Pompierii militari vâlceni intervin pentru stingerea unui incendiu izbucnit la mansarda unui bloc de locuinţe din cartierul Ostroveni din Râmnicu Vâlcea. Suprafaţa afectată este de circa 300 metri pătraţi.
Reprezentanţii ISU Vâlcea au precizat că incendiul se manifestă în mai multe apartamente situate la mansardă. În zonă se intervine cu şase autospeciale de stingere cu apă şi spumă şi două autoplatforme de lucru la înălţime. Nu sunt anunţate victime.
Potrivit sursei citate, locatarii blocului s-au autoevacuat înainte ca focul să se extindă.
Conducerea ISU Vâlcea a solicitat sprijin din partea inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă din judeţele vecine – Sibiu, Argeş şi Dolj.
ANM a emis, astăzi, o atenţionare Cod portocaliu de ninsori abundente şi viscol în zonele montane din 10 judeţe, până miercuri dimineaţa, precum şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe.
Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 23:00 – 01 decembrie, ora 11:00, în nordul Carpaţilor Orientali, local în Carpaţii Occidentali şi în vestul Carpaţilor Meridionali va ninge abundent, se va depune strat consistent de zăpadă, iar la altitudini de peste 1.500 m, rafalele vor depăşi 75-85 km/h şi va fi viscol.
Judeţele vizate de această atenţionare Cod portocaliu sunt: Satu Mare, Maramureş, Suceava, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Alba şi Caraş Severin.
Separat, ANM a emis şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe. Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 20:00 – 01 decembrie, ora 16:00, în zona montană şi submontană va ninge, se va depune strat de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze cuprinse în general între 55 şi 65 km/h.
La altitudini de peste 1.700 m, rafalele vor depăşi 85-95 km/h, viscolind ninsoarea. Până în dimineaţa zilei de 01 decembrie, astfel de fenomene se vor semnala şi în regiunile nord-vestice.
Judeţele vizate de această atenţionare Cod galben sunt: Satu Mare, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Alba, Arad, Hunedoara, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Sibiu, Braşov, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Covasna, Harghita şi Neamţ.
ANM a emis o atenţionare Cod galben de ninsori însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului, valabilă de marţi noaptea şi până miercuri după-amiaza în zonele de munte din 20 de judeţe.
În intervalul 6 aprilie, ora 23:00 – 7 aprilie, ora 18:00, în sudul Banatului, sudul şi estul Transilvaniei, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali, va ninge, local însemnat cantitativ, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 60 km/h.
La altitudini de peste 1.500 de metri, vor fi rafale de peste 80 – 90 km/h, ninsoarea va fi viscolită, zăpada spulberată şi vizibilitatea redusă sub 100 de metri.
Judeţele marcate cu Cod galben sunt Alba, Braşov, Dâmboviţa, Maramureş, Sibiu, Argeş, Buzău, Gorj, Mureş, Suceava, Bacău, Caraş-Severin, Hunedoara, Neamţ, Vâlcea, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Harghita, Prahova şi Vrancea.
Pentru intervalul 6 aprilie, ora 21:00 – 8 aprilie, ora 10:00, a fost emisă o informare de precipitaţii moderate cantitativ şi vreme deosebit de rece în toată ţara.
Potrivit meteorologilor, începând din noaptea de marţi spre miercuri (6/7 aprilie), în sud-vestul, centrul şi nord-estul ţării, precum şi în zonele montane şi deluroase, vor predomina precipitaţiile sub formă de ninsoare, pe alocuri moderate cantitativ (15 – 20 litri/mp). Se va depune strat de zăpadă, local consistent îndeosebi la munte.
Temporar, vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor, cu viteze în general de 45 – 55 km/h, iar la munte peste 70 km/h, spulberând zăpada.
Vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă în toată ţara, cu temperaturi minime preponderent negative.
Precipitaţii mixte, dar slabe cantitativ, se vor semnala pe parcursul zilei de marţi (6 aprilie) şi în regiunile nord-vestice. Până sâmbătă (10 aprilie) vremea se va menţine deosebit de rece, iar în cursul nopţilor şi al dimineţilor local se va produce brumă.
Conform ANM, în intervalul 10 martie, ora 11:00 – 11 martie, ora 6:00, în cea mai mare parte a Olteniei şi Munteniei, precum şi în Carpaţii Meridionali şi de Curbură vor fi mai ales ninsori însemnate cantitativ (15 – 20 litri/mp) şi se va depune strat de zăpadă, local consistent.
Judeţele care se vor afla sub Cod galben sunt: Argeş, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa, Olt, Prahova, Teleorman şi Vâlcea. De asemenea, sub atenţionare de află şi Bucureşti.
Totodată, în intervalul 10 martie, ora 11:00 – 11 martie, ora 6:00, va fi în vigoare o informare de precipitaţii moderate cantitativ predominant sub formă de ninsoare şi intensificări ale vântului în sudul şi sud-estul ţării. Ninsori în general slabe cantitativ se vor semnala local în centru şi nord-est. Izolat se va forma polei sau gheţuş.
Potrivit ANM, vântul va prezenta intensificări în regiunile sudice şi sud-estice, precum şi la munte, cu viteze în general de 45 – 55 km/h, temporar viscolind ninsoarea şi amplificând senzaţia de frig.
Meteorologii avertizează că vremea va fi deosebit de rece pe parcursul zilelor de miercuri şi joi cu precădere în regiunile sudice, unde valorile termice vor fi cu 8-10 grade mai scăzute decât mediile multianuale, iar în nopţile de miercuri spre joi (10/11 martie) şi joi spre vineri (11/12 martie) în majoritatea regiunilor.
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis o avertizare Cod galben de inundaţii şi depăşiri ale Cotelor de atenţie, valabilă până duminică dimineaţa în bazine hidrografice din 14 judeţe.
Conform prognozei de specialitate, în intervalul 26 septembrie, ora 6:00 – 27 septembrie, ora 10:00, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide, creşteri de debite şi niveluri pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur (judeţele: Maramureş şi Satu Mare), Someşul Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Bistriţa Năsăud), Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor), Someş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Arad), Crişul Alb – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara şi Arad), Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj), Târnava Mare – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sighişoara (judeţele: Mureş, Sibiu şi Alba), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă Târnave (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad) şi Timiş – bazin superior amonte S.H. Lugoj (judeţele: Caraş Severin şi Timiş).
Fenomene hidrologice similare sunt prognozate şi pe Jiu – bazin superior amonte S.H. Sadu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Răcari (judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Feldioara – amonte Ac. Ioneşti (judeţele: Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş), Olteţ – bazin superior (judeţele: Gorj şi Vâlcea), Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa), Suceava – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Suceava), Moldova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava şi Neamţ) şi Bistriţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava, Neamţ, Harghita şi Bacău).
INHGA menţionează faptul că atenţionarea emisă vizează, în principal, fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri mici din judeţele: Maramureş, Bistriţa Năsăud, Hunedoara, Sibiu, Gorj, Vâlcea şi Argeş.
Asociația My Transilvania a introdus în România conceptul slow food, iar pentru a promova acest concept organizează întâlniri culinare în satele din județ, în scop turistic. Produse locale făcute din ingrediente cât mai naturale, aceasta este oferta micilor producători din cele 13 comunități slow food care există acum în România. Mișcarea Slow Food a fost inițiată în anii 80 în Italia, de câțiva activiști, ca o reacție împotriva globalizării și a exploziei fast food, iar în ultimii ani s-a extins în peste 160 de țări.
Susținătorii slow food militează pentru o hrană sănătoasă provenită de la micii producători din zona în care trăim, explică Cristian Cizmaru, președintele Asociației My Transilvania, care de 12 ani organizează brunch-uri în satele din sudul Transilvaniei. “Slow Food înseamnă mâncare good, clean and fair for all – bun, curat, echitabil pentru pentru toată lumea – și se referă întotdeauna la produse sezoniere proaspete şi cu gust, parte a culturii locale, care să nu afecteze mediul, binele animalelor şi sănătatea oamenilor, la preţuri accesibile pentru tine şi condiţii echitabile de plată pentru producător”
Slow Food combină plăcerea de a mânca bine şi sănătos cu interesul pentru comunitate şi mediu.
De fapt, partea culinară e un pretext pentru a face cunoștință cu zona și cu ce are ea de oferit în termeni de cultură, de petrecere a timpului liber, produse. Astfel s-a născut un nou tip de turism, Slow Travel, cu mare priză la cei care doresc să descopere în tihnă locuri mai puțin bătătorite de turiști.
“Se promovează ideea călătoriei și a mâncării locale. Dacă noi identificăm într-o regiune trei, patru producători locali poți veni acolo și să te plimbi printre ei și să mănânci întotdeauna produse locale. De exemplu, poți să faci un traseu Sibiu-Sighișoara-Brașov, iar în zona rurală te duci și vizitezi mici producători locali cu scopul de a mânca la ei și a susține astfel mișcarea slow food. Asta însemnă slow travel. Și mai înseamnă ceva – să îți aloci foarte mult timp pentru fiecare sat în parte, să vizitezi una, maximumum două destinații pe zi,” a mai precizat Cristian Cizmaru, președintele Asociației My Transilvania.
foto Mihaela Ionita / Bucuresti FM
Din luna aprilie, Asociația My Transilvania reia organizarea brunch-urilor la sfârșit de săptămână în câte un sat din județele Sibiu, Brașov și Mureș, dar și la sud de Carpați la Oltenia și Muntenia Brunch (în județele Ilfov, Dolj, Gorj, Argeș, Dâmbovița, Călărași, Prahova și Vâlcea).
Un brunch este o combinație dintre mic dejun și prânz. Asta înseamnă că începe în jurul orei 11.00, pe masă sunt feluri calde de mâncare, de tipul celor care se servesc la prânz (ciorbă, tocaniță, mâncare, fripturi etc) și feluri reci (brânză, salată de vinete, fasole bătuta), dar și deserturi (plăcinte, orez cu lapte) și fructe.
În concepția asociației, “Brunch” înseamnă câteva ore în aer liber, într-un sat neturistic (sau necunoscut de-a binelea) în care avem parte de gastronomie locala – rețetele satului preparate de câțiva bucătari/câteva bucătărese din comunitate, cu ingrediente locale, adesea luate din gradini – dar și de demonstrații de meștesuguri, dansuri, concerte susținute de artiști locali.
Elisabeta Turcu este o prezență discretă și totuși, de neuitat. Dialogul confesiv cu ea, te duce cu gândul la satul său natal, la imaginea care pare a fi ruptă din albumul neuitării: o casă de țară, cu șapte copii, cu mama îmbrăcată în costum popular, cu tatăl cântând la fluier și cu masa cu trei picioare plină cu bucate specifice zonei ciobănești.
Cuvântul care pare a o urmări este ”doina”, pentru că și-a început cariera muzicală la ”Doina Oltului” și a rămas peste trei decenii la ”Doina Armatei”. O întoarcere la Corbeni, jud. Argeș, în compania cântecelor de altădată ale Elisabetei Turcu și cu mărturisiri emoționante – iată ce vă propunem spre audiție spre bucuria de-o clipă a zilei trecătoare.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni la Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
Vizitați și site-ul folclor.romaniadenota10.ro și veți afla Leacuri și credințe populare românești și Superstiții românești!
ALAIUL DATINILOR „DIN BĂTRÂNI, DIN OAMENI BUNI“ 2017
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
23 decembrie 2017, 10:40 / actualizat: 23 decembrie 2017, 11:45
Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj a organizat în perioada 18-19 decembrie 2017 ALAIUL DATINILOR „DIN BĂTRÂNI, DIN OAMENI BUNI”la Teatrul pentru copii şi tineret „Colibri“ Craiova.
Publicul s-a bucurat, ca în fiecare an, de datini și obiceiuri scenarizate, aduse în scenă de grupuri, ansambluri și soliști vocali, din diverse colțuri ale țării, care promovează tradițiile specifice Crăciunului și Anului Nou.
Cu această ocazie a fost prezentată și o expoziție cu fotografii care ilustrează particularitățile și frumusețea datinilor de iarnă din județul Dolj, din arhiva C.J.C.P.C.T Dolj, precum și de o secvență de viață tradițională sub genericul „Dolju-n bucate“ de post.
În prima zi a manifestării folclorice pe scena Teatrului pentru copii și tineret ”Colibri” au evoluat mai multe grupuri și ansambluri din diferite zone etnofolclorice din țară: Grupul folcloric „GORJEANCA“, Târgu Jiu, Gorj, Ansamblul folcloric „LILIACUL“, Baia de Aramă, Mehedinţi, Octetul „LERU-I, LER“, Craiova, Dolj, Grupul „SOMEȘENII“, Cluj-Napoca, Cluj, Grupul vocal bărbătesc „BURNASUL” Alexandria, Teleorman, Grupul folcloric „BRATIA“, Vlădești, Argeș, Grupul vocal „DORURI SIBIENE“, Sibiu.
În cea de-a doua zi, alte ansambluri folclorice și soliști consacrați au făcut bucuria spectatorilor și au reamintit datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou:Ansamblul folcloric „HORA DESNĂŢUIULUI“, Bârca, Dolj, Ansamblul „TRANDAFIRUL“ al Casei de Cultură Dăbuleni, Dolj, Ansamblul Folcloric „DOR CĂLĂTOR“, Craiova, Dolj
Ansamblul de datini și obiceiuri populare „ROUA“, Cloşani-Padeş, Gorj.
Grupul vocal „STELUȚE DUNĂRENE”, Calafat, Dolj, Grupul de colindători „RAPSOZII DESNĂŢUIULUI“, Giurgița, Dolj, Ansamblul „FLORI DÂMBOVIŢENE“, Târgovişte, Dâmbovița
Soliştii vocali:
Mădălina STOICA, Manuela MOTOCU, Maria ROTARU, Liviu OLTEANU,Raluca MĂLĂESCU, Camelia CHIVU, Alexandru Ionuț LILEA
În întreaga țară se desfășoară asemenea evenimente folclorice menite să facă de neuitat sărbătorile de iarnă. Ceea ce nu trebuie să uităm despre această perioadă a anului și care sunt argumentele pentru care Centrele pentru conservarea și promovarea culturii tradițioanele din întreaga țară organizează aceste alaiuri tradiționale aflăm din următoarea însemnare:
”An de an, în luna decembrie, poporul român trăieşte intens bucuria Naşterii Domnului Iisus Hristos, dar şi a celorlalte sărbători ale iernii: Sf. Nicolae, Crăciunul, Sf. Ştefan, Anul Nou (Sf. Vasile), Boboteaza, Sf. Ioan. Fiecărei sărbători ale iernii îi sunt specifice anumite obiceiuri, care mai de care mai frumoase, obiceiurile de Crăciun detaşându-se prin amploare şi ritual, prin vechime şi continuitate. În luna decembrie şi începutul lui ianuarie fiecare casă, fiecare om – copil, tânăr, bătrân – trăieşte din plin momentul, bucurându-se fie de darurile lui Moş Nicolae puse cu sfinţenie în “ghetuţele curate” ale copiilor, fie de primirea colindătorilor de Crăciun sau a purtătorilor de tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou, Bobotează etc.
În afara ritualului colindatului, specific Ajunului Crăciunului, și care este cel mai cunoscut, Oltenia are multe alte ritualuri dedicate celorlalte evenimente care întregesc ciclul sărbătorilor de iarnă.Toate aceste obiceiuri şi datini demonstrează continuitatea poporului român pe aceste meleaguri: “Irozii” sau “Vicleiul”, “Piţărăii” sau “Brezaia”, “Sorcova”, “Pluguşorul” sau ”Datul la grindă”, “Mersul la moaşă” sau “Iordănitul” etc.
Ritualul colindatului se desfăşoară începând din Ajunul Crăciunului (24 Decembrie), până în dimineaţa zilei următoare. Grupul de şase până la treizeci de tineri (colindători) aleg un vătaf care cunoaşte obiceiurile tradiţionale şi vreme de patruzeci sau optsprezece zile, ei se adună de patru, cinci ori pe săptămână, într-o casă anumită, ca să primească instrucţia necesară. În seara zilei de 24 Decembrie, îmbrăcaţi în straie noi şi împodobiţi cu flori şi zurgălăi, colindătorii fac urări mai întâi la casa gazdei, apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe străzi, cântă din trompete pentru ca larma făcută să alunge duhurile rele şi să-i vestească pe gospodari de sosirea lor. Ei cântă prima colindă la fereastră şi, după ce au primit învoirea celor ai casei, intră în casă şi îşi continuă repertoriul, dansează cu fetele tinere şi rostesc urările tradiţionale. Colindătorii aduc sănătate şi bogăţie, reprezentate de o rămurică de brad pusă într-un vas plin cu mere şi pere mici. Exceptând familiile cele mai sărace, de la celelalte primesc daruri: colaci, plăcinte, fructe, carne, băutură. După ce au străbătut întreg satul, grupul colindătorilor organizează o serbare la care iau parte toţi tinerii.
Cât despre toate celelalte “Irozii” sau “Vicleiul”, “Piţărăii” sau “Brezaia”, “Sorcova”, “Pluguşorul” sau ”Datul la grindă”, “Mersul la moaşă” sau “Iordănitul” toate sunt de fapt reprezentări cumva teatrale ale momentului Nașterii Domnului Isus Cristos sau urări de belșug și sănătate la trecerea dintre ani.”
Aceasta este prezentarea evenimentului pe care ne-a trimis-o însoțită de un colind doamna Amelia Etegan, manager al Centrului Județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Dolj.
Foto: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj
A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Sărbătoarea Sfântului Dumitru este precedată de o noapte în care aprinderea focurilor are funcţia de o noapte în care aprinderea focurilor are funcţie apotropaică şi de marcare a momentului de încheiere a activităţii pastorale.
(varianta audio)
Focul aprins are semnificaţiile focului funerar (în numele morţilor) şi ale focului regenerator prin sărirea peste flăcări a copiilor şi tinerilor, invocându-se astfel sănătatea.
Focul de Sâmedru este un act socializator, pentru că la el participă întreg satul, este focul tuturor şi al celor vii şi al celor morţi.
Locul ales pentru facerea focului nu este întâmplător: întotdeauna la răscruci, în afara spaţiului familial şi la el participă întreaga comunitate, fără restricţii.
Peste an focurile aprinse au roluri bine definite, iar participarea la aprinderea lor este restrictivă. Focurile de la Lăsatul Secului, de la Înălţare şi de la Sângiorz sunt făcute exclusiv de băieţi tineri sau bărbaţi. Joimărelele se referă numai la femei, de aceea focurile de Joimari sunt aprinse doar de ele. La Măcinici şi Alexii întreaga comunitate participă la facerea focurilor de curăţire a locurilor, dar fiecare la casa lui, în interiorul ogrăzii, delimitarea fiind strictă.
Focul de Sâmedru se face la răscruci şi se fac atâtea focuri câte cătune sunt sau câte grupuri mari doresc să-şi facă focul de Sâmedru. Copiii sunt cei ce aleg cu o zi înainte arinul ce va întreţine focul. Îi fac o groapă, îl îngroapă pe trei sferturi, în picioare şi îl vor aprinde în seara de 25/26 octombrie. Arinul este păzit pentru a nu fi „întinat”, pentru a nu i se atenua puterea purificatoare. În comuna Coşeşti, judeţul Argeş, cei ce păzesc focul sunt învestiţi de comunitate cu încredere că nimeni nu se atinge de acel loc. După aprinderea focului copiii strigă „Hai al focul lui Sâmedru” şi sar peste foc pentru a fi sănătoşi tot anul.
Femeile au însă o dublă sarcină. Ele aduc colaci, mere, nuci, struguri, covrigi pe care le împart copiilor. Se împart în numele celor decedaţi, de acea focul de Sâmedru este şi un foc funerar. Puţini sunt cei ce ştiu (pentru că femeile nu vor să spună) că atunci când împart fructele de toamnă şi covrigii sau colacii, femeile mai aprind o lumânare pentru copiii „nenumiţi”, adică pentru cei ce „i-au lăpădat”. Cum nici vântul, nici pământul n-au ştiut de producerea avortului, nici acum nu se fac mărturisiri, dar se aprinde lumină ca pentru orice creştin care a murit fără lumânare.
Femeile se ştiu între ele. Vede şi preotul satului care participă la focul lui Sâmedru, nici el nu vorbeşte, pentru că ar încălca taina spovedaniei. Dar aprinderea lumânărilor pentru copiii „nenumiţi” e o spovedanie în văzul lumii.
Până la urmă, toate-n lumea asta se află şi nu te poţi călători cu sufletul împovărat de gestul necugetat sau disperat.
Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Primăvara este momentul curăţirii spaţiului şi timpului de toate aluviunile adunate sub viforul iernii. Purificarea spaţiului şi timpului se face prin foc, asociat cu apa cu virtuţi magice. Sunt rosturi magico-mitice legate de muncile câmpului, muncile agricole care funcţionează protector şi purificator. Incantaţiile poetice care însoţeau practicile magice legate de începutul plugăritului, aratului s-au păstrat de-a lungul timpului, în ciuda schimbării mentalităţii colective, imixtiunii uneltelor moderne în derularea muncilor tradiţionale. Focurile de primăvară din martie şi aprilie marchează echinocţiul de primăvară, cumpănă între anotimpuri, prag însoţit de gesturi şi acte sacre spre a invoca belşugul noului an agricol.
(varianta audio a rubricii)
De la Alexii, când se strângeau uscăturile, crengile rupte de vânturile iernii şi li se dădea foc şi până la roata de foc rostogolită de pe dealuri în seara Lăsatului de sec, toate sunt simboluri ale cultului solar cu care era asociat focul. Practicile sunt viabile şi astăzi în spaţiul Olteniei şi în Argeş, unde se aud strigături ca:
Păzea că vine roata de foc
Cu belşug şi noroc!
Păzea de vine Soarele
Şi vă arde picioarele!
Păzea!
Păzea!
În judeţul Gorj tinerii au păstrat substratul satiric al incantaţiei, au renunţat adeseori la aprinderea focurilor ori ale roţilor, dar strigăturile mustesc de sensuri pentru rostul practici agrare:
La noi drugile
Cât furcile,
Iar la voi, cât nucile!
La noi cânepa cât casa,
Iar la voi, cât masa.
Focurile reprezintă iluminaţia necesară pentru a se trece dintr-un anotimp în altul, fiind vizat şi ritul funerar: un anotimp moare, un altul se naşte. Cultura românească populară celebrează puterea purificatoare a soarelui prin rituri străvechi viabile şi azi.
Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, Grupul operativ, Departamentul Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, in aceasta dimineaţă, o atenţionare hidrologică de tip Cod Galben pentru fenomene imediate, care vizează bazine hidrografice din judeţele Argeş şi Dâmboviţa.
Atenţionarea este valabilă pentru data de 20 august, în intervalul orar 06:30 – 14:00 şi vizează râuri din bazinele superioare ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa.
„Ca urmare a precipitaţiilor înregistrate, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE”, se arată în atenţionarea emisă de INHGA.
Cea de-a 12-a ediţie a Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare va reuni în acest sfârşit de săptămână tradiţii şi arte din ţară şi din străinătate.
Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte la acest sfârşit de săptămână peste 200 de artiști din Ardeal, Banat, Muntenia și Ucraina.
La ediția de anul acesta participă reprezentanți din județele Argeș, Caraș-Severin și Covasna, printre care un cizmar, o familie de meșteri șelari din Covasna și un meșter opincar din Argeș.
Reprezentanții celor trei județe participante sunt împărțiți în șapte secțiuni tematice: arte religioase, literatură populară, arte muzicale și coregrafice, arte plastice tradiționale, mecanice și artă culinară.
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare se desfăşoară în perioada 14-16 august.
Transfăgărăşan va fi închis circulaţiei rutiere în data de 25 iulie, pe tronsonul cuprins între Barajul Vidraru şi Bâlea Lac, pentru desfăşurarea unei competiţii de triatlon, au anunţat miercuri reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Argeş.
Accesul autovehiculelor între kilometrii 62 şi 117 ai DN 7C va fi interzis începând de la ora 8,00, restricţia urmând să fie ridicată la ora 18,00. Pe perioada restricţiei, accesul de la Barajul Vidraru către Cabana Cumpăna se va putea face pe drumul forestier care urmează conturul malului drept al lacului Vidraru.
‘Solicităm conducătorilor de autovehicule să circule cu atenţie, să respecte semnificaţia indicatoarelor şi a marcajelor rutiere montate în zonă’, se arată într-un comunicat al IPJ Argeş.
Competiţia de triatlon ‘Transfier’, organizată de Asociaţia Clubul Sportiv No Stress, se va desfăşura sâmbătă, 25 iulie, în zona Transfăgărăşanului. Proba de înot se va desfăşura pe lacul de acumulare Vidraru, iar probele de ciclism şi alergare pe DN 7C.
Chiar şi după 25 de ani comunismul rămâne, în multe privinţe, o hartă cu multe pete albe. Într-un serial cu 20 de episoade, Agenţia de presă Rador va reconstitui o faţetă a regimului care a distrus proprietatea privată şi a încercat înlocuirea credinţei în Dumnezeu cu un ateism deşănţat. Războiul purtat împotriva celor care se opuneau a zguduit din temelii şi satele României.
Începând cu 2 decembrie şi până pe 22 decembrie, pe www.rador.ro puteţi citi zilnic mărturii selectate din aproape 200 de interviuri realizate în Maramureş, Dobrogea, Bucovina, Făgăraş, Argeş, Banat, Vrancea, despre oprimarea satelor şi colectivizare, despre lupta împotriva anticomuniştilor refugiaţi în munţii României în anii 1946-1958.
Interviurile – preluate din Arhiva de istorie orală Rador, sunt mărturii directe înregistrate cu ţărani din şapte zone: membri ai grupurilor din munţi ori ţărani care i-au ajutat. Au fost realizate de Colectivul de Istorie Orală al Societăţii Române de Radiodifuziune – Silvia Iliescu, Octavian Silivestru, Mariana Conovici şi Lavinia Ivaşcu, în perioada 1993 – 2001. Concepţia serialului aparţine Silviei Iliescu
În această dimineaţă un bărbat în vârstă de 49 de ani din localitatea argeşeană Stoeneşti a fost atacat de un urs.
În urma atacului bărbatul a suferit mai multe leziuni în zona capului şi a fost transportat la Spitalul din Câmpulung Muscel unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale.
Autorităţile sanitar-veterinare din Argeş au deschis o anchetă în acest caz, fiind începute demersurile pentru localizarea animalului agresiv.
Pana diseara este valabila si avertazarea hidorologilor cu cod portocaliu pentru mai multe bazine hidrografice din 12 judete.
Ploile se vor opri astazi insa ramane pericolul de inundatii si alunecari de teren, in judetele Caras Severin, Mehedinti, Gorj, Valcea, Arges, Dambovita si Prahova, afecate deja de revarsarile de ape, este pericol de alunecari de teren – atrage atentia directorul Administratiei Nationale de Meteorologie, Ion Sandu.
De altfel, pentru 22 de judete din vestul si nordul Olteniei, nordul Munteniei, sud-vestul Transilvaniei si Banat este in vigoare inca doua ore atentionarea cu cod galben de ploi si vijelii.
Pana diseara este valabila si avertazarea hidorologilor cu cod portocaliu pentru mai multe bazine hidrografice din 12 judete – acestea sunt Caraș-Severin, Mehedinti, Hunedoara, Gorj, Dolj, Valcea, Arges, Dambovita, Prahova, Buzau, Vrancea si Olt. Pentru alte rauri din tara este valabil codul galben.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
.
