cipru, Olanda, Franţa, Rusia, Japonia, China, Statele Unite ale Americii. În Rusia a primit premiul Cavalerul de Argint pentru interpretarea din piesa Meşterul Manole, la Festivalul Internaţional de Teatru Cavalerul de Aur, desfăşurat la Teatrul Taganka din Moscova în 2011.

Profesor de etnomuzicologie al Universităţii Bucureşti, realizator de film documentar etno-antropologic pentru Televiziunea Română, Grigore Leşe este primul muzician din România care a adus alături de el în scenă artişti tradiţionali din toată lumea, căutând filonul comun al muzicilor străvechi. Muzica sa se regăseşte pe coloana sonoră a mai multor filme de artă şi documentare (The Pharaon, Gunpowder, Treason and Plot, producţie BBC, documentarul Wild Carpathia, produs de Travel Channel).

Artur Şahnazarian a absolvit Facultatea de Compoziţie, Dirijat şi Muzicologie a Conservatorului de Stat din Erevan. A cules un număr mare de materiale de folclor, fiind un activ ambasador al muzicii şi culturii armene, şi este apreciat ca unul dintre cei mai buni cunoscători ai vieţii şi activităţii lui Komitas. Cu sprijinul Cultural Renaissance şi prin contribuţia mai multor artişti, a înregistrat partituri de valoare ale muzicii monodice populare şi bisericeşti din Armenia (350 de cântece populare, 80 de melodii instrumentale, 80 de cântece bisericeşti) şi a susţinut concerte-prelegeri în România, Ungaria, SUA, Franţa, Germania, Danemarca şi Norvegia.

Printre compoziţiile sale muzicale se regăsesc aranjamente muzicale pentru voce, poemul muzical pentru voce Zanghi, compoziţii pentru pian şi voce, cantata pe motive medievale armeneşti, ritualul precreştin Navasard pentru orchestră şi voce, lucrări pentru pian, muzică corală pe motivele poemul lui Grigor Narekatsi, opera-balet David din Sasun, diverse compoziţii pentru cor ş.a.

Membru în comitetul director al Uniunii Compozitorilor din Armenia, artistul a fost de asemenea preşedinte al juriului pentru numeroase festivaluri şi concursuri şi a organizat diferite concerte şi spectacole muzicale.

Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.

Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc